Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 809/2009
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Marius
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta T în contradictoriu cu intimata reclamantă A împotriva Sentinței comerciale nr. 225/C din 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă avocat în substituirea doamnei avocat pentru pârâta recurentă și avocat pentru reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în parte a Sentinței comerciale nr. 225/C/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în sensul respingerii integrale a acțiunii formulate de reclamantă, susținând detaliat motivele arătate în scris. Nu solicită cheltuieli de judecată în acest dosar, învederând că înțelege să le recupereze pe cale separată.
Avocatul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate pentru motivele expuse în întâmpinare. Învederează instanței că din probatoriul efectuat în dosar, rezultă că și-au îndeplinit obligațiile contractuale. Solicită cheltuieli de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 225/C/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu -Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta - A în contradictoriu cu pârâta - și, în consecință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 39.060,12 lei cu titlu de contravaloare lucrări de construcții.
S-a respins capătul de cerere privind plata sumei de 16.450,85 lei penalități de întârziere.
A fost obligată pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 3.300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că:
Între părți s-a încheiat contractul nr. TG 6230 din 02.08.2004, prin care reclamanta, în calitate de subantreprenor s-a obligat să efectueze lucrările de construcții specificate în art. 2 din contract, cu obligația corelativă a pârâtei, în calitate de antreprenor de a plăti contravaloarea lucrărilor executate în condiții stipulate de părți prin contract.
Contractul a fost structurat pe trei faze de execuție, litigiul privind primele două faze, iar anexele I și II ale contractului au valoarea unor caiete de sarcini și desene concomitente contractului.
S-a arătat că nu există proces verbal de recepție finală, reprezentanții părților declarând că nu s-a încheiat și că pârâta a recunoscut, prin întâmpinare, că lucrările corespunzătoare primelor două faze au fost finalizate, dar a precizat că " mult mai târziu decât termenele stipulate în contract".
S-a motivat că și probele administrate relevă că lucrările corespunzătoare primelor două faze cuprinse în art. 3 din contract au fost finalizate, execuția lucrărilor fiind confirmată prin semnătură de șeful de șantier al societății-pârâte, conform proceselor verbale de recepție calitativă depuse la filele 50, 53, 55, 57, 60, 61, 68 din dosar nr. 6/2007.
Sub aspectul finalizării lucrărilor, din procesul verbal de recepție s-a arătat că rezultă drumurile de acces executate de reclamantă, acesta constatând terminarea lucrărilor, respectarea proiectului și a normelor tehnice și admițând recepția la terminarea lucrărilor.
S-a arătat că este relevantă poziția pârâtei față de plata întregii sume solicitate plus penalități, ce rezultă din adresa nr. 2393/28.06.2007, comunicată reclamantei, prin care se acceptă existența unui debit restant, în sensul că nu poate accepta plata întregii sume, în condițiile în care lucrările n-au fost finalizate la timp, motiv pentru care au fost nevoiți să suporte penalitățile în valoare de 144.436 lei impuse de beneficiarul final al lucrării Automotive SRL, aspecte neacoperite cu probe.
S-a arătat că în înscrisul depus de pârâtă la fila 30 dosar nr. 6/2007 beneficiarul lucrării face referire la executarea cu întârziere a "atelierelor", fără a se referi la drumurile de acces ce fac obiectul litigiului, iar factura aferentă nu face dovada penalizării pârâtei din cauza lucrărilor contractate cu reclamanta.
S-a reținut, cu referire la înscrisurile de la filele 40, 41 că din acestea rezultă că beneficiarul construcțiilor a anunțat pârâta în luna septembrie 2004 de faptul că sunt necesare îmbunătățiri la calitatea asfaltului, apreciind valoarea îmbunătățirilor la 10.000 euro, dar nu există dovada certă că pârâta a achitat această sumă către beneficiarul final al lucrărilor și că aceasta ar reprezenta o despăgubire legată direct și exclusiv de calitatea drumurilor de acces executate de reclamantă, mai ales că beneficiarul nu a solicitat plata sumei, ci luarea măsurilor necesare pentru înlăturarea deficiențelor.
S-a precizat că întârzierile în executarea obligațiilor îndrituiau pârâta să solicite penalități de întârziere, dar nu a solicitat nici pe calea acțiunii reconvenționale, nici prin acțiune în despăgubiri separată.
S-a motivat și că pârâta nu a înțeles să valorifice clauza penală cuprinsă în contractul în discuție și că ea are în continuare față de reclamantă, obligația de plată a debitului restant cuprins în facturile fiscale depuse la dosar la filele 67, 90. confirmat de pârâta-debitoare prin extrasul de cont din 10.11.2005 (15). Cu privire la extras s-a reținut că acesta cuprinde semnătura conducătorului unității și a conducătorului compartimentului financiar contabil, conținând totodată și ștampila societății, astfel încât, actul are valoarea unui înscris însușit de pârâta-debitoare, dovedind astfel existența și lichiditatea creanței litigioase, respectiv a debitului principal.
Referitor la petitul privind plata penalităților de întârziere, s-a reținut că există neconcordanță între prevederile contractuale referitoare la scadență, calculul depus la dosar, și neprecizarea în facturi a datei recepției - fază corespunzătoare lucrărilor pentru care s-au emis facturile, pentru a se putea determina cuantumul real, urmând a fi respins.
