ICCJ. Decizia nr. 472/2006. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 472/2006

Dosar nr. 2191/2005

Şedinţa publică din 7 februarie 2006

Asupra contestaţiei în anulare de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestatoarea A.S.R., prin reprezentant legal a promovat la data de 2 iunie 2005 contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 2960, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 19 mai 2005, pentru motivul prevăzut de art. 318 pct. 1 C. proc. civ.

În fapt, contestatoarea arată că, în raport de obiectul acţiunii cu care a investit instanţa de fond şi anume constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de licitaţie şi a contractului de vânzare – cumpărare încheiate de pârâte cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 19/2001, şi temeiul de drept, art. VI pct. 3, teza II din OUG nr. 189/2002, acţiunea în speţă era scutită de taxa de timbru.

Mai susţine că, din eroare, prin Decizia atacată nu s-a făcut aplicarea prevederilor legale care o exonerează de plata taxei de timbru, şi că instanţa cu încălcarea rolului activ nu a prevenit-o asupra posibilităţii de a contesta taxa de timbru fixată.

Drept urmare, contestatoarea solicită anularea deciziei în temeiul art. 318 pct. 1 coroborat cu art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, art. 6 din C.G.D.O., art. 3 lit. g) şi art. 15 lit. c) din Legea nr. 146/1997 republicată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata SC D.T. SA a solicitat respingerea contestaţiei şi menţinerea deciziei atacate, contestatoarea nefăcând nici un demers pentru a remedia situaţie creată.

Contestaţia în anulare este întemeiată.

Prin Decizia contestată, nr. 2960 din 19 mai 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de reclamanta A.S.R., contestatoare în cauza de faţă, motivat de faptul că deşi citată cu menţiunea achitării diferenţei taxei de timbru, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia, instanţa nefiind investită nici cu cerere de reexaminare, conform art. 18 din Legea nr. 146/1997 modificată.

Pentru primul termen de judecată însă, recurenta a fost citată cu menţiunea de a timbra cu 34.000 taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei timbru judiciar, taxe pe care aceasta le-a plătit conform dovezilor de la dosar.

Cum din eroare s-a dispus la termenul din 4 noiembrie 2004 citarea recurentei cu diferenţa de 49.713.500 lei taxă judiciară de timbru şi 47.500 lei timbru judiciar în raport de valoarea contestată, fără a se observa că prin Decizia atacată cu recurs s-a respins acţiunea pentru autoritate de lucru judecat, situaţie în care calea de atac se timbrează conform art. 11 alin. (2) din lege cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei timbru judiciar, taxe pe care recurenta le-a şi achitat, Înalta Curte va admite contestaţia, va anula Decizia atacată şi va fixa termen pentru soluţionarea recursului la 9 mai 2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite contestaţia în anulare formulată de A.S.R., împotriva deciziei nr. 2960 din 19 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.

Anulează Decizia atacată şi fixează termen pentru soluţionarea recursului la 9 mai 2006, cu citarea părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 472/2006. Comercial