Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 120/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Număr în format vechi 1430/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.120

Ședința publică de la 22.02.2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea

JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu

Grefier - -

*************

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta - -., în contradictoriu cu intimata AL INSURANCE CO, împotriva sentinței comerciale nr.5174/31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata prin avocat care depune împuternicire avocațială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe apel.

Apelanta prin avocat susține verbal motivele de apel dezvoltate în scris, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței atacate, iar pe fond, respingerea excepției de necompetență generală a instanțelor române și trimiterea cauzei spre rejudecare la - Secția a VI-a Comercială, fără cheltuieli de judecată pe care le va solicita pe cale separată. Depune concluzii scrise la dosar.

Intimata prin avocat solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată pe care le va solicita pe cale separată.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială la data de 27.12.2007 sub nr- reclamanta - -. SA a chemat în judecată pe pârâta AL INSURANCE CO cu sediul în Unite, pentru ca în temeiul dispozițiilor articolului 111 Cod procedură civilă să se constate prin hotărârea ce se va pronunța că a intervenit rezilierea contractului de reasigurare din data de 11.04.2007 încheiat între în calitate de reasigurător și AL INSURANCE CO, în calitate de asigurat, din culpa exclusivă a asiguratului constând în neplata primelor de asigurare pentru navele reasigurate de către reclamantă.

Prin sentința comercială nr. 5174/31.03.2009 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a admis excepția invocată de pârâta AL INSURANCE CO, de necompetență generală a instanțelor române și a respins cererea formulată de reclamantă ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat un contract de reasigurare prin intermediul mandatarului, brokerul, contract care este accesoriu poliței de asigurare principală încheiate de AL INSURANCE CO.

Consecința directă a acestui fapt, a arătat instanța de fond, este că și contractul de reasigurare a fost încheiat în forma 91, ca și polițele de asigurare, cuprinzând aceleași clauze standard de tipul "Institute Time " ale Institutului Asigurătorilor Maritimi din, fiind supus legii și jurisdicției engleze, legea engleză fiind, în speță, lex volutatis (aleasă de părți), conform prevederilor articolului 74 din Legea nr.105/1992.

De asemenea, a mai arătat instanța de fond, potrivit dispozițiilor articolului 154 din Legea nr.105/1992, competența jurisdicțională aparține instanțelor din Anglia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - -. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială sub nr- din 17.06.2009.

În motivarea apelului reclamanta a susținut că:

-Instanța de fond a făcut o gravă confuzie cu privire la obiectul litigiului, apreciind că este vorba despre o acțiune în constatarea inexistenței contractului când, în realitate, este vorba despre o acțiune în constatarea rezilierii contractului, astfel încât instanța de fond a soluționat un capăt de cerere cu care nu a fost învestită;

-A mai arătat reclamanta apelantă că în mod greșit instanța de fond a apreciat că suntem în prezenta unui contract de adeziune când, în realitate, polița de reasigurare este un contract de sine stătător, nu doar un accept referitor la cota de reasigurare, având clauze proprii și un conținut distinct de cel al contractului de asigurare inițial.

Apelanta a precizat că, deși există susținerea potrivit căreia polița de reasigurare ar fi un fel de parte integrantă cu polița inițială, practica instanțelor din Anglia nu permite acest lucru, contractul de reasigurare necesitând a insera propriile clauze.

-În mod greșit instanța de fond, a mai susținut apelanta reclamantă, a apreciat că părțile au ales competența instanțelor englezești, din nici un înscris aflat la dosar nereieșind aceasta, iar simpla referire la 91 în polița de asigurare inițială nu implică automat legea engleză în polița de reasigurare, în speță aplicându-se normele de drept comun ceea ce, în Anglia, înseamnă să se stabilească unde s-a încheiat sau perfectat contractul, ceea ce duce la sediul asigurătorului, în Romania.

Chiar dacă, prin absurd, a arătat apelanta reclamantă, am considera că înscrisul emanat de la societatea de asigurare engleză reprezintă forma standard a formularului 91, drept pentru care jurisdicția engleză stipulată în el se aplică speței de față, atunci ar trebui ca instanța de judecată să rețină că se aplică speței de față toate prevederile formularului, iar nu doar părți din ele.

Astfel, cum formularul 91 prevede, ca o condiție ad validitatem pentru nașterea poliței, ștampila Departamentului de poliție, iar o astfel de ștampilă nu există în speță, rezultă că acest contract este nul.

