Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 12261/197/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința publică de la 19.12.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-E. T.
GREFIER:L. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile de față pentru care dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.11.2014, când s-au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 28.11.2014 și ulterior la datele de: 05.12.2014, 12.12.2014 și 19.12.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
INSTANȚA:
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.05.2012 sub nr. de mai sus, reclamantul D. I., prin reprezentant convențional avocat S. R. ( cu împuternicire avocațială la fila 12), ulterior prin reprezentant convențional avocat M. I. ( cu împuternicire avocațială la fila 105), a chemat în judecată pe pârâtele B. C. EUROPE BANK ( ROMÂNIA) SA, prin reprezentant legal și B. C. EUROPE BANK ( ROMÂNIA) SA- SUCURSALA B., prin reprezentant legal, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu acestea să dispună:
- obligarea pârâtei Bancă - Sucursala B. la plata sumei de 54.139,60 lei, reținută ilegal din totalul convențiilor de depozit încheiate de reclamant cu aceasta.
- obligarea pârâtei Bancă - Sucursala B. la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă pretențiilor formulate.
Cu cheltuieli de judecată față de pârâta Bancă - Sucursala B.
În motivare, reclamantul a arătat că este clientul pârâtei nr.2 si al antecesorilor acesteia, încă din anul 1996, calitate în virtutea căreia în luna august 2010 deținea următoarele depozite în lei, în cuantum total de 151.416,31 lei, respectiv:
- depozit nr. 5573 din 27.05.2010 in cuantum de 101.109,59 lei la care se adaugă si dobânda rezultând suma de 110.084,80 lei;
- depozit nr. 5585 din 27.05.2010 in cuantum de 15.000 lei la care se adaugă și dobânda rezultând suma de 16.331,51 iei;
- chitanța din 17.06.2010 prin care a depus suma de 25.000 lei.
Reclamantul mai indicat că în data de 06 august 2010 s-a deplasat la sediul băncii in vederea ridicării unei dobânzi, ocazie cu care a constatat că din conturi lipseau sume importante de bani, sens în care a formulat o sesizare Băncii, care a concluzionat în sensul aceleiași lipse de bani din conturi, motiv pentru care a întocmit un proces-verbal, prin care, în data de 19 august 2010, a alimentat contul clientului reclamant cu suma de 91.304.70 LEI, 6.958,26 USD si 3109,29 EURO, fără ca aceste sume să includă si dobânzile aferente, urmând ca acestea să fie restituite printr-o cerere separată. S-a mai adăugat că deși reclamantul nu a semnat niciodată procesul-verbal amintit, întrucât l-a contestat prin numeroase sesizări înregistrate la Bancă, B. a nesocotit aceste plângeri și fără acordul clientului a procedat la alimentarea contului acestuia cu sumele de bani înscrise în procesul-verbal în discuție.
Reclamantul a mai învederat că a făcut numeroase încercări de rezolvare pe cale amiabilă a acestei situații litigioase, fără rezultat pozitiv, întrucât B. tot nu a procedat la creditarea contului cu suma, respectiv de 54.139,60 lei, susținând că toate pretențiile au fost soluționate amiabil si definitiv încă din data de 02.02.2011 prin adresa de informare nr. 423/02.02.2011, în care se menționa că în urma cercetărilor efectuate, contul i-a fost creditat cu sumele de 10.253,42 LEI, 390,46 EURO si_ USD, aceleași sume de bani ce au fost menționate și în procesul - verbal încheiat în data de 15.12.2010 și care proces-verbal, pentru a putea produce efecte juridice, ar fi trebuit sa fie semnat de părțile contractante, lucru care niciodată nu s-a întâmplat, așa zisa soluționare a litigiului fiind una exclusiv unilaterală din partea Băncii, iar nu una de comun acord.
Reclamantul a mai subliniat că și modul de calcul al dobânzii aferente prezintă serioase lipsuri, întrucât B. a început să calculeze dobânda aferentă doar cu începere din data de 14.01.2008, iar nu de la momentul inițial al deschiderii contului, respectiv 1996 și întrucât calculul dobânzii s-a făcut pe niște perioade de timp aleatorii, perioade nelegate între ele, respectiv: 14.01._08, 05.08._10, 05.02._10, 19.03._10, 27.05.2010 - 2S.11.2010,17.06._10 și 19.07._10, existând așadar perioade mari de timp care nu au fost acoperite de calculul dobânzii aferente.
Concluzionând, s-a arătat că față de nesoluționarea amiabilă a litigiului cu B., a fost nevoit să promovez prezentul demers judiciar.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1270, art.1272, art.1530, art.2191 NCC, art. 3 din OG 13/2011 si art. 274 C. 1865.
