Acţiune în anulare. Sentința nr. 1620/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1620/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 2249/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr. _
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1620/2013
Ședința publică de la 06 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE ELENA STĂNESCU
Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe debitoarea S.C. C. 94 - P. S.R.L. și pe creditoarea S.C. B. I. S.R.L., prin lichidator judiciar P. V. IPURL, având ca obiect acțiune în anulare ordonanța civilă nr. 750/11.03.2013 pronunțată în dosarul nr._ .
Cererea a fost timbrată cu 39 lei (f. 5), timbru judiciar de 3 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la 21.05.2013 debitoarea a depus cerere de amânare și înscrisuri (f. 51-54);
Instanța constată în primul rând că din partea debitoarei s-a formulat cerere de acordare a unui nou termen în vederea elucidării unei situații în ce privește o factură; respinge cererea de amânare ca neîntemeiată, având în vedere că depunerea unor înscrisuri putea fi făcută la momentul depunerii acțiunii; verificând actele și lucrările dosarului, constată că inițial cererea ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Câmpina a fost înregistrată ca o somație de plată, întemeiată pe O.G. nr. 5/2001, ulterior, la 1.02.2013 (f. 22), creditoarea, prin lichidator judiciar, a formulat o precizare – în fapt o modificare a acțiunii inițiale, prin care a precizat temeiul de drept ca fiind art. 969 C.civ. și a micșorat câtimea pretențiilor sale la suma de 9.483,48 lei, solicitând obligarea pârâtei la plata acesteia, învederând totodată că s-a îndeplinit procedură prealabilă; în atare condiții, cum s-a modificat cererea inițială și s-a transformat cererea dintr-o somație de plată întemeiată pe disp. O.G. nr. 5/2001 într-o cerere în pretenții, pe dreptul comun, se constată că deși în hotărârea pronunțată – ordonanța civilă nr. 750/11.03.2013 - s-a indicat calea de atac „cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare pentru debitoare”, potrivit disp. art. 2821 C.pr.civ. calea de atac ce putea fi formulată în acest litigiu având ca obiect pretenții între profesioniști cu o valoare până la 100.000 lei este recursul. Față de cele ce preced, în temeiul art. 84 C.pr.civ. califică calea de atac ca fiind recurs și nu cerere în anulare; în temeiul art. 2 pct. 3 C.pr.civ. invocă din oficiu excepția de necompetență materială a Judecătoriei Câmpina de a soluționa calea de atac, astfel cum a fost calificată – RECURS - și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ debitoarea S.C. C. 94 - P. S.R.L. a formulat în contradictoriu cu creditoarea S.C. B. I. S.R.L., prin lichidator judiciar P. V. IPURL, acțiune în anularea ordonanței civile nr. 750/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._, solicitând anularea acestei hotărâri, să se constate stins litigiul dintre părți, ca urmare a achitării integrale a debitului pretins de creditoare, și pe fond respingerea cererii.
În motivarea cererii s-a arătat că instanța a reținut că a fost acționată în judecată de creditoare pentru plata sumei totale de 9.492,06 lei, din care 9.265,11 lei reprezentând energie electrică, 70,99 lei penalități de întârziere, 155,96 lei taxă de deconectare și a analizat în fapt și drept ordonanța de plată constatând că părțile au încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr._-4/06.09.2010, care a instituit pentru creditoarea S.C. B. I. S.R.L., prin lichidator judiciar P. V. IPURL, obligația prestării de servicii de furnizare energie electrică, iar pentru debitoare obligația achitării integrale și la termen a acestor facturi și pentru neachitarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea acestora s-au calculat penalități de întârziere. În fond instanța în mod eronat s-a pronunțat cu privire la obligarea sa la plata sumei totale de 9.492,06 lei, din care 9.265,11 lei reprezentând energie electrică, 70,99 lei penalități de întârziere, 155,96 lei taxă de deconectare, deși creditoarea a desfășurat activități de comercializare a legumelor și fructelor, neavând nicio legătură cu prestarea de servicii de furnizare energie electrică, în plus, există neconcordanța între facturile emise de creditoare, dar și omiterea încasării de către aceasta a sumelor de plată datorate. Deși și-a onorat creanțele, achitând către creditoare debitul total datorat conform chitanței nr. 2970/07.06.2011 pentru suma de 4.985,84 lei și nr. 1979/17.06.2011 pentru suma de 4.497,49 lei, reprezentanții societății creditoare au omis să înscrie în mod corect numărul facturii în baza căreia s-a facturat cantitatea de produse livrate. Cu toate că lichidatorul judiciar a remis către aceasta o adresă cu privire la facturile considerate restante, nu s-a ținut cont de faptul că debitul a fost stins prin plata chitanțelor mai sus enumerate, fiind doar vorba de o eroare din partea societății creditoare în scrierea corectă a facturilor pe care le-a emis. Creditoarea, prin lichidator judiciar P. V. IPURL, nu a mai dat curs solicitării sale de a remedia erorile apărute, ci pur și simplu a trecut la acționarea în instanță, deși notificarea de fapt și de drept practic nu s-a efectuat. A omis a formula întâmpinare față de ordonanța de plată promovată de creditoare și a se prezenta în instanță, considerând că între părți nu mai există nicio creanță. Conform legislației în vigoare, respectiv O.G. nr. 5/2001 și O.G. nr. 119/2007, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
În drept a invocat disp. O.G. nr. 5/2001 și O.G. nr. 119/2007, ale legislației de drept în vigoare în concordanță cu normele și directivele impuse de legislația U.E., iar în temeiul disp. art. 242 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În susținerea cererii a atașat împuternicire și în copie, cererea de somație de plată, ordonanța civilă nr. 750/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, adresa pe care a emis-o la 12.01.2013 către lichidatorul judiciar, notificarea nr. 6885/17.12.2012, chitanțe și facturi fiscale (f. 7 -38).
