Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 144/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 144
Ședința publică din 21 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Maria Hrudei
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelul formulat de către pârâta DE CREDIT B-M împotriva Sentinței civile nr. 1033 din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL -M, privind și pe lichidatorul PRO B-M, ca obiect acțiune în constatare - nulitate societate, Legea nr. 31/1990.
La data de 19 octombrie 2009 sosit la dosarul cauzei, prin fax înregistrat la registratura instanței, o cerere de repunere pe rol a cauzei din partea pârâtei apelante Creditmar de Credit B - M, iar la data de 21 octombrie 2009 s-a înregistrat la dosar aceeași cerere de repunere pe rol în original.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 14 octombrie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1033 din 15 aprilie 2009 Tribunalului Maramureș, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL M împotriva pârâtei Creditmar de Credit B M, și în consecință, s-a declarat nulitatea pârâtei.
Pe data când prezenta hotărâre judecătorească devine irevocabilă societatea pârâtă se dizolvă și intră în lichidare.
S-a numit lichidator pe Pro B
S-a dispus comunicarea prezentei cu Registrul comerțului, care a trimis-o Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea IV, în extras.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată la 10.11.2008 - SRL Mac hemat în judecată pârâta Creditmar de Credit BMp entru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea acesteia, să se dispună dizolvarea ei și numirea unui lichidator în persoana Pro B
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta a fost înființată la 02.02.2001 ca și o organizație cooperatistă de credit, în temeiul OG 97/2000.
Pârâta nu a obținut autorizație de funcționare în termenul legal prevăzut de art. II al. 15 din Legea 122/2004, cu toate acestea nu și-a cerut dizolvarea, continuându-și activitatea de creditare, deși aceasta nu era permisă decât pentru instituțiile autorizate în conformitate cu prevederile art. 5, 6 din OUG 99/2006.
În drept au fost invocate prevederile art. 56 lit. "c" și "e" din Legea 31/1990 modificată privind societățile comerciale.
Pârâta a depus întâmpinare la 20.01.2009 ( 14-15) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsa de interes a acesteia pentru judecarea cauzei.
Reclamanta a răspuns la 11.02.2009 ( 22-24) susținând că nulitatea absolută o poate invoca oricine care are un interes legitim.
Interesul reclamantei pentru promovarea acțiunii constă în faptul că a avut mai multe credite contractate de la pârâtă, care au fost fictive. A formulat plângere penală împotriva prepușilor pârâtei, plângere care face obiectul dosarului 151/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, ocazie cu care a cerut desființarea tuturor contractelor de credit încheiate cu pârâta ( 59-62).
Excepțiile au fost respinse prin Încheierea din 11.03.2009 ( 71) cu motivarea că, în calitate de parte contractantă, reclamanta are interesul să constate dacă partea cu care a încheiat contractul avea sau nu capacitatea de a contracta și dacă în continuarea are calitate să exercite vreo acțiune legată de executarea acestor contracte.
Pe fond pârâta și-a formulat apărările la 08.04.2009, ocazie cu care a susținut că acțiunea nu este admisibilă.
După modificarea actelor normative în baza cărora s-a înființat pârâta, a ajuns în 2005 să fie afiliată la Casa Centrală. Aceasta a depus o cerere de autorizare în conformitate cu art. 2 al. 1 din Legea 122/2004 de, care i-a fost respinsă prin Hotărârea 26/03.11.2005. Plângerea administrativă împotriva Hotărârii nr. 26/2005 a fost respinsă de Consiliul de administrație al prin Hotărârea nr. 2/22.02.2006.
Împotriva Hotărârii nr. 26/2005 și nr. 2/2006 s-a declarat recurs de către Casa Centrală la. recurs care a fost respins la 24.10.2007. În această situație pârâta a avut dreptul să funcționeze în baza legii 109/1996 în vigoare la data înființării ei.
