Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2516/2014. Judecătoria BRAŞOV

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, se constată lipsă părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Instanța invocă din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune și constatând că părțile au fost citate cu mențiunea de a pune concluzii pe această excepție, rămâne în pronunțare.

În urma deliberării, instanța a pronunțat următoarea sentință:

JUDECĂTORIA

P. cererea formulată la data de 30.08.2013 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Brasov, sub nr._, reclamanta S.C. C. S.A, a solicitat pronuntarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei, ., la plata următoarelor sume: 395,71 lei reprezentând debit principal și 492,66 lei cu titlu de penalități contractuale, la care se adaugă cheltuielile de judecata.

Reclamanta a formulat această solicitare pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă (art. 1025 și următoarele din C.proc.civ.), formularul adecvat fiind completat și transmis pârâtei, care însă nu a remis instanței formularul de răspuns.

In motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că in temeiul contractului nr. 6569/16.03.2009, reclamanta a prestat servicii de salubritate constând în evacuarea deșeurilor, iar pârâta s-a obligat să efectueze plata, potrivit art. 12 din contract.

In dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025-1032 din C.proc.civ.

Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei.

Conform art. 1029 alin 3 din C.proc.civ., după primirea formularului de cerere completat corect, instanța a trimis pârâtei formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă.

Pârâta . nu a depus și nici nu a trimis formularul de răspuns completat corespunzător sau copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească și nici nu a răspuns prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), așa cum prevăd dispozițiile art.1029 alin 4 din C.proc.civ.

Instanța a administrat în cauză proba cu inscrisuri.

La termenul de astăzi instanța a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Analizând actele dosarului prin prisma excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține următoarele:

Din facturile fiscale depuse la dosarul cauzei (f. 16-19), coroborate cu contractul de prestări servicii publice de salubrizare pentru agenți economici nr. 16.03.2009 (f.8-9) instanța reține că între părți s-au desfășurat relații contractuale, în temeiul cărora reclamanta, S.C. C. S.A, a prestat servicii de salubrizare pârâtei. Astfel pentru perioada noiembrie 2009-mai 2010 pârâta datora reclamantei suma de 395,71 lei la care a calculat penalități în cuantum de 492,66 lei.

Potrivit art. 1 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

În cazul acțiunilor patrimoniale, cum este și prezenta, termenul de prescripție este cel general de 3 ani, instituit de art. 3 din Decretul 167/_.

Referitor la momentul la care începe să curgă termenul de prescripție, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 7 din Decretul 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau de a cere executarea silită.

În cauză, dreptul la acțiune în favoarea reclamantei s-a născut la data de 30.12.2009 pentru factura_/30.11.2009, la data de 30.01.2010 pentru factura nr._/31.12.2009, la data 02.03.2010 pentru factura nr._/31.01.2010, la data de 30.03.2010 pentru factura nr._/28.02.2010, la data de 30.04.2010 pentru factura nr._/31.03.2010, la data de 30.05.2010 pentru factura nr._/30.04.2010 și la data de 30.06.2010 pentru factura nr._/31.05.2010 iar acesta s-a împlinit la data de 30.06.2013 pentru ultima factură emisă de reclamantă, cu 2 luni înainte de data introducerii prezentei cereri. Așadar, la data la care a fost introdusă acțiunea, respectiv data de 30.08.2013.2013, era împlinit termenul de prescripție de 3 ani. Pe cale de consecință, instanța apreciază întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu, urmând a o admite și a respinge ca prescrisă cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu.

Respinge cererea formulată de reclamanta .>, cu sediul în B., ..13 în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în B., ., jud.B., ca fiind prescrisă.