Legal citată, creditoarea S.C. B. I. S.R.L., prin lichidator judiciar P. V. IPURL, a formulat în apărare întâmpinare (f. 42-43), prin care a solicitat respingerea acțiunii în anulare și menținerea ordonanței civile nr. 750/11.03.2013, ca legală și temeinică.
În cuprinsul acestei cereri a subliniat că a promovat acțiune în instanță, pe calea somației de plată, pentru recuperarea de la debitoare a sumei de 60.360,43 lei. Ulterior debitoarea cu adresa nr. 34/23.01.2013 i-a comunicat că facturile menționate în notificarea trimisă, cele pentru care a promovat cererea, sunt achitate însă cu înscrisurile anexate nu face dovada plății a două facturi și anume: factura . nr._ din 28.01.2011 în sumă de 4.985,99 lei și factura . nr._ din 28.02.2011 în sumă de 4.497,49 lei. Pentru aceste două facturi debitoarea a depus două chitanțe: . nr. 2970/7.06.2011, însă aceasta nu face dovada achitării facturii nr._/28.01.2011, ci a facturii nr. 3120/29.01.2011 și . nr. 2979/17.06.2011 care nu face dovada achitării facturii nr._/28.02.2011, ci a facturii nr. 3514/28.02.2011. În aceste condiții la termenul din 11.03.2013 a făcut o precizare a cererii în care a arătat că solicită obligarea pârâtei doar la plata sumei de 9.483,48 lei, reprezentând contravaloarea acestor două facturi pentru care nu s-a făcut dovada achitării, considerente față de care a apreciat că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.
În drept a invocat disp. art. 115 C.pr.civ., iar în temeiul disp. art. 242 alin. 2 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La întâmpinare a atașat, în copie, adresa nr. 34/23.01.2013 și mai multe chitanțe (f. 44-48).
În ședința publică de astăzi – pentru considerentele inserate în cuprinsul practicalei prezentei hotărâri - instanța a calificat calea de atac formulată de debitoarea-pârâtă ca fiind recurs și nu cerere în anulare și din oficiu a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Câmpina de a soluționa calea de atac, astfel cum a fost calificată – recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma acestei excepții, ce este prioritară în soluționare, potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanța reține următoarele:
În prezenta cauză debitoarea S.C. C. 94 - P. S.R.L., în contradictoriu cu creditoarea S.C. B. I. S.R.L., prin lichidator judiciar P. V. IPURL, a investit Judecătoria Câmpina cu o acțiune în anulare împotriva ordonanței civile nr. 750/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul civil nr._ .
Calea de atac formulată a fost calificată de instanță ca fiind recurs, în condițiile în care pe parcursul soluționării dosarului anterior indicat creditoarea și-a modificat cererea de somație de plată într-o acțiune în pretenții, pe dreptul comun, calitățile părților fiind astfel de reclamantă și pârâtă.
Conform art. 2 alin. 3 C.pr.civ., tribunalul judecă, ca instanță de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, din această categorie făcând parte și hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei, inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, astfel cum se prevede expres în art. 2821 C.pr.civ.
Față de cele ce preced și cum dosarul nr._ este un litigiu de drept comun între profesioniști, având ca obiect pretenții, cu o valoare precizată de 9.483,48 lei, mai mică decât cea de 100.000 lei indicată în art. 2821 C.pr.civ., se constată că excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu, este întemeiată, prezenta cerere astfel cum a fost calificată de instanță fiind recurs, este în competența de soluționare a tribunalului.
Față de cele ce preced, urmează ca în temeiul disp. art. 159 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., ce prevăd că „Necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad.”, instanța va admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei Câmpina, invocată din oficiu și în temeiul art. 158 alin. 3 C.pr.civ. va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei Câmpina, invocată din oficiu și în consecință:
Declină competența de soluționare a căii de atac calificată de instanță ca fiind recurs, formulată de debitoarea-pârâtă S.C. C. 94 - P. S.R.L., cu sediul în orașul Băicoi, .., jud. Prahova, C. RO6922360, înregistrată sub nr. J_, prin reprezentant legal, împotriva ordonanței civile nr. 750/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu creditoarea-reclamantă S.C. B. I. S.R.L., prin lichidator judiciar P. V. IPURL, cu sediul în mun. Ploiești, ., ., jud. Prahova, în favoarea Tribunalului Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. S. L. M.
Red. ES/ES
3 ex./3.07.2013
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Somaţie de plată. Sentința nr. 933/2013. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
