ICCJ. Decizia nr. 584/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.584/2006
Dosar nr. 5283/1/2005
Dosar vechi nr. 1218/2005
Şedinţa publică din 10 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 60 din 25 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a respins contestaţia în anulare formulată de SC M.C. SRL, împotriva deciziei civile nr. 38 din 15 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în contradictoriu cu intimata SC F.E. SRL prin lichidator G.S.
S-a reţinut în considerentele deciziei că deşi societatea intimată şi-a schimbat denumirea din SC N. SRL în SC F.E. SRL, aceasta a fost radiată la data de 3 mai 2001, deci după pronunţarea deciziei nr. 38 din 15 ianuarie 2001.
Pe de altă parte intimata a fost prezentă pe parcursul soluţionării cauzei şi a avut termen în cunoştinţă, deci nu se poate invoca că aceasta nu a fost legal citată.
Împotriva acestei decizii SC M.C. SRL cu sediul în Bucureşti a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 1, 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
A susţinut recurenta că Decizia nr. 60 din 25 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti este lovită de nulitate absolută fiind pronunţată de un complet nelegal constituit, întrucât din acesta a făcut parte un judecător incompatibil care a pronunţat hotărârea dată de instanţa de fond, respectiv sentinţa civilă nr. 1074 din 21 februarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.
Critica nu este întemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) C. proc. civ. „judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare".
În speţă, nu sunt aplicabile aceste prevederi legale în raport de obiectul litigiului, contestaţia în anulare, cale extraordinară de atac, care nu este supusă dispoziţiilor menţionate.
S-a susţinut de către recurentă că în mod greşit Curtea de Apel Bucureşti, a apreciat că s-au aplicat corect dispoziţiile art. 85 şi următoarele C. proc. civ., în ceea ce priveşte citarea apelantei-pârâte SC N. SRL, deoarece aceasta şi-a schimbat denumirea în SC F.E. SRL, conform adresei de la registrul comerţului, iar la data de 25 octombrie 2000 s-a înregistrat cererea cu privire la dizolvarea societăţii.
Că instanţa nu a avut rol activ, şi nu a dispus introducerea în cauză a noii societăţi SC F.E. SRL.
Nici această critică nu este întemeiată.
Conform art. 317 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii.
În speţă, se constată că motivele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 317 C. proc. civ.
Din cuprinsul acestor dispoziţii legale rezultă că partea care nu a fost legal citată pentru termenul când s-a judecat pricina poate exercita calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, pentru că numai aceasta, considerându-se vătămată în drepturile sale, are interes.
Astfel, numai apelanta-pârâtă SC N. SRL cu sediul în Bucureşti putea invoca aceste motive şi nu recurenta-contestatoare SC M.C. SRL cu sediul în Bucureşti.
Faţă de considerentele reţinute urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 60 din 25 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 10 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 593/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 570/2006. Comercial → |
|---|