În temeiul art. 274.pr.civ. pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 3300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe, pârâta SC - a declarat recurs, în termen, motivat și legal timbrat, solicitând să fie modificată în parte, în sensul respingerii integrale acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
A motivat că litigiul poartă asupra fazei a doua de execuție a lucrării, că din interpretarea coroborată și neechivocă a dispozițiilor art. V al. 4 și 5 și art. IX pct. 1 din contractul nr. TG 6230-02.08.2004 rezultă că antreprenorul nu datorează furnizorului vreo sumă de bani anterior finalizării fazei contractuale aferente, operațiune ce trebuie constatată prin întocmirea procesului-verbal de recepție finală a lucrării, iar reclamanta nu a finalizat faza a doua și a treia a lucrării.
A arătat recurenta că, într-un anterior ciclu procesual, prin decizia nr. 438/2008 a Curții de APEL ALBA IULIAs -a casat sentința primei instanțe stabilindu-se în mod imperativ că, în rejudecare, vor fi administrate probe care să dovedească îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, însă Tribunalul Sibiua nesocotit dispozițiile instanței de casare. Astfel, a precizat că, deși procesul verbal de recepție finală nu a fost niciodată întocmit, prima instanță a dat eficiență unor mijloace de probă existente deja anterior deciziei de casare, care le-a apreciat ca fiind insuficiente și neconcludente.
A mai motivat că în lipsa dovezii privind îndeplinirea propriilor obligații de către reclamantă, pârâta nu poate fi obligată la plata vreunei sume de bani, că singurul proces verbal de recepție a lucrării a fost întocmit în mod unilateral de către beneficiarul final al lucrării, ca un act de conservare, în vederea întabulării clădirii în cartea funciară, că extrasul de cont la care se referă instanța are valoare doar ca operațiune financiar contabilă, nu echivalează cu o recunoaștere de datorie.
A invocat în drept dispozițiile art. 299 și urm. pr.civ. art. 304 pct. 9, art. 315 al. 1, art. 3041.pr.civ.
Prin întâmpinare ( 23) intimata SC Grup - a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, se constată că recursul nu este fondat.
În ciclul procesual anterior, într-adevăr, Curtea de APEL ALBA IULIA -Secția Comercială, în cuprinsul deciziei de casare nr. 438/17.09.2008 dată în dosar nr- a făcut referire la nedepunerea la dosar a 1 și 2 la contract și respectiv a procesului verbal de recepție finală.
Prima instanță, în rejudecare, reține că cele 2 Anexe au fost depuse, însă au valoarea unor caiete de sarcini și desene concomitente încheierii contractului, iar procesul verbal de recepție finală nu există, astfel că nu se poate afirma că nu s-a conformat dispozițiilor instanței de recurs.
În mod corect a observat instanța de fond că pârâta recunoscut prin întâmpinare ( 20-21 dosar nr. 6/2007 anexat) că lucrările corespunzătoare primelor două faze au fost finalizate, precizând doar că aceasta s-a produs mult mai târziu decât termenele stipulate în contract, pentru ca ulterior să insiste că nu s-au executat corespunzător ( 71 dosar fond nr- al Tribunalului Sibiu ).
Așadar, chiar dacă nu s-a întocmit un proces verbal de recepție finală, având în vedere procesele verbale de recepție calitativă din dosar nr. 6/2007, care se referă la executarea lucrărilor, cât și procesul verbal de recepție nr. 81/2004, care prevede expres că s-au executat drumurile de acces, reclamanta este îndreptățită să pretindă contravaloarea acestora.
Cuantumul pretențiilor apare drept justificat, el rezultând din facturile nr. -/12.08.2004 și nr. -/18.03.2005 confirmat fiind sub semnătură și ștampilă pe extrasul de cont nr. 95/10.11.2005 de către reprezentanții societății pârâte și de către conducătorul compartimentului financiar-contabil.
Așa fiind, în temeiul art. 312 al. 1.pr.civ. va fi respins ca nefondat recursul de față, cu consecința menținerii sentinței atacate ca legală și temeinică.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274.pr.civ. va fi obligată pârâta-recurentă să plătească reclamantei-intimate suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC - T împotriva sentinței comerciale nr. 225/C/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu -secția comercială și contencios administrativ.
Obligă pârâta să plătească reclamantei SC - A suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.10.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Th.
Ex.5/16.12.2009
Jud fond
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - - -
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâta T în contradictoriu cu intimata reclamantă A împotriva Sentinței comerciale nr. 225/C din 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă avocat în substituirea doamnei avocat pentru pârâta apelantă și avocat pentru reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța, pune în discuția părților calificarea căii de atac căreia îi este supusă sentința atacată.
Avocata pârâtei apelante susține că recursul este calea de atac împotriva sentinței atacate.
Avocatul reclamantei intimate arată că prin întâmpinare s-au pronunțat asupra acestui aspect și susține, de asemenea, că recursul este calea de atac aplicabilă sentinței atacate.
CURTEA DE APEL
În deliberare, față de dispozițiile art. 366 alin. 2.pr.civ. recalifică calea de atac a sentinței atacate ca fiind recursul, sens în care
DISPUNE
cauza la completul de recursuri pentru întregirea completului de judecată.
Pronunțată în ședința publică din 28.10.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
Președinte:Olimpia Maria StângaJudecători:Olimpia Maria Stânga, Ioan Cibu, Marius
