ICCJ. Decizia nr. 2244/2008. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2244/2008
Dosar nr. 640/63/200.
Şedinţa publică din 19 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Craiova prin sentinţa civilă nr. 1508 din 24 februarie 2006 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta D.G. domiciliată în Craiova, judeţul Dolj împotriva pârâtei SC O.C. SRL cu sediul în Craiova, judeţul Dolj în favoarea Tribunalului Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ, cu motivarea că obiectul cererii este neevaluabil în bani, vizând nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil, devenit aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ.
Tribunalul Dolj, secţia comercială, prin sentinţa nr. 3712 din 15 iunie 2007 a respins acţiunea formulată de reclamanta D.G. împotriva pârâţilor SC O.C. SRL CRAIOVA şi V.C. domiciliată în Craiova, judeţul Dolj, reţinând în esenţă că se impune admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantei, deoarece reclamanta are ca singură modalitate pentru ocrotirea drepturilor sale cererea de ieşire din indiviziune.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 228 din 16 octombrie 2007 a admis apelul declarat de pârâta SC O.C. SRL CRAIOVA împotriva sentinţei nr. 3712 din 15 iunie 2007 a Tribunalului Craiova, secţia comercială, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat reclamanta D.G. la plata către pârâta SC O.C. SRL CRAIOVA la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
A mai fost obligată intimata reclamantă D.G. la plata sumei de 1.000 lei către aceiaşi pârâtă.
Împotriva deciziei nr. 228 din 16 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, a promovat recurs reclamanta D.G., care a solicitat în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a evocat că acordarea cheltuielilor de judecată în faza procesuală a apelului sunt nepotrivit de mari faţă de valoarea pricinii şi munca îndeplinită de avocat, atâta timp cât prin cererea de apel se urmărea doar acordarea cheltuielilor de judecată de la fond în cuantum de 700 lei.
Înalta Curte analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, recursul reclamantei urmând a fi respins ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Este de necontestat că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. şi anume că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere să plătească cheltuielile de judecată. Cheltuielile de judecată cuprind taxele judiciare de timbru, timbru judiciar, plata expertizelor, despăgubirea martorilor, onorariile de avocat, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat procesul va dovedi că le-a făcut.
Reglementările cuprinse în art. 30 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat cu modificările şi completările aduse stabilesc că pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său, iar contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, constituie titlu executoriu.
Din verificarea documentaţiei existente, reiese că pârâta , în apel a fost legal reprezentată de avocat, care a motivat şi susţinut motivele de apel, a făcut dovada plăţii onorariului de asistenţă juridică conform chitanţei nr. 396 din 27 septembrie 2007, împrejurări care au condus corect, la obligarea reclamantei, în baza art. 274 C. proc. civ. la plata integrală a cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D.G. împotriva deciziei nr. 228 din 16 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, nefiind îndeplinită nici o cerinţă prevăzută de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta D.G., împotriva deciziei nr. 228 din 16 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2178/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2258/2008. Comercial → |
---|