Acțiunea este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 56 lit. "c" și "e" din legea 31/1990 modificată privind societățile comerciale, nulitatea unei societăți înmatriculată în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal atunci când activitatea acesteia este contrară ordinii publice ( c), respectiv când lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a societății.
Pârâta s-a înființat în temeiul legii 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit.
Odată cu intrarea în vigoare a OUG 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit modificată prin Legea 122/2004 pârâta a fuzionat cu alte 53 de cooperative de credit, înființându-se Casa Centrală, care a formulat o nouă cerere de autorizare la.
Această cerere a fost respinsă prin Hotărârea 26/03.11.2005 și Hotărârea nr. 2/22.02.2006, ambele pronunțate în faza administrativă de BNR, respectiv de Consiliul de administrație.
Prin Decizia 4006/24.10.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar -, recursurile împotriva celor două hotărâri ale au fost respinse. C târziu cu data pronunțării deciziei pârâta trebuia să ceară dizolvarea și să intre în lichidare deoarece la acea dată se considera epuizată procedura de autorizare de, inclusiv a căilor de atac prevăzute de art. 202 din OUG 97/2000.
Pârâta, deși a susținut că este în dizolvare, odată cu formularea concluziilor scrise nu a dovedit această afirmație, spre deosebire de reclamantă care a depus adresa -/13.10.2008 ( 5) emisă de Registrul comerțului, din care rezultă că pârâta nu a fost dizolvată.
Continuarea unei activități pentru care se cere autorizație, de către o societatea comercială care nu a obținut autorizație este contrară ordini publice.
Lipsa autorizației nu poate fi limitată doar la data constituirii societății. Această lipsă poate fi consecința unor modificări legislative ulterioare constituirii societății, cum s-a întâmplat și în speță.
Tribunalul a considerat că sunt aplicabile și prevederile art. 56 lit. "e" din Legea 31/1990 modificată.
Potrivit art. 59 din Legea 31/1990 declararea nulității societății nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.
Pe data cu care hotărârea de declarare a nulității societății a devenit irevocabilă, societatea pârâtă încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare.
Potrivit art. 58 (2) din legea societăților comerciale, tribunalul a numit și lichidatorul, cel recomandat de reclamantă.
S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri în conformitate cu art. 58(3) din legea societăților comerciale.
Cheltuieli de judecată nu au fost cerute.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel de Credit "Creditmar", BMs olicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală iar cererea introductivă pe de o parte inadmisibilă, iar pe de altă parte nefondată.
In fața instanței de fond a ridicat un număr de 3 excepții, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei de interes și a inadmisibilității acțiunii în raport de temeiul juridic invocat, excepții pe care instanța le-a cenzurat doar din perspectiva primelor două, iar din perspectiva celei de a treia, a inadmisibilității, instanța nu s-a pronunțat.
Sub aspectul excepțiilor respinse de către instanța de fond, le apreciază ca fiind întemeiate și solicită a le admite în urma devoluției instanței de apel.
Astfel, apreciază întemeiate cele două excepții dirimante, cu efect peremtoriu asupra judecății, în condițiile în care oricine promovează o acțiune trebuie să-și dovedească înainte de toate dreptul pretins care să-i legitimeze demersul judiciar.
Din lecturarea considerentelor acțiunii nu rezultă ce îi legitimează reclamantei demersul judiciar, motiv pentru care apreciem că excepția lipsei calității procesuale active este întemeiată.
Pe de altă parte, invocă și excepția lipsei de interes, motivat de faptul că reclamanta nu-și dovedește interesul în formularea prezentei acțiuni, interes ce trebuie să fie personal și concret.
Sub aspectul excepției inadmisibilității, are în vedere motivarea cererii introductive, respectiv art. 56 lit. "c" și "e" din Legea nr. 31/1990, în raport de nr.OUG 99/2006.
