ICCJ. Decizia nr. 498/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.498/2006
Dosar nou nr. 19498/1/2004
Dosar vechi nr. 5484/2004
Şedinţa publică din 8 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 24 decembrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 6186/2003 Judecătoria Alba Iulia, a încuviinţat cererea de executare silită, formulată de creditorul SC C.C. SRL Alba Iulia, privind debitoarea SC E.B. SA Alba Iulia, întemeiată pe sentinţa civilă nr. 295/CA/2002, pronunţată de Tribunalul Alba, ca titlu executor.
S-a reţinut că încuviinţarea cererii de executare silită este întemeiată, fiind întrunite condiţiile legale prevăzute de art. 3731 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel debitoarea, invocând motive de nulitate, întemeiate pe necompetenţa teritorială a instanţei.
În acest sens a menţionat că în raport de faptul că domiciliul debitoarei şi sediul terţului poprit, care sunt situate în Bucureşti, competenţa de soluţionare a cererii îi revenea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.
Prin cererea de apel s-a solicitat şi suspendarea executării.
Apelul a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 281/A/2004 de Curtea de Apel Alba Iulia.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că, încuviinţarea executării s-a făcut de o instanţă competentă, în raport de faptul că terţul poprit are sediul în Alba Iulia.
Sentinţa ce constituie titlul executor, a fost investită cu formulă executorie, iar debitul a fost corect stabilit, prin adăugarea cheltuielilor de judecată şi a comisionului de executare, conform chitanţelor existente la dosar.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs, debitoarea SC E.B. SA, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 3, 6 şi 9 C. proc. civ.
În fapt s-a precizat că, încheierea de încuviinţare a executării s-a pronunţat de o instanţă necompetentă şi că acestui act procedural îi lipsesc elementele prevăzute de art. 261 C. proc. civ.
Totodată, instanţa nu a verificat, dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă şi prin modul în care a stabilit debitul, a acordat creditoarei mai mult decât s-a cerut.
Prin întâmpinare creditoarea intimată a solicitat respingerea recursului, susţinând că formele de executare s-au întocmit pentru SC E.B. SA, care are personalitate juridică, fiind încuviinţată executarea de către o instanţă competentă, pentru un debit stabilit corect, în raport de titlul executor şi actele justificative.
În cursul dezbaterilor pe fondul cererii de recurs s-a cerut respingerea acestuia ca inadmisibil.
Analizând recursul prin prisma criticilor şi apărărilor formulate, urmează a se reţine că Decizia instanţei de apel, nu este afectată de motivele de nelegalitate invocate de debitoarea recurentă.
Instanţa, respingând excepţia de inadmisibilitate a recursului apreciază pe fond ca nefondate criticile aduse deciziei.
Încheierea în baza căreia a fost încuviinţată executarea nu este afectată de nulitate, fiind pronunţată de o instanţă competentă teritorial, şi anume de Judecătoria Alba Iulia, instanţă în a cărei rază de activitate îşi are sediul SC E.B. SA, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 373 C. proc. civ. şi 453 C. proc. civ.
Încheierea de încuviinţare a executării, cuprinde toate elementele prevăzute de art. 261 C. proc. civ.
Este nereală susţinerea formulată în cererea de recurs, că aceasta nu menţionează sediul debitoarei, iar forma de poprire rezultă din solicitarea executorului judecătoresc formulată în dosarul de executare.
Încuviinţarea executării s-a făcut şi cu respectarea dispoziţiilor art. 379 alin. (3) C. proc. civ., creanţa fiind certă, lichidă şi exigibilă şi corespunde titlului executor.
La debit s-au adăugat cheltuielile de judecată şi comisionul executorului judecătoresc, deci nu s-a acordat creditoarei mai mult decât i se cuvenea.
Aşa fiind pentru cele ce preced, în baza art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de debitoarea SC E.B. SA Bucureşti, împotriva deciziei civile nr. 281/ A din 25 februarie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 507/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 48/2006. Comercial → |
|---|
