ICCJ. Decizia nr. 3318/2008. Comercial

Prin acțiunea formulată la 10 februarie 2006, cu modificările ulterioare, reclamanta SC C.C. SNC localitatea Grințieș, județul Neamț, a cerut obligarea pârâtei R.N.P. R. - D.S. Piatra Neamț la plata următoarelor sume:

-38.690 lei, reprezentând contravaloarea lipsei materialului lemnos contractat (563,7 m.c.);

-110.000 lei, prejudiciu cauzat ca urmare a imposibilității de valorificare a vârfurilor de brad, ca pomi de crăciun, prin refuzul pârâtei de emitere a avizului de comercializare.

Tribunalul Neamț, secția comercială și contencios administrativ, prin sentința nr. 926 din 12 iunie 2007 a admis acțiunea astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată în sumă de 15.893 lei.

S-a reținut în pronunțarea hotărârii că:

-între părți s-au încheiat contractele privind exploatare masă lemnoasă

-conform expertizei dispuse în cauză s-a constatat lipsa cantității de 563,7 m.c. de masă lemnoasă, astfel că pentru această cantitate reclamanta urmează să fie desdăunată cu suma de 38.690 lei

-că, prin adresa din 25 noiembrie, reclamanta a solicitat avizul pârâtei pentru valorificarea a 2000 bucăți vârfuri de brad, ca pomi de Crăciun. Că, aceste vârfuri de brad fiind proprietatea reclamantei, refuzul pârâtei este nejustificat, astfel că aceasta datorează plata daunelor, în temeiul art. 998 C. civ. în sumă de 110.000 lei stabilite de expertiză (2000 buc X 55 lei/buc).

Pârâta a declarat apel prin care a invocat

-nulitatea raportului de expertiză B.G.

-lipsa procedurii prealabile;

-greșit s-au acordat despăgubiri întrucât reclamanta a semnat procesul verbal de primire a pachetelor date în exploatare;

-daunele pentru nevalorificarea vârfurilor de brad sunt fără temei; emiterea autorizației de comercializare ca pomi de Crăciun, nefiind obligație conform contractului, iar prejudiciul nu a fost dovedit.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2008 a respins apelul ca nefondat.

S-a reținut, în esență, respectarea procedurii concilierii prealabile și respectarea dispozițiilor art. 208 C. proc. civ., privind proba cu expertiza.

Pe fond, instanța de apel a reținut că lipsa masei lemnoase a fost sesizată de beneficiar chiar și la semnarea proceselor verbale de predare-primire și a fost recunoscută parțial și de Ocolul Silvic Ceahlăul, urmare controlului asupra partizilor contractate. S-a mai reținut refuzul nejustificat de avizare a valorificării vârfurilor de brad.

împotriva deciziei menționate, pârâta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., formulând următoarele critici:

-nulitatea raportului de expertiză întrucât deși litigiul se poartă cu D.S. Piatra Neamț, convocarea făcută de expert B.G. s-a adresat O.S. Ceahlăul fiind încălcate prevederile art. 208 C. proc. civ.

-reclamanta a semnat de primirea masei lemnoase iar lipsa reală este de numai 89 m.c. însușiți de pădurar;

-fără temei s-au admis daunele nedovedite de reclamantă, ce constau în sumele ce le-ar fi putut obține prin valorificarea vârfurilor de brad. Emiterea autorizațiilor de comercializare nu era convenită prin contract.

înalta Curte, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:

Criticile privind procedura prealabilă prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., nu pot fi primite, instanța de apel reținând întemeiat că încercarea de conciliere rezultă din înscrisurile aflate la dosar

în ce privesc criticile întemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se reține că instanțele au făcut o aplicare greșită a legii.

Expertiza contabilă dispusă de instanță nu a respectat prevederile art. 208 alin. (1) C. proc. civ. în ce privește convocarea părților prin carte poștală recomandată, cu confirmare de primire.

Aceste dovezi nu există anexă la raportul de expertiză B.G., astfel că proba efectuată este lovită de nulitate, pârâta nefiind convocată pentru a participa la efectuarea expertizei. Așa se explică faptul că, în stabilirea masei lemnoase exploatate, s-au luat în considerare numai documentele prezentate de reclamantă.

Soluția pronunțată este criticabilă și în ce privește acordarea daunelor în sumă de 110.000 lei, pentru nevalorificarea vârfurilor de brazi, conform concluziilor din expertiză.

Instanța nu a analizat dacă a existat o obligație contractuală pentru acordarea de către pârâtă a avizelor de comercializare a vârfurilor de brad, proprietatea reclamantei, pentru a se analiza existența unei răspunderi contractuale.

Dacă cererea reclamantei se întemeiază pe art. 998 C. civ., răspunderea delictuală, nu s-au analizat elementele acestei răspunderi, existența culpei, a daunei și legătura de cauzalitate între aceste condiții.

Expertiza a calculat daunele, în lipsa unor dovezi certe, pe supoziții, prin aprecierea eventualelor sume ce s-ar fi putut obține din comercializarea vârfurilor de brad. Or, admiterea unor daune, temeiul art. 998 C. civ., trebuie să aibă în vedere existența culpei și dauna efectivă, reală.

Preluarea de către instanțe a concluziilor din expertiză, fără analizarea îndeplinirii condițiilor art. 998 C. civ. este criticabilă.

Așa fiind, recursul a fost admis, decizia atacată a fost casată și cauza trimisă aceleiași instanțe de apel pentru refacerea probelor cu respectarea condițiilor art. 208 C. proc. civ.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3318/2008. Comercial