Cele două acte normative nu le sunt aplicabile din perspectiva Legii nr. 31/1990 aceasta reglementează societățile comerciale arătate în art. 2 lit. a - e din Legea societăților comerciale. In condițiile în care apelanta este Cooperativă de Credit și îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 109/1996 și Legea nr. 97/2000, apreciază ca fiind nelegală hotărârea instanței de fond.
Din perspectiva nr.OUG 99/2006, arată următoarele:
In anul 1998 s-a înființat BANCA POPULARA care a funcționat în baza Legii 109/ 1996 privind organizarea și funcționarea cooperativei de consum și a cooperației de credit.
După intrarea în vigoare a nr.OUG 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, Banca Populara fiind organizație cooperatistă de credit a avut două opțiuni: reorganizarea ca organizație cooperatistă de credit și autorizarea de către Banca Națională a României; schimbarea formei juridice în societate pe acțiuni și autorizarea de către Banca Națională a României, ca bancă.
Banca Populară a ales reorganizarea ca organizație cooperatistă de credit și autorizarea de către Banca Națională a României. In urma reorganizării s-a înființat Instituția de Credit Creditmar de Credit BM( prin divizare) art. 6 din nr.OUG 97/2000 era obligată să se afilieze la o casă centrală a cooperativelor de credit (anexa 1), astfel că s-a afiliat la Casa Centrală Română.
Casa Centrală Română în nume propriu, precum și în numele cooperativelor de credit afiliate a solicitat Băncii Naționale a României acordarea autorizației de funcționare.
Pentru a obține autorizația, trebuiau parcurse trei etape de autorizare. Prima etapa în obținerea autorizației de funcționare a fost admisă de către Banca Națională a României prin Hotărârea nr. 1/16.03.2001 a BNR( anexa 2).
Prin această Hotărâre "se atenționează" (se statuează de fapt) prin art. 3 si 8 ca pe întreaga perioadă de autorizare sunt aplicabile dispozițiile Legii 109/ 2006.
Creditmar a fost avizată prealabil să desfășoare activitatea conform actelor constitutive împreună cu încă 34 de cooperative subscrise, regăsindu-se la poziția 23 din anexa 1, la Hot. nr. 1/ 16.03.2001 a BNR.
In anul 2004 intrat în vigoare Legea nr. 122/ 2004 pentru modificarea Ordonanței de Urgența nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit care a prevăzut la art. 2 in mod textual următoarele: " Organizațiile cooperației de credit și organizațiile cooperatiste de credit ale căror cereri de autorizare a funcționarii, au fost respinse de Banca Națională a României și care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se afla intr-o procedura de atac pot solicita Bancii Naționale a Romaniei direct, autorizarea de funcționare."cu condiția sa renunțe la calea de atac și să procedeze la reorganizarea prin fuziune, in vederea constituirii unei rețele cooperatiste, cerere înregistrată la ICCJ la 30.11.2004( anexa 3).
Astfel ca, potrivit art. 2 din Legea nr. 122/2004 Casele Centale Română, Română și Creditul Românesc au hotărât să urmeze procedura reorganizării prin fuziune în vederea constituirii unei rețele cooperatiste de credit.
In urma fuziunii celor trei Case Centrale s-a înființat Casa Centrală care avea afiliate 53 cooperative de credit, printre care a fost și Instituția de Credit Creditmar de Credit B
In anul 20005, Casa Centrala împreună cu cooperativele de credit afiliate, au depus o noua cerere de autorizare la Banca Naționala a României, în conformitate cu prevederile art. 2 alin.l din Legea 122/ 2004 pentru modificarea Ordonanței de Urgența nr. 97/2000 privind organizațiile de credit.
Banca Naționala a României a respins cererea de autorizare prin Hotărârea nr.26 din data de 30.11.2005.
Impotriva Hotărârii nr. 26 din data de 30.11.2005 Casa Centrala a formulat o contestație adresată Consiliului de Administrație a Băncii Naționale, în conformitate cu prevederile art. 202 alin.l din OUG97/2000 modificată.