În probațiune, a solicitat: înscrisuri, interogatoriul pârâtelor și expertiza contabilă.
Cererea este taxată judiciar cu suma de 2693 lei taxă judiciară și 5 lei timbru judiciar ( fila 32).
Ulterior, în funcție de concluziile raportul de expertiză, reclamantul a depus la dosar o notă scrisă, prin care a indicat că înțelege să modifice câtimea pretențiilor pe care le are față de bancă, solicitând așadar: ( fila 171)
- obligarea pârâtei Bancă - Sucursala B. la plata sumei de 49.163,14 lei.
- obligarea pârâtei Bancă - Sucursala B. la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă pretențiilor precizate, calculată începând cu data de 19.08.2010 și până la data achitării efective a sumei datorate, așa cum va fi stabilită prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză.
Pârâta B. C. EUROPE BANK ( ROMÂNIA) SA- SUCURSALA B., prin reprezentant convențional avocat I. C. din cadrul S.C.A.D. V.-Avocați” ( cu împuternicire avocațială la fila 13), a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ( fila 15-17).
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, s-a arătat că reclamantul a devenit client al Băncii, Sucursala B., prin deschiderea contului curent nr._/1996 și că în urma sesizării formulate de acesta la data de 06.08.2010, prin care semnala efectuarea unor operațiuni neautorizate de debitare a contului, acesta a fost invitat la sediul sucursalei pentru a identifica operațiunile valide ( adică cele recunoscute și asumate de client) și cele neautorizate ( adică cele contestate de client).
S-a mai indicat că, în urma confruntării informațiilor furnizate de Bancă și Client, s-a procedat la reconstituirea soldului real al contului, prin:
- eliminarea operațiunilor contestate de client și pentru care nu au fost identificate documente justificative în arhiva sucursalei.
- luarea în considerare a sumelor de bani justificate prin documente prezentate de Client, deși aparțin unor tranzacții neînregistrate în contabilitatea Băncii ( concret, a chitanței de depunere de 25.000 lei, prezentată de client și neînregistrată la Bancă.)
Astfel, s-a mai adăugat, B. a alimentat contul reclamantului cu sumele de: 91.304,70 lei, 6958,36 USD și 3109,29 EUR, alimentare atestată prin procesul-verbal din data de 19.08.2010.
În privința dobânzilor, s-a arătat că acestea au fost calculate doar din anul 2008 nu în mod greșit, cum susține reclamantul, ci datorită faptului că anterior acestui moment dobânzile au fost puse la dispoziția clientului, astfel cum rezultă din extrasele de cont, de aceea B. a alimentat contul reclamantului, cu acest titlu, doar cu sumele de 10.253,42 lei, 390,46 euro și 706,12 USD, potrivit adresei nr. 423/01.02.2011 comunicată sub semnătură reclamantului, problema plecând de fapt de la confuzia pe care clientul reclamant o face între dobânda aferente contului curent și dobânda aferentă depozitelor. Astfel, pentru a constitui un depozit, trebuie să existe o convenție de depozit între Client și Bancă ( care nu există), or, dacă sumele se află în contul curent, dobânda aferentă acestor sume este foarte mică, aproape nesemnificativă, context în care solicitarea reclamantului de a i se acorda dobânzi de depozit de la data deschiderii contului apare drept absurdă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 115 și urm. C. 1865.
În probațiune, a solicitat atașat înscrisuri.
În cursul judecății:
- s-a încuviințat pentru reclamant: proba cu înscrisuri și cu expertiza tehnică specialitatea contabilitate și s-a respins proba cu interogatoriul pârâtei nr.2 ( fila 96)
- s-a încuviințat pentru pârâte: proba cu înscrisuri ( fila 96)
- s-a încuviințat pentru reclamant obiectivele propuse la fila 99 și s-a desemnat în cauză pentru întocmirea raportului de contabilitate pe expertul C. N., pentru care s-a stabilit un onorariu provizoriu de 800 lei ( fila 102 rap. la fila 113, dovada plății).
- s-a depus raportul de expertiză contabilă nr._/11.11.2013 efectuat de expert C. N. ( fila 121-157), pentru care s-a solicitat un onorariu total de 2250 lei, rămânând de achitat așadar o diferență de 1450 lei, dovada plății fiind atașată la fila 194-195).
- pârâta nr.2 a formulat obiecțiuni la raport ( fila 161-168), depunând în acest sens la dosar și o opinie separată la raportul de expertiză ( fila 174-185), obiecțiuni ce au fost încuviințate doar în parte, în măsura și pentru considerentele reținute în cuprinsul încheierii de ședință din data de 05.03.2014. ( fila 191).
