Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 46/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 46/2008
Ședința publică de la 27 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea președinte secție
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
Grefier - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de reclamanta " Com " - Târgu N împotriva sentinței civile nr. 30 din 21 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.4812/2006, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelanta-reclamantă, administrator ( care se legitimează cu seria - nr. - eliberat la 17.08.2004 de Poliția Târgu N ), asistat de avocat, iar pentru intimata-pârâtă "" SA, lichidatorii judiciari și Cons, prin consilier juridic.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat pentru apelanta- reclamantă reiterează cererea pentru efectuarea unui supliment la expertiză.
Reprezentanta lichidatorilor judiciar depune la dosar copii de pe chitanțele achitate în procedura de vânzare prin licitație. Se opune efectuării unui supliment la expertiză, apreciind ca fiind completă expertiza efectuată la fond. La solicitarea instanței, precizează că nu cunoaște data la care a fost deschisă procedura reorganizării judiciare a " "
Verificând actele dosarului, instanța constată că procedura reorganizării judiciare privind debitoarea "" SA a fost deschisă prin încheierea din 31 martie 2000 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 877/F/2000 și aflată în copie la fila 13 dosar nr. 184/2004 al Judecătoriei Târgu Neamț.
Instanța în raport de dispozițiile art. 129 alin.4 Cod procedură civilă, pune în discuția părților incidența în cauză a dispozițiilor Legii 64/1995 ( 85/2006) având în vedere deschiderea procedurii insolvenței la data încheierii contractului.
Avocat pentru apelantă insistă în efectuarea expertizei întrucât nu există o altă cale de acces către rampă și s-ar preveni nașterea altor conflicte cu privire la acest aspect. Arată că lichidatorul a întocmit o schiță care ar permite expertului să identifice o cale de acces.
Instanța constată că obiectul prezentei cauze este constatarea perfectării vânzării-cumpărării unei rampe pentru mașini, a unei clădiri și a suprafeței de 1810 mp aferentă acestor construcții. Prin expertiza tehnică se solicită lămurirea noțiunii de teren aferent, iar astăzi se invocă necesitatea unei căi de acces pentru eliminarea unor litigii între părți. Instanța constată că în raport de obiectul cauzei, o astfel de expertiză nu este pertinentă și utilă cauzei, motiv pentru care o va respinge. În ceea ce privește noțiunea de teren aferent, instanța urmează să stabilească în raport de probele administrate, întinderea și înțelesul categoriei de teren aferent.
Avocat pentru apelantă arată că întrucât a apărut o situație nouă, determinată de data procesului verbal de licitație raportat la data deschiderii procedurii reorganizării judiciare a "" SA, solicită acordarea unui termen pentru a face dovada rămânerii definitive a acestei hotărâri.
Reprezentanta lichidatorilor judiciari se opune cererii.
Instanța, având în vedere dispozițiile Legii nr. 64/1995, în vigoare la data deschiderii procedurii, potrivit cărora hotărârile pronunțate în insolvență au caracter definitiv și executoriu, apreciază ca fiind nefondată cererea de amânare formulată de apelantă și o va respinge.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Avocat pune concluzii de admitere a apelului arătând că în calitate de al licitației organizate de "" SA au cumpărat o serie de active, pe toate înscrisurile întocmite cu această ocazie fiind trecută mențiunea "cu teren aferent", considerând că formele de licitație ar fi putut fi întrerupte sau împiedicate dacă ar fi existat situații de indisponibilitate imobilului. În lipsa unei astfel de situații, cel care a dobândit imobilul este de bună credință, neputându-i - se imputa aspecte legate de licitație. În ceea ce privește noțiunea de teren aferent, prin raportare la schițele raportului de expertiză, fila 35 dosar tribunal, consideră că ar fi fost necesar efectuarea unei schițe cu privire la terenul aferent, lichidatorul făcând doar afirmații, fără să facă dovada acestora, iar instanța de fond a preluat concluziile lichidatorului fără probe și fără a argumenta. Din planul de situație anexat facturii, rezultă clar că este vorba de un teren necesar exploatării normale a celor două construcții, conform înțelegerii părților de la data vânzării. Față de cele arătate, actele dosarului și în raport de motivele de apel invocate, solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței tribunalului în sensul admiterii acțiunii în constatare pentru întreaga suprafață de 1810 mp teren. Cu cheltuieli de judecată.