Prin Hotărârea nr. 2 din data de 22 februarie 2006 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale s-a respins ca nefondată contestația formulată de către Casa Centrala cooperativele de credit afiliate.
Impotriva Hotărârii nr. 26 din data de 30.11.2005 și Hotărârii nr. 2 din data de 22 februarie 2006, Casa Centrala în nume propriu și în numele celor 53 de cooperative de credit afiliate a formulat recurs la Inalta C de Casație și Justiție, in temeiul art. 202 alin. 2 din OUG97/2000-modificată.
Pe data de 24 octombrie 2007, Inalta C de Casație și Justiție a respins recursul formulat de către Casa Centrala în nume propriu și în numele celor 53 de cooperative de credit afiliate (anexa 4).
Pentru a nu exista discuții în sensul celor arătate, a solicitat poziție BNR, care prin adresa XVIII 97/ 17.02.2009 s-a pronunțat în mod neechivoc în sensul că: Creditmar a funcționat în raport obiectul actului constitutiv în baza Legii 109/96 modificată OUG97/2000 - OUG 99/2006 nu le este aplicabilă.
Pe perioada procesului de autorizare au aplicat OUG 97/2000 aprobată și modificată prin Legea nr. 202/2002 și Legea nr. 122/2004.
"De asemenea in conformitate cu prevederile art. 287 din ordonanța, organizațiile cooperație de credit care optau pentru autorizarea de către Banca Naționala a României, în condițiile acesteia, le rămâneau aplicabile, până la data obținerii autorizației de funcționare, prevederile Legii nr. 109/ 1996, în măsura în care acestea nu contraveneau prevederilor ordonanței. "
Arată că instanța de fond a considerat că apelanta nu a făcut dovada situației juridice de dizolvare, raportând lipsa acestei dovezi de neînscrierea la Oficiul Registrului Comerțului.
Arată că starea de dizolvare rezultă nemijlocit în lege.
"Potrivit prevederilor art. II, alin. 15 din Legea nr.122 din 19 aprilie 2004, publicată în. Nr. 387 din 3 mai 2004, " in cazul nesolicitării autorizației de funcționare în termen de 13 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau al neobținerii autorizației de funcționare după epuizarea procedurii de autorizare la Banca Naționala a României si a cailor de atac prevăzute la art. 202 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000, organizațiile cooperației de credit și organizațiile cooperatiste de credit prevăzute la alin. (1) se dizolva de drept și intra imediat in lichidare, conform prevederilor Legii nr. 109/1996, cu modificările ulterioare, și ale dreptului comun referitoare la persoanele juridice cu scop lucrativ, dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicata, cu modificările și completările ulterioare, fiind aplicabile. "
DE CREDIT B M în petitul denumit dezvoltarea motivelor de apel, din perspectiva Legii nr. 31/1990 arată că apelanta este o Cooperativă de credit, înființarea și activitatea acesteia este reglementată de Legea nr. 109/1996, așa cum a fost modificată prin OUG 97/2000, astfel că dispozițiile Legii nr. 31/1990 nu sunt aplicabile în speță, motiv pentru care excepția inadmisibilității este întemeiată și sub acest considerent.
Din perspectiva hotărârii atacate, arată că instanța confundă noțiunea de "societate comercială" cu " de credit ", ca instituții de drept, cu reglementări distincte - Legea nr. 109/1996, OUG 97/2000 vis-a-vis de Legea nr. 31/1990.
Din această perspectivă face aplicabilitatea unor dispoziții legale neincidente în speță, respectiv aplică dispozițiile art. 56 din Legea nr. 31/1990 unei cooperative de credit, cooperativă de credit care nu se regăsește în nici una din formele asociative reglementate de art. 2 din Legea nr. 31/1990.
