Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 36/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 36
Ședința publică din 4 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța Președintele secției
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare apelul formulat de către pârâta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - CENTRALA INCIDENTELOR DE PLĂȚI, împotriva Sentinței comerciale nr. 3931/C din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL C-N, privind și pe pârâtele intimate - SRL C-N, BANK SA - SUCURSALA C-N și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA C-N, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei intimate - SRL C-N, consilier juridic care depune delegație la dosar și reprezentanta pârâtei intimate Bank SA Sucursala din C-N, consilier juridic - care depune împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul se află la primul termen de judecată, este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 14,00 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Reprezentantul reclamantei intimate - SRL C-N depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică cu reprezentanta pârâtei intimate Bank SA Sucursala.
Reprezentanta pârâtei intimate Bank SA Sucursala depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică cu reprezentantul reclamantei intimate - SRL C-
Reprezentantul reclamantei intimate învederează instanței că nu are alte cereri.
Curtea, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului apelului.
Reprezentanta pârâtei intimate Bank SA Sucursala solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta apelantă Banca Națională a României deoarece reclamanta intimată - SRL a făcut introducerea în cauză a Băncii Naționale a României pentru a-i fi opozabilă hotărârea pronunțată. faptul că este de acord cu împrejurarea că este oportună introducerea în cauză a Băncii Naționale a României cel puțin pentru opozabilitate, însă apreciază că această pârâtă nu poate fi obligată la vreo prestație.
În esență, solicită respingerea apelului, considerând că soluția pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj este temeinică și legală, așa cum a arătat în întâmpinarea inițială depusă la instanța de fond, cu precizarea că introducerea la plată a cecului de către pârâta - SRL s-a făcut dintr-o eroare. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate - SRL C-N solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică, deoarece în mod corect a fost stabilită situația faptică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin sentința comercială nr. 3.931/C din 18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea extinsă, completată și precizată de către reclamanta C-N, în contradictoriu cu pârâtele C-N, BANK - SUCURSALA, BANCA COMERCIALĂ și BANCA NAȚIONALĂ A ROMANIEI - CENTRALA INCIDENTELOR DE PLĂȚI, astfel că a fost anulat incidentul de plată cu care C-N a fost înscrisă sub nr.-/2008 în Centrala Incidentelor de Plăți de către pârâta BANK, persoană declarantă în baza cererii cu nr. 871, înregistrată la BNR-. la 2.05.2008, în legătură cu CEC-ul cu seria - nr. 9.155 în valoare de 632,43 lei, emis la 24.04.2008 pe numele trăgătorului, pentru beneficiar
De asemenea, a fost anulat incidentul de plată cu care a fost înscrisă sub nr. 1.525.852/2008 în Centrala Incidentelor de Plăți de către pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - persoană declarantă prin cererea nr. 205/25.09.2008, în legătură cu seria - nr. - în valoare de 5.000 lei emis la 20.09.2008 de către, în calitate de trăgător în favoarea PRO, în calitate de beneficiar/ultimul giratar; nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că pârâta a depus la BANK cec-ul cu seria - 341 nr. 9.155 în valoare de 632,43 lei emis la 24.04.2008 pe numele trăgătorului, pentru beneficiarul, iar BANK a declarat incidentul de plată cauzat de lipsa de disponibil bancar, raportând cu cererea nr. 871 înregistrată la. - la 02.05.2008.
În consecință, reclamanta a fost înscrisă cu nr. -/2008 în
S-a constatat că debitele pentru care a depus fila cec erau plătite la acea dată, după cum rezultă chiar din recunoașterea pârâtei care își invocă propria culpă, respectiv arată că dintr-o eroare a depus această filă cec.
De asemenea, a raportat incident de plată prin cererea nr. 205/25.09.2008 în legătură cu cec seria - nr. - în valoare de 5.000 lei emis la 20.09.2008 de către reclamantă în calitate de trăgător, în favoarea PRO, pe motiv că cec-ul este emis de către un trăgător aflat în interdicție bancară, iar reclamanta a fost înscrisă în cu incidentul de plată sub nr. -/2008.
