ICCJ. Decizia nr. 1629/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1629/2007
Dosar nr. 34821/3/2005
Şedinţa publică din 3 mai 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC R.U. SRL Bucureşti prin cererea formulată a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti la plata sumei de 10.400.808.539 lei contravaloare impozit pe profit nedatorat, achitat de reclamantă pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 30 iunie 2001.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, după un ciclu comercial, a trimis cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 482 din 9 februarie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile legale în baza cărora reclamanta a beneficiat de scutirea de la plata impozitului pe profit s-au abrogat, fapt reţinut şi de organele de control din D.G.F.P. Bucureşti şi că reclamanta şi-a retras contestaţia formulată împotriva procesului verbal de control întocmit la 30 noiembrie 2001 şi înregistrat sub nr. 9070 din 17 decembrie 2001.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 490 din 3 octombrie 2006, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantă împotriva hotărârii instanţei de fond.
Împotriva menţionatei decizii, reclamanta a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei şi sentinţei, iar pe fond admiterea acţiunii sale.
La termenul de astăzi, Curtea, din oficiu, a invocat necompetenţa instanţelor comerciale în soluţionarea pricinii, având în vedere obiectul litigiului.
Recursul urmează a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta:
Se reţine că prin cererea introductivă de instanţă reclamanta a solicitat să oblige pârâta D.G.F.P. Bucureşti să restituie suma de 10.400.808.539 lei contravaloare impozit pe profit nedatorat pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 30 iunie 2001 urmare abrogării exprese a art. 36 din OUG nr. 98/1999 prin OUG nr. 217/1999.
Faţă de cele de mai sus, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi văzând şi dispoziţiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., se reţine că litigiul examinat nu are caracter comercial, Curtea urmând a admite excepţia necompetenţei materiale a instanţelor comerciale, cauza fiind de competenţa instanţelor de contencios administrativ şi fiscal.
Admiterea excepţiei de necompetenţă materială face inutilă examinarea motivelor de recurs invocate de recurenta reclamantă.
Astfel fiind, urmează a fi admis recursul declarat de recurentă şi, cu aplicarea art. 312 alin. (6) C. proc. civ., coroborat cu art. 3 pct. 1 C. proc. civ., urmează a fi casate Decizia recurată şi sentinţa instanţei de fond, iar cauza urmează a fi trimisă spre soluţionare în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Cu ocazia rejudecării instanţa de contencios administrativ competentă va avea în vedere criticile şi apărările părţilor invocate în recurs, cererile acestora nemaiputând fi analizate având în vedere motivul casării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia necompetenţei materiale a instanţelor comerciale.
Admite recursul declarat de reclamanta SC R.U. SRL Bucureşti.
Casează Decizia nr. 490 din 3 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti şi sentinţa civilă nr. 482 din 9 februarie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială şi trimite cauza spre rejudecare în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1873/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3038/2007. Comercial → |
|---|
