ICCJ. Decizia nr. 3601/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3601/2008
Dosar nr. 4603/30/2001
Şedinţa publică din 2 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 49/A din 17 martie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, reţinându-se în considerentele deciziei că prin sentinţa civilă nr. 1377 din 2 noiembrie 2007 pronunţată în dosarul nr. 4603/30/2001, Tribunalul Timiş a respins cererea formulată de reclamanta A.P.A.P.S., actualmente A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta SC A.R. SA.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a constatat că prin cererea introductivă reclamanta A.P.A.P.S., actualmente A.V.A.S. Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta SC A.R. SA Recaş, a solicitat anularea protocolului din 22 septembrie 1997, încheiat între F.P.S. şi SC A.R. SA, ca urmare a desfiinţării contractului de vânzare cumpărare acţiuni din 20 decembrie 1996 care a stat la baza încheierii protocolului şi obligarea pârâtei la restituirea sumei de 43.200.000 lei reprezentând suma lăsată cu titlu gratuit la dispoziţia sa pentru realizarea proiectelor e investiţii productive, în baza protocolului din 22 septembrie 1997.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că SC A.R. SA a fost privatizată prin vânzarea de către F.P.S. a pachetului de acţiuni deţinut la societate reprezentând 21% din capitalul social către Asociaţia S.A.R.P. Timiş, iar ca urmare a încheierii contractului de vânzare cumpărare Asociaţia S.A.R.P. a beneficiat de prevederile art. 8 din Legea nr. 55/1995 şi prevederile HG nr. 100/1996, facilitate concretizată prin încheierea protocolului din 22 septembrie 1997.
Contractul de vânzare cumpărare acţiuni a fost desfiinţat printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi, pe cale de consecinţă, efectul rezoluţiuni contractului a fost repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului.
Prima instanţă a reţinut că după introducerea acţiunii de chemare în judecată, împotriva societăţii pârâte s-a declanşat procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, motiv pentru care în baza art. 35 din Legea nr. 64/1995 s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului nr. 96/S/2001 al Tribunalului Timiş, iar aşa cum rezultă din încheierea din 24 februarie 2005 s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului nr. 96/S/2001 al Tribunalului Timiş, iar aşa cum rezultă din încheierea din 24 februarie 2005 s-a dispus închiderea procedurii prevăzuta de Legea nr. 64/1995 iar prin Decizia civilă nr. 2112 din 16 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara s-a respins recursul declarat de către creditoarea A.V.A.S., încheierea de închidere a procedurii falimentului rămânând irevocabilă.
Ca urmare a acestei soluţii SC A.R. SA. a fost radiată de către O.R.C. Timiş.
Instanţa de fond a apreciat că faţă de faptul că A.V.A.S. s-a înscris la masa credală rezultă că şi-a recuperat creanţele pe care le avea faţă de societatea pârâtă, motiv pentru care a respins cererea ca fiind rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel creditoarea A.V.A.S. Bucureşti, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Faţă de modul în care apreciază apelanta că trebuia pronunţată hotărârea, respectiv faţă de lipsa capacităţii pârâtei SC A.R. SA, având în vedere că aceasta a fost radiată din evidenţele O.R.C. ca urmare a închiderii procedurii falimentului, deşi Curtea apreciază că această critică este întemeiată, ea nu poate duce la schimbarea hotărârii prin care s-a respins cererea de chemare în judecată.
În esenţă, chiar apelanta A.V.A.S. arată în cuprinsul cererii de apel că „întrucât debitoarea a fost pârâtă radiată din Registrul Comerţului, principalul efect fiind încetarea personalităţii juridice a acesteia nu se mai poate pune problema reprezentării debitoarei SC A.R. SA". Aceasta, raportat la faptul că prin încheierea din 24 februarie 2005 pronunţată în dosarul de faliment nr. 96/S/2001, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 faţă de debitoarea SC A.R. SA şi radierea acesteia din Registrul Comerţului.
Conform dispoziţiilor art. 20 din Decretul nr. 31/1954: persoana juridică încetează de a avea fiinţă prin compensare, divizare sau dizolvare.
În contra celei din urmă hotărâri, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte critica întemeiată pe pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. recurenta arată că în mod greşit instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei obiectului cauzei dedus judecăţii, în loc să se pronunţe asupra excepţiei lipsei capacităţii de exerciţiu al SC A.R. SA, întrucât din actele depuse la dosar această societate, a fost radiată de la registrul comerţului ca o consecinţă a încheierii procedurii de lichidare.
Referitor la criticile întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. recurenta susţine, în esenţă că, în mod greşit instanţa a păşit la soluţionarea pricinii pe fond, fără să analizeze în prealabil excepţiile sau incidentele procedurale şi în mod special trebuia să examineze excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu şi eventual, în opinia recurentei, soluţia corectă era anularea cererii de chemare în judecată, în raport de dispoziţiile art. 161 C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 161 C. proc. civ. „când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a pârâtei sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri".
La alin. (2) al aceluiaşi articol se prevede că: dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.
Lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu se invocă pe cale de excepţie, în orice stare a pricinii, putând fi invocată nu numai în primă instanţă, până la prima zi de înfăţişare, ci chiar direct în apel şi recurs.
În cauză în mod greşit s-a stabilit că cererea reclamantei a rămas fără obiect, întrucât prin încheierea din 24 februarie 2005 şi Decizia nr. 2112 din 16 noiembrie 2005 ambele pronunţate în dosarul de faliment şi menţionate în hotărârea primei instanţe s-a examinat şi soluţionat doar împrejurarea ca A.V.A.S. s-a înscris la masa credală şi a fost încasată creanţa, ceea ce a dus la încălcarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ.; prin Decizia nr. 2112 din 16 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara s-a respins recursul declarat de creditoarea A.V.A.S., încheierea de închidere a procedurii falimentului rămânând irevocabilă.
Ca urmare a închiderii procedurii falimentului, SC A.R. SA a fost radiată din Registrul Comerţului conform încheierii din 24 februarie 2005 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia comercială şi contencios administrativ, în dosarul nr. 96/S/2001 rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 2112 din 16 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 7945/COM/2005 aflate la dosar apel.
Art. 137 C. proc. civ. se referă la excepţiile de procedură, fără a menţiona însă ordinea în care trebuiesc examinate.
În cauză excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu al societăţii pârâte primează excepţiei lipsei de obiect, deoarece capacitatea de exerciţiu a unei persoane juridice este una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile.
Prin urmare, în mod greşit instanţele s-au pronunţat mai întâi cu privire la excepţia lipsei obiectului acţiunii, aşa încât, Înalta Curte, în temeiul art. 315 alin. (2) C. proc. civ. va admite recursul, va modifica Decizia recurată, va admite apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei comerciale pe care o va schimba în tot, şi în consecinţă va anula cererea reclamantei pentru lipsa capacităţii de exerciţiu a pârâtei SC A.R. SA conform art. 161 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 49/A din 17 martie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, pe care o modifică, în sensul că admite apelul declarat de reclamantă, împotriva sentinţei comerciale nr. 1377 din 2 noiembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia comercială, pe care o schimbă în tot şi în consecinţă anulează cererea reclamantei pentru lipsa capacităţii de exerciţiu a pârâtei SC A.R. SA Recas, conform art. 161 C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3570/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3611/2008. Comercial → |
|---|