Văzând prevederile Regulamentului nr. 1/23.02.2001 privind organizarea și funcționarea la. a Centralei Incidentelor de Plăți, precum și Anexa nr. 8 din același regulament, s-a constatat că pârâtele și BANK erau obligate, în baza art. 24 din Regulament, să semnaleze incidentul de plată la. și să respecte obligația impusă de art. 13 alin. 1 din același Regulament, iar anularea înscrierii se poate face doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive, deoarece în speță nu este vorba despre o eroare sau o omisiune a persoanei declarante.
Astfel, în temeiul considerentelor expuse, a fost admisă acțiunea extinsă, completată și precizată, dispunându-se anularea incidentelor de plată menționate anterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - CENTRALA INCIDENTELOR DE PLĂȚI, solicitând dmiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate ca fiind nelegală, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, cu menținerea interdicției bancare dispuse de către prima instanță.
În motivarea apelului,se arată că un prim motiv de nelegalitate a hotărârii este încălcarea dispozițiilor prevăzute de art. 114 alin. 3.pr.civ. întrucât Banca Națională a României nu a beneficiat de termenul legal de 15 zile pentru a-și pregăti apărarea, ori de termenul legal de 5 zile, dacă instanța a apreciat ca fiind un proces urgent.
Dovada în acest sens o face cu citația și actele anexate emisă în acest dosar la 11 noiembrie 2008, comunicată și înregistrată la. B la data de 17 noiembrie 2008, pentru termenul din 18 noiembrie 2008.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat lipsa calității procesuale pasive a Băncii Naționale a României - Centrala Incidentelor de Plăți, potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite prin Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Naționale a României și conform căreia nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora.
În conformitate cu prevederile art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, aceasta nu poate anula din proprie inițiativa informațiile privind incidentele de plăți primite de la persoanele declarante, instituții de credit și, totodată, în conformitate cu prevederile art. 4 ale aceluiași Regulament, aceasta nu răspunde pentru veridicitatea și integritatea informației primite.
Astfel, precizează pârâta, în conformitate cu art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001, anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în, și, se poate face numai de persoanele declarante din proprie inițiativă sau din dispoziția instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, iar art. 38 si art. 39 stipulează că numai persoanelor declarante la. au calitatea legală de a anula informațiile existente în fișiere
În consecință, în temeiul celor invocate, pârâta a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii față de Banca Națională a României, ca fiind o persoana fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat admiterea apelului și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că atât pârâta BANK C, cât și Banca Comercială Română C au procedat potrivit prevederilor legale, solicitând înscrierea incidentelor de plata cu cele 2 file cec, pentru că dispozițiile exprese prevăzute în Regulamentul nr. 1/2001 se adresează în special băncilor denumite persoane declarante și care au obligația de a aduce la cunoștința Centralei Incidentelor de Plăți orice neîndeplinire întocmai și la timp a obligațiilor participanților înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentelor de plata cu cec, cambie ori bilet la ordin, în vederea apărării interesului public.
Or, instanța de fond a dovedit superficialitate în analiza probelor, fără a intra în cercetarea fondului și fără a trata motivele de drept și de fapt care au format convingerea în a hotărî și a dispune potrivit dispozitivului sentinței, mulțumindu-se să constate o eroare, fără să o motiveze.
În opinia pârâtei, practica judiciară oscilează în special în privința "cecului alb" și a cecului emis sub forma de garanție, această ultimă variantă nefiind reglementată de Legea nr. 59/1934, deși se utilizează în mod frecvent în tranzacții, beneficiarul cecului având cunoștința că nu există bani în contul bancar la momentul emiterii cecului. În ceea ce privește cecul așa-zis "în alb" nu va fi socotit instrument de plată, este interzis băncilor să accepte la plata astfel de cecuri în alb dacă nu are completate toate mențiunile prevăzute de art. 1 din lege.
În ceea ce privește afirmația că fila de cec a fost emisă în alb și dată drept garanție: de la data înmânării filei cec creditorului, fila care are numai semnătura trăgătorului și ștampila - și până în momentul completării acesteia de către creditor potrivit înțelegerii, nu se poate vorbi ca această filă ar fi o garanție, iar de la data definitivării emiterii cec-ului de către creditor, potrivit mandatului dat de debitor, prin completarea rubricilor potrivit înțelegerii și până în momentul refuzului de către tras nu se poate vorbi de o garanție, ci de un instrument de plată special reglementat de legiuitor cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
Aceste aspecte instanța de fond nu le-a analizat, motiv pentru care pârâta a solicitat verificarea hotărârii apelate și modul de aplicare al legii, în limitele cererii de apel, menținând ca legală măsura dispusă față de, de interdicție de a emite cecuri pe perioada indicată.
Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă BANK a solicitat admiterea excepției privind lipsa calității procesuale pasive invocată de Banca Națională a României - Centrala Incidentelor de Plăți și, pe cale de consecință, respingerea ca inadmisibilă a apelului formulat de către aceasta.
Analizând apelul declarat, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Curtea reține că acesta este nefondat, urmând a fi respins în consecință, sentința pronunțată de tribunal fiind păstrată în întregime, în baza prev. art. 296.pr.civ.
Pentru a dispune astfel, s-a constatat că starea de fapt a fost în mod corect stabilită de către prima instanță, care a arătat că raportarea și înregistrarea celor două incidente bancare care au fost anulate s-a datorat unei erori a beneficiarului, care a depus la BANK cec-ul cu seria - 341 nr. 9.155 în valoare de 632,43 lei, emis la 24.04.2008 de reclamantă. Constatându-se lipsa de disponibil, a fost declarat de către această pârâtă incidentul de plată, el fiind raportat cu cererea nr. 871 înregistrată la. - la 02.05.2008.
În consecință, reclamanta a fost înscrisă cu nr. -/2008 în
Prima instanță, pe baza probelor administrate, respectiv poziția procesuală exprimată de către pârâta, a constatat că, la data la care a fost introdus titlul de plată în circuitul bancar, datoria era deja achitată.
Ulterior, a raportat incidentul de plată prin cererea nr. 205/25.09.2008, în legătură cu cec seria - nr. - în valoare de 5.000 lei, emis la 20.09.2008 de către reclamantă, în favoarea PRO, pe motiv că cec-ul este emis de către un trăgător aflat în interdicție bancară, iar reclamanta a fost înscrisă în cu incidentul de plată sub nr. -/2008.
Această abordare este criticată de către apelanta BNR, care invocă, în primul rând, faptul că nu a fost legal citată în fața tribunalului, întrucât citația i-a parvenit cu o zi înainte de termenul stabilit în cauză.
Curtea apreciază că prev. art. 114 indice 1 alin. 3.pr.civ. nu sunt aplicabile în materie comercială, problema ridicată de către pârâtă fiind reglementată expres prin disp. art. 720 indice 4 alin. 2.pr.civ.
Este adevărat că nu a fost respectat nici termenul minim instituit de acest din urmă text legal, însă nu este mai puțin adevărat că în doctrină, astfel de vicii au fost analizate ca fiind motive de nulitate relativă, iar nu absolută, partea care le invocă fiind ținută să dovedească faptul că astfel i s-a produs o vătămare, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.
Or, dat fiind faptul că prin sentința atacată nu s-a stabilit nicio obligație în sarcina apelantei, aceasta fiind chemată în judecată, după cum a precizat chiar reclamanta, numai pentru opozabilitate, nu s-a indicat în cererea de apel care ar fi prejudiciul suferit de către această pârâtă prin pronunțarea hotărârii în aceste condiții, esențial fiind că partea recunoaște primirea citației și a anexelor, cuprinzând cererea de chemare în judecată și precizarea de acțiune, deci faptul că a fost încunoștințată despre proces.
C de-al doilea motiv de apel este legat de faptul apelanta nu ar avea calitate procesuală pasivă în acest litigiu, întrucât conform art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001, nu poate anula din proprie inițiativă informațiile de plăți primite de la persoanele declarante.
Curtea nu contestă realitatea celor susținute în legătură cu atribuțiile și funcționarea CIP, însă consideră că introducerea sa în litigiu s-a impus pentru considerente de opozabilitate, fără însă ca în această modalitate să se ajungă la situația în care dispozitivul primei instanțe ar fi interpretat în sensul în care apelanta ar fi nevoită ca, în baza sentinței, să anuleze, din proprie inițiativă, cele două incidente.