Instanța a dispus dizolvarea, ca o consecință a nulității, la data de 15.04.2009, în condițiile în care, în lege, începând cu data de 24.10.2007 apelanta era în procedura de dizolvare, numind un lichidator, respectiv PRO, substituindu-se atributului exclusiv al Adunării generale a Cooperativei de credit
Astfel, instanța de fond a apreciat că:"Lipsa autorizației nu poate fi limitată doar la data constituirii societății. Această lipsă poate fi consecința unor modificări legislative ulterioare constituirii societății, cum s-a întâmplat și în speță. "
Conform definiției nulității, "nulitatea este acea sancțiune care lipsește actul juridic de efectele contrare normelor juridice editate pentru încheierea sa valabilă. "
Consideră că aprecierea instanței de fond este totalmente nefondată și nelegală, nulitatea trebuind raportată la momentul nașterii Cooperativei de credit și doar în condițiile în care în raport de acel moment s-au încălcat norme imperative de ordine publică se poate dispune nulitatea acesteia, nulitate ca sancțiune de drept civil ce face ineficace actul juridic din chiar momentul nașterii sale, ceea ce face ca, din punct de vedere juridic, actul să nu fi existat niciodată.
In condițiile în care apelanta a funcționat în mod legal în baza avizelor și autorizațiilor pe care le-a depus sub forma celor 5 Anexe, până la data de 24.10.2007, dată de la care a intrat în dizolvare, apreciază hotărârea instanței de fond privind constatarea nulității Cooperativei de credit ca fiind totalmente contrară legii.
In mod nelegal a constatat instanța că sunt îndeplinite condițiile art. 56 lit. e din Legea nr. 31/1990, dispozițiile Legii nr. 31/1990, prin art. 56, au în vedere autorizarea la momentul constituirii Cooperativei de credit și nu la momentul promovării acțiunii în nulitate și de aceea apreciază teza acreditată de către instanța de fond ca fiind nelegală.
Se apreciază de asemenea, în mod nelegal, incidența lit.c a art. 56 din Legea nr. 31/1990, apreciind că obiectul de activitate este contrar ordinii publice, " respectiv când lipsește autorizarea legală, administrativă, de constituire a societății", deoarece șa cum s-a arătat, constituirea Cooperativei de credit s-a făcut cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 109/1996.
Reclamanta L, prin răspunsul la întâmpinare a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivare arată că prin acțiunea formulată a solicitat instanței constatarea nulității absolute a pârâtei în conformitate cu prevederile art. 56 lit c și e din Legea nr. 31/1990.
Deși nu este expres prevăzut de lege, practica și doctrina în materie, consideră că aceste nulități sunt de ordine publică, deci o nulități absolute, pe care orice persoană interesată poate să le invoce în fața instanțelor, inclusiv Oficiul Registrului Comerțului iar dreptul la acțiune nu este prescriptibil.
Un alt argument în vederea stabilirii caracterului de nulitate absolută îl constituie faptul că dispozițiile art. 56 lit. e din Legea nr. 31/1990 ocrotesc un interes general, public iar în situația nesocotirii unei astfel de norme juridice sancțiunea care intervine este nulitatea absolută și nu relativă.
Arată că societatea a formulat împotriva prepușilor pârâtei, respectiv a angajaților DE CREDIT B M, o plângere penală care a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare sub nr. 151IP/2008, reclamând faptul că, în perioada 2004-2007, DE CREDIT BMa contractat de mai multe ori credite fictive în sensul că era încheiat un contract de credit cu societatea reclamantă iar sumele de bani erau puse la dispoziția altei persoane juridice respectiv a S COMPANIA cu sediul în M nr. 283.
Ulterior creditele arătate mai sus fost refinanțate tot în mod fictiv de către o nouă societate, respectiv S RO CREDIT SA. care are aceiași angajați ca și pârâta, credit contractat prin contractul de credit nr. RQ-/19.09.2007.