-Un ultim argument invocat de către apelanta reclamantă în apel se referă la faptul că instanța de fond a reținut ca izvoare de drept doctrina și jurisprudența, ceea ce contravine legislației române.

În drept, dispozițiile articolului 282 și următoarele Cod procedură civilă.

Intimata pârâtă AL INSURANCE CO a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

A arătat intimata pârâtă că reasiguratul (prin broker) și reasigurătorul nu negociază și nu au negociat niciodată nici un alt element al poliței, cu excepția cotei cedate, deoarece reasigurătorul nu poate modifica condițiile asigurării originare pe care o subscrie, condiții care reglementează și raporturile dintre reasigurat și reasigurator cu caracter obligatoriu.

Atât formularul 91, mai arătat intimata, cât și "Institute " prevăd expres în cuprinsul lor faptul că sunt supuse legii și jurisdicției britanice, atâta timp cât părțile nu prevăd altfel.

Valabilitatea încheierii contractului în forma 91 nu poate fi apreciată decât de către instanțele britanice, potrivit dispozițiilor privitoare la jurisdicție cuprinse în formular, și nu de către instanțele române, a mai susținut intimata.

În drept, articolului 289 Cod procedură civilă.

Apelanta reclamantă a depus înscrisuri în susținerea apelului și concluzii scrise.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă, constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:

Între apelanta - reclamantă în calitate de reasigurator și intimata pârâtă (prin intermediul mandatarului brokerul ) în calitate de reasigurat, s-a încheiat la data de 26.03.2007, în urma corespondenței purtată pe e-mail (la distanță), un contract de reasigurare facultativă pentru două vapoare: "Al 1" și ""pentru sumele de 1.800.000 USD și, respectiv, 2.000.000 USD.

Perioada reasigurată a fost 11.04.2007 - 22.03.2008 pentru primul și 1.04.2007 - 22.03.2007 pentru cel de-al doilea.

Contractul conține clauza " Premium " care îi permite reasiguratului să achite prima de reasigurare în interiorul unui interval de 3 luni, începând de la data scadenței.

Potrivit ofertei intimatei, acceptată de către apelantă, cota de participare a apelantei a fost stabilită la 20% "în termenii și condițiile din polița de reasigurare din 19.03.2007 cu modificările din e-mailul" trimis de broker (filele 99-100 dosar ).

Cât priveștecondițiile de reasigurare, în "Polița de plasament a asigurării maritime" (filele 103-104 dosar ), se menționează expres: "Fiind o reasigurare efectuată de AL NAȚIONAL ISURANCE CO, se înțelege și se cuvine prin prezentul ca asigurătorii care subscriu la aceasta vor respecta condițiile, clauzele, toți termenii, amendamentele și acordurile AL NAȚIONAL INSURANCE CO și vor respecta în toate privințele toate soluționările și plățile, precum și deciziile acesteia".

De asemenea, în "Polița de asigurare a corpului navelor și mașinilor" (filele 25-26 dosar ), prin clauza "Condiții de reasigurare"se stipulează expres: "acesta este contractul de reasigurare al AL NAȚIONAL INSURANCE CO, prin prezentul (contract )se înțelege și se convine ca Maritimi, ce convin la cele de mai jos, vor urma condițiile, clauzele, toate termenele, amendamentele și acordurile societății Al Național Insurance Co,și vor respecta absolut toate achitările și plățile în conformitate cu condițiile și termenele stabilite de această societate, urmându-i cu strictețe deciziile".

Rezultă faptul că reasigurătorul este ținut să respecte întocmai condițiile șu termenii, clauzele și amendamentele poliței de asigurare inițiale încheiate de asigurătorul Al Insurance Co.

De altfel, din e-mailul transmis de reasigurător la data de 22.03.2007 brokerului rezultă că poliția de reasigurare este transmisă după ce a fost întocmită, evident, de către aceasta (fila 23 dosar ) și nu de către reasigurător, fapt ce probează caracterul de adeziune al contractului de reasigurare în raport cu polița de asigurare inițială.

În practica instanțelor aceste contracte de reasigurare sunt cunoscute și sub denumirea de contracte de reasigurare "back to back" deoarece, odată acceptată, asigurarea originală se integrează contractului de reasigurare facultativă, iar asiguratorii nu pot invoca practici sau reguli în plus, dacă nu au înțeles să le includă în contract prin prevederi exprese derogatorii.