- expertul contabil a depus răspunsul la obiecțiuni ( fila 209-231), în raport de care nu au mai fost formulate alte critici.
Reclamantul a formulat și concluzii scrise. ( fila 263-264)
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamantul este un client al Băncii pârâte nr.2, la care are deschise atât un cont curent ( nr._/1996, aspect necontestat de părți), cât și 2 conturi de depozit ( aspect contestat de pârâtă), astfel cum rezultă din convenția de depozit nr. 5585/27.05.2010, încheiată pentru perioada 27.05.2010 și 29.11.2010 ( fila 55), cât și din convenția de depozit nr. 5573/19.03.2010, încheiată pentru perioada 19.03.2010 și 20.09.2010 ( fila 56), ambele cu o dobândă anuală de 18%, aceste din urmă două convenții nefiind niciodată înregistrate în aplicația bancară. ( potrivit concluziilor expertului contabil, fila 128)
Deținerea a două conturi de natură diferite și operațiunile de depunere/retragere numerar de către clientul reclamant, pe fondul erorilor de operare ale Băncii, au condus la divergențe între părțile contractante ( potrivit numeroaselor sesizări și răspunsuri la sesizări, atașate la fila 59-94), în urma analizării conduitei ambelor părți contractante ( astfel cum acestea sunt reținute punctual în raportul de expertiză întocmit în cauză), expertul contabil concluzionând că: „ suma totală deținută în cont conform celor două convenții de depozit și a chitanței FN/17.06.2010 în sumă de 25.000 lei este de 141.109,59 lei, la care se adaugă dobânda cuvenită de 8842,66 lei”, în total suma de 149.952,25 lei, pe care o deținea reclamantul la data de 19.08.2010, sumă care „ în mod normal trebuia să se afle în contul de depozit și nu în contul curent al clientului”. ( fila 130 rap. la Anexa nr.1, privind situația sumelor de bani deținute și calculul dobânzii cuvenite la data de 19.08.2010, fila 136).
Pentru soluționarea pe cale amiabilă a problemelor ivite, B. a procedat la alimentarea în mod corect a contului curent_ al reclamantului cu suma de 91.304,70 lei, cu luarea în considerare și a sumei de 25.000 lei depusă de reclamant la data de 17.06.2010 ( potrivit chitanței de la fila 57), sumă neînregistrată în evidența contabilă a băncii, potrivit celor reținute în cuprinsul procesului-verbal din data de 19.08.2010, fără includerea în calcul a dobânzilor aferente sumei. ( fila 18 rap. la fila 135).
Iar dobânzile aferente acestei sume s-au ridicat la suma de 10.253,42 lei, achitată clientului la data de 02.02.2011, dobândă calculată la nivelul aferent depozitelor ( de 18%), ceea ce a confirmat concluzia expertului că „ suma aflată în contul_ avea destinație de depozit, iar dobânda ce trebuia calculată de bancă era cea aferentă depozitelor”. ( fila 135).
Pe cale de consecință, B. a reconstituit contul reclamantului cu suma totală de 101.558,12 lei, rămânând ca datorată reclamantului suma de 48.394,13 lei, la care se adaugă suma de 769,01 lei ( reprezentând dobânda de 18 % pentru cele 5 luni de întârziere la plată a sumei de 10.252,42 lei, sumă achitată de Bancă cu titlu de dobândă, 5 luni scurse în intervalul 19.08._11), în total suma de 49.163,14 lei.
În drept, ca situație premisă, instanța reține că în mod eronat reclamantul și-a fundamentat acțiunea pe dispozițiile Noului Cod Civil, iar nu pe cele ale „ Vechiului Cod Civil”, în condițiile în care, art.3 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009 reglementează expres care este legea care guvernează raporturile juridice, în sensul că „ actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.”.
În consecință, instanța va avea în vedere dreptul material în ființă la data încheierii convențiilor de credit ( anul 2010), respectiv Codul civil din anul 1864, pentru aplicarea corectă a legii, potrivit dispozițiilor art. 129 alin.5 C. 1865, cele două reglementări în materie de contracte ( Vechiul cod civil și Noul Cod Civil) neînregistrându-se diferențe de esență.
Astfel, instanța reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 969 C.civ.1864, potrivit cărora “ convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.”
Iar raportat la acest text de lege, instanța mai reține că relevante cauzei sunt prevederile art. 1169 C.civ.1864, în temeiul cărora „ cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”, dovada, putându-se face, în conformitate cu dispozițiile art. 1170 C.civ.1864, „ prin înscrisuri, prin martori, prin prezumții, prin mărturisirea unei părți și prin jurământ”.
