ICCJ. Decizia nr. 3599/2009. Comercial. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3599/2009
Dosar nr. 163/59/2007
Şedinţa publică de la 2 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 194 din 31 octombrie 2006, Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamanţii D.F.S. şi D.F.A. împotriva pârâţilor C.T., B.F., P.I., M.S., R.L., R.G. şi SC T.L. SRL Timişoara.
Prin acţiune s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal al A.G.A. SC T.L. SRL din 11 mai 2006 motivat de faptul că mandatele de reprezentare ale asociaţilor lipsă nu au îndeplinit cerinţele impuse de art. 125 din Legea nr. 31/1990, neavând aplicată apostila Convenţiei de la Haga, pentru a produce efecte în România, că s-au încălcat prevederile art. 125 alin. (5) şi că pentru a se hotărî dizolvarea societăţii era necesar votul tuturor asociaţilor.
În considerentele sentinţei primei instanţe s-a reţinut că adunarea s-a desfăşurat conform convocării şi participării asociaţilor, nefiind necesară aplicarea apostilei pe mandatele de reprezentare ale asociaţilor lipsă pentru că nu au fost contestate, iar art. 125 din Lege nu are aplicabilitate în cauză întrucât se referă la societatea pe acţiuni şi nu la cele cu răspundere limitată.
Apelurile formulate de reclamantă împotriva sentinţei au fost respinse ca nefondate prin Decizia nr. 132 din 17 mai 2007 de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că motivele reţinute în considerentele sentinţei conduc în mod suficient la constatarea raţiunilor ce au stat la baza pronunţării sentinţei, iar dispoziţiile art. 125 din lege a fost interpretat corect în sensul neaplicării în cazul societăţilor cu răspundere limitată cum este şi societatea pârâtă.
În ce priveşte critica ce a vizat necesitatea unanimităţii votului pentru dizolvarea societăţii s-a considerat că, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 192 alin. (2) în sensul cărora pentru hotărârile ce au ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel. Or, în actul constitutiv al societăţii la art. 8 alin. (3) lit. i) şi alin. (4) s-a prevăzut ca dizolvarea societăţii se poate decide cu majoritatea absolută a voturilor asociaţilor.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanţii, care au invocat motivul de nelegalitate întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia susţin următoarele:
- votul dat de pârâtul B.F. în calitate de mandatar este nul absolut întrucât pe mandatele autentificate nu a fost aplicată apostila conform O.G. nr. 66/1999, iar lipsa acestuia lipseşte actele de efecte juridice pe teritoriul României.
- s-au încălcat prevederile art. 195 alin. (1) în sensul că adunarea nu a fost convocată la sediul social al societăţii, ci în Timişoara.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Critica ce vizează pretinsa nulitate a votului dat de către B.F. în calitate de mandatar întrucât pe procurile autentice nu ar fi fost aplicată apostila conform O.G. nr. 66/1999 nu poate fi primită întrucât art. 125 din Legea nr. 31/1990 nu prevede o asemenea formalitate, iar dispoziţiile relative la apostilă nu sunt incidente în cauză.
Nici cea de-a doua critică nu va putea fi primită în condiţiile în care ea nu a fost invocată ca şi motiv de apel şi nu a făcut obiectul analizei instanţei de apel, fiind invocată pentru prima dată în recurs, situaţie ce este inadmisibilă în această fază procesuală.
Mai mult, Înalta Curte constată că pretinsa încălcare a art. 110 din Legea nr. 31/1990 nu a fost invocată nici prin acţiunea introductivă, nefăcând obiectul cercetării judecătoreşti la instanţele anterioare.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii D.F.S. şi D.F.A. împotriva Deciziei nr. 132 din 17 mai 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2008.
Părțile dosarului
(conform datelor publicate pe portalul instanțelor)
- DE FILIPPO STEFANO - Recurent (Reclamant)
- DE FILIPPO ANDREA - Recurent (Reclamant)
- CHIAROTTO TIZIANO - Intimat (Pârât)
- BIANCO FERNANDO - Intimat (Pârât)
- PICIONE IPPAZIO - Intimat (Pârât)
- MANGANIELLO STEFANO - Intimat (Pârât)
- RONZANI LORENZO - Intimat (Pârât)
- RONZANI GIOVANNI - Intimat (Pârât)
- SC TRILAB LEMN SRL TIMISOARA - Intimat (Pârât)
Termenele dosarului
Dată de ședință | Oră începere ședință | |
---|---|---|
11.03.2008 | 9:00 |
|
07.10.2008 | 9:00 |
|
02.12.2008 | 9:00 |
|
← ICCJ. Decizia nr. 3279/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 8568/2009. Civil → |
---|