Din aceste motive, deși considerat ca fiind un contract de sine stătător, contractul de reasigurare este privit ca fiind în același timp și un contract de adeziune întrucât, în lipsa unor clauze exprese derogatorii de la cele inserate în contractul de asigurare inițial, atrage în mod automat aplicarea clauzelor din contractul de asigurare și în contractul de reasigurare.

Dacă în literatura de specialitate a asigurării maritime contractul de asigurare maritimă reprezintă înțelegerea dintre asigurat și asigurător, prin care acesta din urmă se obligă să îl despăgubească pe asigurat pentru pierderile suferite ca urmare a unei aventuri maritime ("marine adventure"), reasigurarea maritimă reprezintă asigurarea asigurătorilor, asigurătorii având un interes asigurabil prin expunerea lor la potențiala pierdere, pe care o asigură în întregime sau în parte,reasigurarea fiind integrată poliței inițiale.

Deși apelanta reclamantă critică prin motivele de apel hotărârea instanței de fond pentru că aceasta a reținut în considerente doctrina și jurisprudența care nu sunt izvoare de drept, nu face altceva prin motivele de apel, cât și prin înscrisurile depuse în susținerea apelului, decât să invoce "practica instanțelor din Anglia", opiniile unor specialiști englezi, jurisprudența Curții de Apel București, așa încât critica adusă hotărârii apelate este nepertinentă din acest punct de vedere.

De altfel, nimic nu împietează asupra posibilității ca soluția adoptată de către instanță, chiar dacă este parțial argumentată pe baza doctrinei și practicii jurisprudenței, să fie totuși rezultatul opiniei personale a judecătorului, atâta timp cât acesta motivează soluția adoptată în fapt și în drept, conform dispozițiilor articolului 261 alineat 1 punctul 5 Cod procedură civilă.

Cât privește formularul 91, acesta stipulează expres că asigurarea respectivă este supusă jurisdicției engleze, cu excepția situației în care se stipulează contrariul.

Prin cererea introductivă reclamanta apelantă a susținut și, ulterior a reiterat prin motivele de apel, că în polița de reasigurare"s-a optat pentru legea engleză, ca lege aplicabilă, în ceea ce privește exclusiv conținutul acestor Insurance ",iar pentru restul contractului de reasigurare părțile nu au ales legea aplicabilă raportului juridic, motiv pentru care, cât privește clauzele tehnice ale asigurării maritime, se aplică legea engleză, iar pentru restul dreptul comun, conform prevederilor articolului 75, Legea nr.105/1992.

Susținerile apelantei pârâte nu pot fi primite deoarece, după cum am arătat, atâta timp cât însăși, apelanta recunoaște că părțile au ales legea engleză ca lege aplicabilă asigurării (conținutului clauzelor asigurării), iar formularul 91 deduce asigurarea jurisdicției engleze în măsura în care părțile nu au stipulat contrariul, în cauză se aplică regula competenței exclusive a instanțelor engleze, regulă impusă de tipul de asigurare pentru care au optat părțile.

Așa fiind, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în cauză nu pot fi incidente dispozițiile articolului 103 litera d din Legea nr.105/1992, deoarece părțile au convenit atât expres cât și tacit cu privire la legea și jurisdicția aplicabilă prin încheierea poliței de reasigurare în forma 91, alegerea legii engleze clauzele care includ cuvintele: "Asigurarea aceasta este supusă legii și practicii engleze") și prin neinserarea unor dispoziții contrare în polița de reasigurare, derogatorii de la clauzele convenite inițial.

În fine, cât privește validitatea încheierii poliței de reasigurare, dată fiind absența ștampilei Departamentului de poliție, această situație vizează raportul juridic dintre părți și nu poate fi analizat, prin prisma legislației incidente și a probatoriilor, decât de către o instanță competentă a soluționa litigiul, neputând fi rupt de contextul cauzei.

Pentru aceste considerente, Curtea față de dispozițiile articolelor 294-296 Cod procedură civilă, respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - -., cu sediul în B,- sector 1, în contradictoriu cu intimata AL INSURANCE CO, cu sediul ales în B,-,. 103,. A,. 5,. 15 sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.5174/31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 22.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

4 ex.

22.03.2010

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte - Judecător

Președinte:Maria Speranța Cornea
Judecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 120/2010. Curtea de Apel Bucuresti