ICCJ. Decizia nr. 3611/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3611/2008
Dosar nr. 6989/2/2007
Şedinţa publică din 2 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 244 din 3 noiembrie 2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare formulată de A.V.A.S. Bucureşti. Pe cale de consecinţă, contestaţia la executare formulată de contestatorul T.G. împotriva titlului executoriu – contractul de vânzare – cumpărare acţiuni din 1996 a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere faptul că motivele invocate de contestator se referă la clauzele contractului, la modul de calcul al penalităţilor, al daunelor interese, la obligarea părţilor şi în niciun caz la cele specifice unei contestaţii la executare prevăzute la art. 399 C. proc. civ.
Recursul formulat de contestatoare împotriva sentinţei a fost admis ca fondat prin Decizia nr. 2121 din 1 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a reţinut aplicarea greşită a prevederilor art. 399 C. proc. civ.
Prin sentinţa nr. 58 din 26 martie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare, reţinând că plăţile efectuate de contestator şi despre care s-a susţinut că au stins creanţa pretinsă de creditoare nu au relevanţă, fiind efectuate în cursul desfăşurării relaţiilor contractuale neputând conduce la diminuarea creanţei ce face obiectul executării silite.
De asemenea, s-a avut în vedere că motivele invocate prin contestaţia la executare vizează modul de calcul al debitului şi al penalităţilor de întârziere, situaţie inadmisibilă dat fiind faptul că acestea au făcut obiectul analizei instanţei, fiind stabilite în mod irevocabil prin Decizia nr. 596 din 16 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul care a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. precum şi prevederile art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, recurentul susţine următoarele critici:
- prin contestaţia la executare a solicitat anularea formelor de executare pornite de A.V.A.S. motivat de faptul că nu datorează suma ce face obiectul executării silite.
- suma datorată, stabilită prin titlul executoriu (sentinţa nr. 6958 din 23 mai 2003 a Tribunalului Bucureşti) ca fiind în cuantum de 185.865.978 lei a fost achitată, plătindu-se chiar în plus 21.615.585 lei motiv pentru care se impune desfiinţarea titlului executoriu şi restituirea sumelor plătite.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile recurentului ce vizează aplicarea greşită a prevederilor art. 399 C. proc. civ. nu pot fi primite întrucât pe calea contestaţiei la executare nu poate fi reanalizată legalitatea titlului.
Deşi recurentul a invocat motive de stingere a obligaţiei, în mod corect s-a reţinut că acestea sunt anterioare hotărârii ce se execută şi nu pot face obiectul contestaţiei la executare.
Prin urmare, acest aspect, ar fi prezentat interes numai plăţile survenite ulterior titlului executoriu, nu şi plăţile anterioare efectuate în baza relaţiilor contractuale şi care au făcut obiectul analizei instanţelor.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va reţine ca legală hotărârea atacată şi pe cale de consecinţă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul T.G. împotriva sentinţei comerciale nr. 58 din 26 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3601/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3618/2008. Comercial → |
|---|