Administratorul apelantei-reclamante arată că cei doi lichidatori judiciari nu cunosc situația terenului, precizând că a intrat de drept în stăpânirea acestuia, nefiind tulburat de nimeni, perioadă de timp în care a făcut investiții, ce au mărit valoarea lui.
Consilier juridic pentru lichidatorii judiciari ai intimatei-pârâte SC "" SA solicită respingerea apelului și menținerea sentinței tribunalului, apreciind că apelanta a dat dovadă de rea - credință, ținând seama de faptul că intenția părților a fost de vânzare - cumpărare a celor două clădiri plus terenul de sub clădiri și nu, cum ulterior a susținut apelanta, denaturând adevărul și prezentând o schiță pro causa din care rezultă altă suprafață de teren decât cea reală. Consideră că și sub aspectul prețului la care s-a făcut vânzarea celor două clădiri și a terenului, de circa 11 milioane lei, susținerile apelantei comportă discuții. Fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat închise dezbaterile.
CURTEA
- Deliberând -
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 184/14.01.2004 pe rolul Judecătoriei Târgu Neamț, Com - Târgu Nac hemat în judecată SA - Târgu N, prin lichidatorul judiciar SRL - Târgu N, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate perfectă vânzarea-cumpărarea unei rampe pentru mașini, a unei clădiri cu destinație de atelier auto și a terenului aferent acestor construcții, în suprafață totală de 1810. imobile situate în intravilanul orașului Târgu
În urma probelor administrate, prin sentința civilă nr. 277/20.02.2004 s-a admis acțiunea așa cum a fost formulată și s-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a declarat apel Expert SRL - P N, lichidatorul judiciar al societății pârâte.
Prin decizia civilă nr. 279/16.12.2004, Curtea de APEL BACĂUa respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimata-reclamantă.
A admis, totodată, apelul declarat de apelanta-pârâtă, a schimbat în tot sentința și a respins acțiunea.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs societatea-reclamantă. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheierea nr. 5645/24.11.2005, pronunțată în dosarul nr. 971/2005 a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea spre soluționare Secției civile și de proprietate intelectuală de la această instanță.
Această secție, prin încheierea nr. 4073/20.04.2006, în raport de dispozițiile art. 2 pct.2 și art.3 pct. 3 Cod procedură civilă și art. 11 alin.3 din Legea nr. 219/2005, privind aprobarea nr.OUG 138/2000, pentru modificarea și completarea Codului d e procedură civilă, a scos cauza de pe rol și a trimis recursul declarat spre soluționare Curții de APEL BACĂU - Secția comercială.
Prin decizia nr. 746/2006, Curtea de APEL BACĂUa admis recursul comercial promovat de recurenta-reclamantă Com, a modificat în parte decizia civilă nr. 279/2004 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr. 2959/2004 în sensul că a anulat sentința civilă nr. 277/2004, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț în dosarul nr. 184/2004 și a trimis cauza spre competentă soluționare, în primă instanță, Tribunalului Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ.
La tribunal, dosarul a fost înregistrat sub nr. 4812/COM/2006, numărul unic dat de Înalta Curte de Casație și Justiție fiind -.
