ICCJ. Decizia nr. 693/2007. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința nr. 874/ E din 19 aprilie 2006 a Tribunalului Iași s-a admis acțiunea formulată de R.A.J.A.C. Iași împotriva P.M. Iași și C.L.M. Iași pe care i-a obligat să-i plătească reclamantei suma de 76.788,73 lei cu titlu de preț și 33.149,97 lei penalități calculate până la 10 ianuarie 2006 și în continuare până la achitarea efectivă a debitului, precum și 3.380,29 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 969 și art. 970 C. civ., convențiile legal încheiate au putere de lege între părțile contractante iar acestea trebuie executate cu bună-credință.
în speță, în art. 15 alin. (2) din contractul încheiat de părți s-a stipulat că neachitarea facturii în termen de 5 zile de la data primirii documentului de plată atrage perceperea de penalități conform prevederilor legale, iar prin actul adițional încheiat ulterior s-a stabilit că penalitățile de întârziere vor fi de 0,2 % pe zi ce se vor aplica începând cu a 31-a zi de la înmânarea actului de plată.
împotriva sentinței au declarat apel P.M. Iași și C.L.M. Iași care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece contractul s-a încheiat între R.A.J.A.C. Iași și P.M. Iași conform art. 1 C.L.M. Iași nefiind parte în contract și neavând beneficii ce rezultă din contract, nu poate fi obligat la plata facturilor emise pentru colectarea apei meteorice.
Prin memoriu separat, C.L.M. Iași și P.M. Iași au invocat excepția absolută și peremptorie a nelegalității hotărârii Consiliului Județean Iași nr. 28/2000 prin care a fost aprobat regulamentul pentru furnizarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare și prin care s-a impus plata unei taxe pentru colectarea apelor meteorice.
Regulamentul a fost adoptat conform ordinului nr. 29/ N din 23 decembrie 1993, ori din cuprinsul acestuia nu rezultă temeinicia stabilirii taxei pentru apa meteorică.
Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin decizia nr. 78 din 4 septembrie 2006, a respins excepțiile invocate de C.L.M. Iași și P.M. Iași și apelul formulat de acestea, reținând în esență că pârâtul C.L.M. Iași are calitate procesuală pasivă chiar dacă nu este parte în contractul nr. 2500/1995 deoarece acesta este semnat de organele abilitate ale consiliului, fiind și beneficiarul contractului.
Cu privire la nelegalitatea hotărârii Consiliului Județean Iași nr. 28/2000 a reținut că aceasta nu poate fi constatată pe cale incidentă ea producându-și efectele fiind emisă în baza Ordinului nr. 29/ N din 23 decembrie 1993 și de asemeni, hotărârea nu a fost atacată pe calea contenciosului administrativ.
Pârâții C.L.M. Iași și P.M. Iași, prin cererea înregistrată la data de 4 octombrie 2006 au declarat recurs împotriva hotărârii pronunțată în apel.
Prin motivele de recurs invocate pârâții arată că decizia atacată a fost dată cu încălcarea competenței altei instanțe și cu aplicarea greșită a Legii nr. 554/2004, fapte care încadrează prezentul recurs în prevederile art. 304 pct. 3 și 9 C. proc. civ.
Recurenții apreciază că respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a C.L.M. Iași s-a făcut cu greșita aplicare a legii întrucât factura a cărei plată se solicită a fost emisă în temeiul unui contract încheiat între P.M. Iași și R.A.J.A.C. Iași. C.L.M. nu este parte în contract prin urmare nici nu poate fi obligat la plata facturilor emise în temeiul acestui contract cu atât mai mult cu cât conform Legii nr. 215/2001 modificată prin Legea nr. 286/2006 art. 19 alin. (2) unitatea administrativ teritorială este reprezentată în justiție de primar iar nu de către C.L.M.
Cu privire la respingerea excepției nelegalității Hotărârii Consiliului Județean Iași nr. 28/2000 recurenții arată că s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și cu încălcarea competenței instanței de contencios administrativ.
Recurenții arată că instanța în loc să respecte procedura reglementată de art. 4 al Legii nr. 554/2004 s-a pronunțat asupra excepției respingând-o pe motiv că nelegalitatea Hotărârii Consiliului Județean nu poate fi constatată pe cale incidentă și chiar susținând că ar fi fost necesară o acțiune distinctă pentru constatarea nulității hotărârii.
Pe fondul cauzei recurenții arată că hotărârea atacată este neîntemeiată deoarece anexele prin care s-au comunicat intimatei R.A.J.A.C. suprafețele de pe care urma a se colecta apa meteorică nu au fost semnate de persoanele care au semnat contractul, prin urmare nu fac parte din contract și deci nu puteau fi avute în vedere la calculul sumelor facturate prin factura din ianuarie 2003.
Pentru motivele invocate recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și pe fond respingerea acțiunii reclamantei.
Analizând decizia recurată în raport de motivele invocate de recurenți, instanța o apreciază ca fiind nelegală având în vedere că a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. în acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
Având în vedere dispozițiile anterior prezentate, rezultă că instanța de apel nu avea competența să se pronunțe asupra excepției de nelegalitate invocată de pârâți deci sunt incidente în cauză prevederile pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
în consecință, recursul pârâților va fi admis, va fi casată hotărârea recurată și suspendând judecata apelului declarat de pârâți, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va sesiza Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Iași cu soluționarea excepției de nelegalitate a hotărârii Consiliului Județean Iași invocată de pârâți.
Apelul pârâților a fost rejudecat în vederea soluției dată excepției de nelegalitate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1116/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4069/2007. Comercial → |
|---|
