ICCJ. Decizia nr. 240/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 240/2010
Dosar nr. 6088/121/2007
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. 6088/121/2007 reclamanta SC S.D. SRL Târgu Mureş, în contradictoriu cu pârâtul C.G., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata sumei de 120.012 lei cu titlu de contravaloare proiecte şi execuţie lucrare la locuinţa pârâtului.
Tribunalul Galaţi, prin sentinţa nr. 3060/2008 a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 120.905 lei reprezentând preţ şi suma de 9.295,69 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei sentinţe instanţa de fond a reţinut în raport de concluziile raportului de expertiză, de modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale ale părţilor că acţiunea este întemeiată.
Apelul declarat de pârât a fost admis de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, care prin Decizia nr. 50/A din 23 februarie 2009, a schimbat sentinţa în sensul că a respins ca nefondată acţiunea reclamantei, cu obligarea intimatei - reclamante la plata cheltuielilor de judecată către apelantul - pârât.
În fundamentarea acestei decizii instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, din probatoriile administrate, că valoarea lucrărilor executate de către intimată a fost integral plătită de apelant, astfel că alte pretenţii, în afara convenţiei părţilor, nu se justifică în raport de art. 968 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC S.D. SRL Târgu Mureş.
Recurenta îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cererea de recurs cuprinde o prezentare a situaţiei de fapt generată de raporturile contractuale dintre părţi, situaţia de lucrări, stadiul finalizării lucrărilor şi indicarea proceselor verbale de control al calităţii lucrărilor, criticile aduse deciziei atacate din perspectiva aprecierilor pe care instanţa de control judiciar le face asupra raportului de expertiză efectuat în cauză şi a întregului probatoriu administrat.
Analizând cererea de recurs în raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv de nelegalitate invocat de recurentă se constată că argumentele folosite în dezvoltarea motivului de recurs nu pot fi încadrate acestuia şi niciunui alt motiv de nelegalitate din cele reglementate în cuprinsul art. 304 C. proc. civ.
Cum aspectele sesizate vizează aspecte de ţin de stabilirea situaţiei de fapt şi de aprecierea dată probelor ce reprezintă atributul instanţelor anterioare, ele nu pot face obiectul controlului judiciar în această fază procesuală în care atribuţiile instanţei de recurs sunt limitate strict doar la motivele de nelegalitate.
În considerarea celor ce preced Înalta Curte, în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ. va constata nulitatea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii privind recursul declarat de reclamanta SC S.D. SRL Târgu Mureş împotriva deciziei nr. 50/A din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 239/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 242/2010. Comercial → |
---|