În opinia instanței de apel, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prev. art. 36 alin. 2 din Regulament, conform cărora "(2) Anularea informațiilor privind incidentele de plati înregistrate în și în se poate face numai de persoanele declarante, din proprie initiativasau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeași zi bancară".
La rândul ei, anexa 8C la care se face referire, trimite la trei cazuri în care se poate solicita o astfel de anulare, aplicabilă în cauză fiind cea de-a doua situație, respectiv "hotărâre judecătorească definitivă comunicată persoanei declarante".
Din analiza acestor reglementări, se reține că nu se enumeră cazurile în care o astfel de hotărâre ar putea fi pronunțată și este normal să fie așa, întrucât diversitatea raporturilor juridice întâlnite în practică nici nu permit o astfel de circumstanțiere.
În consecință, rămâne la latitudinea instanțelor sesizate cu astfel de cereri a stabili în ce măsură se impune a se face aplicarea textelor mai sus citate, starea de fapt mai sus expusă, conform căreia introducerea la plată a cec-ului s-a făcut în condițiile în care datoria consemnată era deja achitată, îndreptățind tribunalul să dispună anularea celor două incidente succesive.
Din cele mai sus expuse rezultă și faptul că, deși dispozitivul primei instanțe ar putea fi calificat ca fiind deficient din punct de vedere al rigorii
exprimării, ceea ce a și determinat formularea prezentului apel, nu se impune totuși schimbarea sentinței în sensul respingerii cererii, cu atât mai mult cu cât cele două pârâte care au calitatea de persoane declarante nu au formulat, la rândul lor, apel, achiesând astfel la soluția dată, Curtea apreciind că el trebuie interpretat și aplicat în conformitate cu Regulamentul BNR nr. 1/2001.
Astfel, în temeiul hotărârii rămase definitive, cele două pârâte, respectiv BANK și BANCA COMERCIALĂ, vor solicita BNR-CIP anularea celor două incidente de plată, conform procedurii invocate în motivele de apel, anularea efectivă fiind realizată abia ulterior.
Ca atare, prin introducerea în cauză, pentru opozabilitate, a apelantei, nu s-a încercat a se eluda procedura prevăzută de BNR, iar chemarea sa în proces, în aceste condiții, nu este interzisă de aceste prevederi, cu atât mai mult cu cât art. 38 din Regulament dispune în sensul în care atunci când, " ca urmare a solicitării unei instanțe judecătorești, persoana declaranta anulează un incident de plata, aceasta va transmite la CIP prin telefax, în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitiva în baza căreia a făcut anularea".
În consecință, acest motiv de apel nu poate fi primit, iar raportat la toate cele mai sus expuse, sunt nerelevante și susținerile privind corecta aplicare a prevederilor legale de către cele două persoane declarante, întrucât sentința tribunalului nu stabilește vreo culpă în privința acestora, ci doar constată că introducerea la plată a cec-ului de către pârâta de rând I s-a făcut din eroare.
În egală măsură, sunt lipsite de substanță și apărările privind natura juridică și funcțiile cec-ului, aceste aspecte nefăcând obiectul analizei primei instanțe, care nici nu a fost învestită cu astfel de chestiuni.
Curtea nu achiesează la opinia ce se încearcă a fi susținută prin apel, conform căreia, din moment ce cec-ul a fost completat și introdus în plată, nu s-ar mai putea anula incidentul survenit, pentru că o astfel de abordare ar lipsi de conținut și de aplicabilitate toate prevederile legale mai sus arătate, fiind exclusă incidența tezei a doua a poziției 3 din anexa 8C.
Nu se poate reține nici motivul referitor la faptul că tribunalul ar fi dat dovadă de superficialitate în analiza probelor, mulțumindu-se să constate o eroare, fără să o motiveze, întrucât -a constatat că debitele pentru care a depus fila cec erau plătite la acea dată, după cum rezultă chiar din recunoașterea pârâtei care își invocă propria culpă, o astfel de mărturisire dispensând reclamanta de orice altă dovadă (8 dosar fond).
Luând în considerare toate cele mai sus expuse, Curtea se va pronunța conform dispozitivului, în sensul respingerii apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI împotriva sentinței civile nr. 3.931 din 18 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - ---
Red.MB
Dact./7ex./03.04.2009
Jud.fond: Seman
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Eleonora Gheța