În cadrul procesului penal arătat mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureșa început la data de 14.08.2008 începerea urmăririi penale împotriva angajaților DE CREDIT B
În dosarul penal 151IP/2008, societatea noastră a solicitat desființarea totală a contractelor de credit prin care au fost acordate societății credite pentru COMPANIA de către.
De asemenea, societatea a solicitat în cadrul acestui dosar penal pretenții civile în sumă de 22.768.121 RON de la autorii infracțiunii care așa cum s-a arătat mai sus sunt prepușii pârâtei din prezentul dosar.
Potrivit prevederilor art. 35 din 3 din Decretul nr. - privitor la persoanele fizice și juridice, "faptele ilicite săvârșite de organele sale obligă însăși persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcției lor".
Astfel, având în vedere cele de mai sus, rezultă că interesul reclamantei cu privire la constatarea nulității societății pârâte este evident deoarece: în situația în care pârâta ar continua funcționarea pe parcursul derulării procesului penal, aceasta, având în vedere conduita sa ilicită de până în prezent, și-ar putea genera o stare de abilitate care ar afecta posibilitatea de încasare a pretențiilor civile din procesul penal; reclamanta are interesul de a dovedi faptul că o parte din creditele ce au fost acordate de către pârâtă societății reclamante cu încălcarea capacității sale speciale de folosință; are interesul ca prin administrarea pârâtei de către un administrator judiciar să le poată fi puse la dispoziție înscrisurile în temeiul cărora au fost acordate societății noastre credite în mod fictiv așa cum am arătat mai sus.
Din cele de mai sus rezultă că, în mod judicios instanța de fond a stabilit că raportat la acțiunile judiciare aflate pe rolul instanțelor de judecată societatea reclamantă are interes să constate dacă partea adversă are sau nu calitatea să exercite acțiuni legate de executarea acestor contracte.
Arată că dispozițiile Legii 31/1990 sunt aplicabile în cauză conform prevederilor art. II alin. 15 din Legea nr. 122/2004.
Potrivit prevederilor art. II, alin. 15 din Legea nr. 122 din 19 aprilie 2004 pentru modificarea nr.OG 97/29.06.2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, "în cazul nesolicitării autorizației de funcționare în termen de 13 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau al neobținerii autorizației de funcționare după epuizarea procedurii de autorizare la Banca Națională a României și a căilor de atac prevăzute la art. 202 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2000, organizațiile cooperației de credit și organizațiile cooperatiste de credit prevăzute la alin. (1) se dizolva de drept și intră imediat în lichidare, conform prevederilor Legii nr. 109/1996. cu modificările ulterioare, și ale dreptului comun referitoare la persoanele juridice cu scop lucrativ, dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale republicată. cu modificările și completările ulterioare fiind aplicabile".
Potrivit prevederilor art. 232 din Legea societăților comerciale, dizolvarea societăților comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afara de cazul prevăzut la art. 227 alin. (1) lit. a).
Mai arată că apelanta nu a respectat prevederile art. 16 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului.
Potrivit prevederilor art. 16 din Legea nr. 26/1990, organizațiile cooperatiste se înmatriculează în registrul comerțului, cu respectarea reglementărilor privind cooperația meșteșugărească, cooperația de consum și cooperația de credit.
Astfel, apelanta avea obligația să înmatriculeze în registrul comerțului dizolvarea despre care susține că a operat începând cu data de 24.10.2007, dată la care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Casa Centrală la care apelanta era afiliată.
În lipsa înmatriculării în registrul comerțului a dizolvării despre care apelanta susține că operează" ope legis" orice activitate de dizolvare nu este opozabil terților deoarece potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, persoana care are obligația de a cere o înregistrarea nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate.
Soluția de dizolvare a pârâtei apelante este legală și raportat la dispozițiile art. 45 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice.
