ICCJ. Decizia nr. 245/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 245/2010
Dosar nr. 1277/1259/2008
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 30 octombrie 2008, pe rolul Tribunalului Comercial Argeş, reclamanta B.I. LTD a solicitat, în contradictoriu cu SC R. SA, anularea hotărârii A.G.E.A. din data de 30 aprilie 2008.
În motivare s-a arătat că adunarea generală întrunită la 30 aprilie 2008 nu a respectat dispoziţiile art. 130 din Legea nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin sentinţa comercială nr. 8/CC din 24 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş, în dosarul nr. 1277/1259/2008, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta B.I. LTD, ca tardiv formulată.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei 2.380 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa în sensul celor de mai sus, instanţa a reţinut că potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în M. Of. al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul - verbal al şedinţei.
În cazul de faţă, hotărârea a cărei anulare se solicită a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 8 octombrie 2008, iar acţiunea a fost formulată la 30 octombrie 2008, cu mult peste termenul prevăzut de textul amintit.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta B.I. LTD şi prin Decizia nr. 63/A-C din 3 iunie 2009 Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că apelul a fost formulat în termen, contrar susţinerilor intimatei - pârâte, în condiţiile în care la dosar este ataşat plicul înregistrat la data de 10 aprilie 2009, conform ştampilei Oficiului Poştal Bucureşti, transmis prin corespondenţă internă cu AR, iar faptul că nu există şi o ştampilă a Oficiului Poştal Piteşti nu are relevanţă în cauză, cât timp s-a făcut dovada depunerii înscrisului la Oficiul Poştal Bucureşti, conform menţiunilor de pe plic, în interiorul termenului de 15 zile reglementat de art. 284 alin. (1) C. proc. civ.
S-a constatat că s-a depus dovada de expediere cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire a acţiunii, aceasta fiind primită la data de 20 octombrie 2008 la Tribunalul Argeş; că menţiunea de pe confirmarea de primire corespunde şi cu înregistrarea de pe plic a datei depunerii la Oficiul Poştal Bucureşti, tot prin corespondenţă internă cu AR; că toate aceste înscrisuri fac dovada deplină a transmiterii acţiunii în termenul de 15 zile prevăzut de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC R. SA invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei în sensul respingerii apelului.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susţinut, în esenţă, că norma încălcată de instanţa de apel în soluţionarea apelului este cea prevăzută de art. 104 C. proc. civ. şi că aceste dispoziţii se coroborează cu Regulamentul trimiterilor poştale; că instanţa de apel nu a analizat recipisele depuse la dosar de intimată, atât cea de trimitere a acţiunii, cât şi cea de trimitere a apelului şi nu a motivat respingerea criticilor aduse sub acest aspect al inexistenţei elementelor legale – lipsa marcării de către Oficiul Poştal de destinaţie, datele de identificare ale funcţionarului destinatarului şi semnătura acestuia.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de pârâtă.
În raport de dispoziţiile art. 104 C. proc. civ., actul de procedură se consideră îndeplinit în termen dacă a fost trimis prin poştă, recomandat, înainte de îndeplinirea termenului.
În cazul în care actul de procedură a fost înaintat instanţei de judecată prin intermediul serviciilor poştale, la calculul termenului se ţine seama de data predării actului recomandat la serviciul poştal.
Astfel, în situaţia în care actul s-a predat în termen la oficiul poştal, el va fi considerat îndeplinit în termen chiar dacă la instanţă a ajuns după expirarea termenului prevăzut de lege pentru îndeplinirea sa.
Instanţa de apel a examinat recipisele depuse la dosar de intimată, atât cea de trimitere a acţiunii cât şi cea de trimitere a apelului şi şi-a motivat soluţia, reţinând în mod întemeiat că înscrisurile fac dovada deplină a transmiterii apelului şi acţiunii în interiorul termenelor reglementate de art. 284 alin. (1) C. proc. civ. şi respectiv art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Actele au fost considerate corect ca îndeplinite în termen, atât timp cât din ştampila Oficiului Poştal de predare rezultă că data predării se situează înăuntrul termenului prevăzut de lege pentru îndeplinirea actului, astfel că sub acest aspect criticile formulate nu pot fi primite.
În mod întemeiat instanţa de apel a reţinut că în condiţiile în care nu se infirmă înregistrările de la Oficiul Poştal Bucureşti, acţiunea apare ca fiind formulată în termen, raportat la dispoziţiile art. 104 C. proc. civ. care stipulează faptul că toate actele de procedură transmise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost date recomandat la oficiul poştal înainte de îndeplinirea lui, cum s-a procedat în cauză.
Critica ce vizează lipsa elementelor ce privesc Oficiul Poştal de destinaţie nu are relevanţă în cauză, cât timp s-a făcut dovada depunerii actului la Oficiul Poştal de predare, respectiv Oficiul Poştal Bucureşti, în interiorul termenului prevăzut de lege.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC R. SA împotriva deciziei nr. 63/A-C din 3 iunie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 242/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 248/2010. Comercial → |
|---|