Concret, instanța apreciază că demersul inițiat de reclamant este întemeiat, în esență, pentru următoarele considerente:
În primul rând, instanța reține că, dată fiind tehnicitatea problemei deduse judecății, va da eficiență juridică aspectelor reținute în raportul de expertiză tehnică judiciară contabilă efectuat în cauză, lucrare ale cărei concluzii nu au fost infirmate prin probe contrare certe, potrivit exigențelor art.1169 C.civ.1864.
În al doilea rând, instanța constată că, dimpotrivă, concluziile expertului se fundamentează pe înscrisurile atașate cauzei, după cum rezultă din:
- înscrisul convenție de depozit nr. 5585/27.05.2010, încheiată pentru perioada 27.05.2010 și 29.11.2010 între reclamant ( în calitate de deponent în contul de depozit nr._-_-2GU1412481) și B. pârâtă, Sucursala B. ( fila 55) și înscrisul convenție de depozit nr. 5585/27.05.2010, încheiată pentru perioada 27.05.2010 și 29.11.2010 între reclamant ( în calitate de deponent în contul de depozit nr._-_-2GU1412481) și B. pârâtă, Sucursala B. ( fila 56), purtând semnătura ambelor părți contractante, ceea ce face ca înscrisul să dovedească „ contractul-legea părților”, independent de erorile săvârșite de Bancă în operarea cu aceste sume ( după cum au fost semnalate de expert, anume că numerele de depozit ale celor două convenții amintite erau deja alocate altor depozite constituite pe numele altor clienți).
- înscrisul chitanța din 17.06.2010- 25.000 lei, depuși cu scopul „depozit”(fila 57)
- evidența convențiilor încheiate între părți ( fila 143)
Or, forța probată a înscrisurilor sub semnătură privată, instanța urmează a le acorda eficiență juridică înscrisurilor anterior enumerate, în condițiile în care, potrivit art. 1176 C.civ.1864, „ actul sub semnătură privată, recunoscut de acela căruia se opune sau privit, după lege, ca recunoscut, are același efect ca actul autentic, între acei care l-au subscris și între cei care reprezintă drepturile lor” ( cazul de față, fiind cazul înscrisului privit de lege ca recunoscut, ca însușit prin semnare) și în condițiile în care, potrivit art. 1177 alin.1 c.CIV.1864, „ acela căruia i se opune un act sub semnătură privată este dator a-l recunoaște sau a tăgădui curat scriptura sau semnătura sa”, aspect nerealizat în cauză de către pârâtă.
Pe cale de consecință, instanța va admite cerere reclamantului, astfel cum a fost precizată în cursul judecății prin nota scrisă de la fila 171, și va dispune obligarea pârâtei Bancă - Sucursala B. la plata sumei de 49.163,14 lei ( nerecuperate până în prezent) și la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă pretențiilor încuviințate, dobândă calculată începând cu data de 19.08.2010 și până la data achitării efective a sumei datorate în cauză.
În final, sub aspectul cheltuielilor de judecată:
Instanța reține că reclamatul a solicitat recuperarea costurilor judiciare efectuate în cauză, în cuantum total de 7448 lei, constând în:
- 2693 lei taxă judiciară și 5 lei timbru judiciar ( fila 32).
- 2250 lei onorariu expert ( fila 113 și fila 194-195).
- 2500 lei onorariu avocat ( fila 260-262)
Și această solicitare este întemeiată, față de împrejurarea că pârâta nr.2 se face vinovată de promovarea prezentul demers judiciar, context în care, în temeiul art. 274 C. 1865, instanța va dispune obligarea acesteia la plata către reclamant a sumei de 7448 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în cauză.
Sens în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite cererea formulată de reclamantul D. I., prin reprezentant convențional avocat M. I., cu domiciliul în mun. B., ..13, jud.B., în contradictoriu cu pârâtele B. C. EUROPE BANK (ROMANIA) S.A. cu sediul în București, ., Clădirea Anchor Plaza, sector 6, și B. C. EUROPE BANK(ROMANIA) S.A.-SUCURSALA B., cu sediul în mun.B., .. 19A, județul B..
Obligă pe pârâta B. C. EUROPE BANK(ROMANIA) S.A.-SUCURSALA B. la plata către reclamant a sumei de 49.163,14 lei, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă pretențiilor încuviințate, dobândă calculată începând cu data de 19.08.2010 și până la data achitării efective a debitului.
Obligă pe pârâta B. C. EUROPE BANK(ROMANIA) S.A.-SUCURSALA B. la plata către reclamant a sumei de 7448 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în cauză.
Cu drept de recurs, în 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică astăzi, data de 19.12.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A.-E. T. L. T.
Red.A.E.T.-20.01.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1544/2014. Judecătoria... → |
|---|