Potrivit prevederilor art. 45 alin. 1 lit. c din Decretul nr. 31/1954 "organizațiile cooperatiste și orice organizații obștești se dizolvă dacă scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuințate au devenit contrare legii".
Ori, potrivit prevederilor art. 6 din nr.99/6.12.2006 "se interzice oricărei persoane, alta decât o instituție de credit autorizată, să utilizeze denumirea de "banca" sau "organizație cooperatistă de credit", "cooperativă de credit", "casă centrală a cooperativelor de credit", "bancă cooperatistă", "bancă centrală cooperatistă", "bancă ipotecară/bancă de credit ipotecar", "bancă de economisire și creditare în domeniul locativ", "instituție emitentă de monedă electronică" sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepția cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege sau printr-un acord internațional, sau când, din contextul în care este utilizată denumirea respectivă rezultă neîndoielnic că nu este vorba despre desfășurarea unei activități bancare".
Având în vedere considerentele expuse mai sus, solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de apelanta-pârâtă atât cu privire la excepțiile invocate de lipsă a calității procesuale active a societății intimate și cu privire la excepția lipsei de interes, cât și pe fondul cauzei și menținerea în tot a Sentinței civile nr. 1033/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma art. 295, 296 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarea situație de fapt:
La data de 10.11.2008, reclamanta - intimată - SRL a solicitat Tribunalului Maramureș constatarea nulității absolute a DE CREDIT B-M, dizolvarea acesteia și desemnarea unui lichidator invocându-se încălcarea prevederilor art. 56 lit. c, art. 227 alin. 1 lit. c din 31/1990, art. 34 din 31/1954, art. 5 alin.1 din OUG99/2006.
Printre excepțiile de procedură invocate de către pârâtă și soluționate de către instanță în sensul respingerii lor ( prin încheierea interlocutorie din 11.03.2009 -77,78 ) se numără calitatea procesuală activă și interesul.
În privința calității procesuale active, curtea apreciază că această excepție a fost în mod judicios soluționată apreciindu-se că, prin acțiune sunt invocate prevederile art. 56 din 31/1990, nulitățile prevăzute de acestea sunt de ordine publică adică pot fi invocate de orice persoană interesată.
de calitatea procesuală, un alt element ce se impune a fi analizat drept condiție de admisibilitate a oricărei acțiuni civile este interesul.
Întrucât Codul d e proced. civilă nu definește interesul, în doctrină s-a arătat faptul că, prin interes se înțelege folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Prin impunerea cerinței interesului s-a urmărit să se evite litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, pur vexatorii.
Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții: să fie legitim, născut și actual, personal și direct.
Trebuie subliniat că folosul practic urmărit de către reclamantă este un element distinct de interesul care circumscrie calitatea procesuală activă în cazul acțiunilor în constatarea nulității.
În acest din urmă caz, este vorba despre un interes general, obștesc, care legitimează procesual persoana care urmărește apărarea normelor de drept imperative.
Cu alte cuvinte, în vreme ce interesul general constituie, în cazul acțiunilor similare celei de față, un element al calității procesuale active, interesul personal constituie o condiție de exercitare oricărei acțiuni.
Raportat la condițiile interesului, Curtea apreciază că soluția dată de către instanța de fond cu privire la această excepție este neîntemeiată.
Astfel, reclamanta a arătat faptul că a formulat plângere penală împotriva prepușilor pârâtei, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Baia - M sub nr. 151/P/2008, reclamând faptul că, în perioada 2004-2007, DE CREDIT BMa contractat de mai multe ori credite fictive în sensul că era încheiat un contract de credit cu societatea reclamantă iar sumele de bani erau puse la dispoziția altei persoane juridice respectiv a S COMPANIA cu sediul în M nr. 283.
Ulterior creditele arătate mai sus fost refinanțate tot în mod fictiv de către o nouă societate, respectiv S RO CREDIT care are aceiași angajați ca și pârâta, credit contractat prin contractul de credit nr. RQ-/19.09.2007.
În cadrul procesului penal arătat mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureșa început la data de 14.08.2008 începerea urmăririi penale împotriva angajaților DE CREDIT B
În dosarul penal 151/P/2008, reclamanta a solicitat desființarea totală a contractelor de credit prin care au fost acordate societății credite pentru COMPANIA de către.
De asemenea, societatea a solicitat în cadrul acestui dosar penal pretenții civile în sumă de 22.768.121 RON de la autorii infracțiunii care sunt prepușii pârâtei din prezentul dosar.
Întrucât documentația de credite care face obiectul plângerii penale a fost îndeplinită de către angajații pârâtei cu prilejul exercitării funcției lor, apelanta-pârâtă urmează să răspundă delictual pentru plata pretențiilor civile formulate de societate în dosarul penal nr. 151/P/2008.
Justificarea,dată de către reclamantă, a interesului, a fost următoarea:, în situația în care pârâta ar continua funcționarea pe parcursul derulării procesului penal, aceasta, având în vedere conduita sa ilicită de până în prezent, și-ar putea genera o stare de abilitate care ar afecta posibilitatea de încasare a pretențiilor civile din procesul penal,
Analizând argumentația intimatei-reclamante sub acest aspect, Curtea apreciază că ea este echivocă și inaptă de a justifica un interes legitim, născut și personal în promovarea acțiunii.
Astfel, în dosarul penal 151/P/2008 al parchetului de pe lângă Tribunalul Baia -M, a fost începută, la 14.08.2008, urmărirea penală față de AN, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal f-73.
Aceasta presupune faptul că nici o persoană nu a fost pusă, până în prezent, sub învinuire, chiar dacă plângerea penală a fost formulată împotriva salariaților DE CREDIT B
Se dovedește astfel faptul că afirmația reclamantei, cu privire la începerea urmăririi penale împotriva salariaților pârâtei nu corespunde realității.
Faptul că reclamanta s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva persoanelor vinovate nu prezintă nici o relevanță în condițiile în care nu s-au identificat, la momentul actual, elemente care să justifice începerea urmăririi penale in personam, adică împotriva salariaților pârâtei.
Pe de altă parte, constituirea de parte civilă nu a fost extinsă și împotriva recurentei, care nu a dobândit, până în prezent, calitatea de parte responsabilă civilmente.
Argumentele reclamantei cu privire la o eventuală abilitate intenționat creată sunt simple speculații, fără nici un suport in probele dosarului. De altfel, o stare de abilitate creată artificial dă naștere premiselor antrenării răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere astfel încât, și sub acest aspect, garanțiile recuperării eventualelor despăgubiri primite de către pârâtă ar fi asigurate.
Apoi, chiar dacă s-ar ajunge în situația soluționării favorabile a acțiunii civile în cadrul procesului penal, finalitatea ar fi dată de desființarea, cu efect retroactiv, a contractelor de credit și nicidecum desființarea societății ca entitate juridică.
Toate aceste considerente au condus Curtea la convingerea intimă potrivit căreia reclamanta - intimată nu justifică un interes în promovarea și susținerea acțiunii în constatarea nulității absolute a societății de credit pârâte.
În condițiile art. 137 Cod proced. civilă, soluția pronunțată cu privire la excepția procedurală face de prisos analizarea celorlalte motive de apel, invocate de către pârâtă.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta DE CREDIT B-M împotriva - 1033/15.04.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-.
Schimbă în tot - 1033/15.04.2009 a Tribunalului Maramureș, în sensul că admite excepția lipsei de interes a reclamantei - SRL -M, și respinge acțiunea formulată de reclamanta - SRL -M, împotriva pârâtei DE CREDIT B-M ca fiind lipsită de interes.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - ---
RED.MH/MB
9.11.09/5 ex.
jud.fond:Șt.
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Maria Hrudei