Prin sentința comercială 30/COM/21.01.2008, Tribunalul Neamța admis în parte acțiunea și a constatat că reclamanta a cumpărat de la pârâtă, prin contractul de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiat la 31.03.2007, rampa pentru mașini și clădirea atelier auto, precum și terenul aferent acestor construcții în suprafață de 214. S-a respins acțiunea pentru constatarea vânzării pentru diferența de 1596 mp teren,ca nefondată și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâta a scos la vânzare, prin licitație publică, cu strigare, înainte de deschiderea procedurii insolvenței, respectiv la data de 29.02.2000, construcțiile constând în rampa de mașini și atelierul auto, precum și terenul pe care se află efectiv aceste construcții ( de sub construcții ).
al licitației organizate a fost reclamanta Com, încheindu-se procesul-verbal de licitație, contractul de vânzare-cumpărare nr. 119/31.03.2000 și, ulterior, factura fiscală nr. -/01.04.2000.
Argumentele care au creat convingerea instanței că nu s-a vândut la licitație întreaga suprafață de 1810 mp, solicitată prin cererea de chemare în judecată au fost următoarele:
În primul rând, din nici unul din înscrisurile menționate mai sus ( procesul-verbal de licitație, contractul de vânzare-cumpărare și factura fiscală) nu rezultă că s-a scos la licitație suprafața de 1810 mp; nu există înscrisuri premergătoare licitației ( publicații de vânzare, caiet de sarcini, etc. ) în care să apară menționată vreo suprafață de teren; nu s-a întocmit odată cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare sau a facturii, o schiță de teren din care să reiasă această suprafață.
Schița depusă la dosar ( fila 4 din dosarul nr. 184/2004 al Judecătoriei Târgu Neamț ) este întocmită pro causa. De fapt, aceasta reprezintă un plan de situație întocmit ulterior adjudecării, acest fapt rezultând din ștampila celui care l-a întocmit, care a fost autorizat în anul 2001, vânzarea efectuându-se în anul 2000 ( 54/2001 Tg. N).
Factura fiscală depusă de lichidatorii judiciari ai pârâtei, în original, ( fila 42 din dosarul nr. 4812/COM/2006) este completată cu mențiunea " conform cu schița anexă" cu un scris diferit de restul mențiunilor și cu altă culoare, ceea ce conduce la concluzia că, această adăugare s-a făcut ulterior și că, odată cu vânzarea, nu s-a întocmit nici o schiță pentru teren.
În al doilea rând, procesul verbal de adjudecare anexat de lichidatorii judiciari ai pârâtei, ( fila 40 din dosarul nr. 4812/COM/2006) diferă de cel depus la dosar de reclamantă odată cu cererea de chemare în judecată ( fila 20 din dosarul nr. 184/2004 al Judecătoriei Târgu Neamț ). Astfel, la pagina a doua în dreptul mențiunii "clădire atelier auto" este înscrisă precizarea "cu teren aferent " pe același rând în procesul verbal depus de lichidatorii judiciari, în timp ce în procesul-verbal depus de reclamantă ( fila 20 din dosarul nr. 184/2004 al Judecătoriei Târgu Neamț ), mențiunea cu "teren aferent" apare scrisă pe două rânduri. Aceasta înseamnă că reclamantul a prezentat, cu rea credință, alte înscrisuri decât cele originale în care nu există mențiuni despre o anumită suprafață de teren.
În al treilea rând, prețul achitat de reclamantă este mult prea mic pentru a include și contravaloarea terenului în suprafață de 1810 mp.
La argumentele prezentate s-a adăugat și faptul că fostul administrator al pârâtei, a comunicat lichidatorilor judiciari prin adresa din data de 12.09.2007 ( fila 95 din dosarul nr. 4812/COM/2006 ) că cele două active, respectiv rampa auto și atelierul auto au fost vândute prin licitație " împreună cu terenul de sub acestea ".
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta care arată că la 29.02.2000 a cumpărat de la intimată mai multe active cu teren aferent de 1810 mp conform contractului de vânzare-cumpărare 119/31.03.2000, factura fiscală - din 01.04.2000 și planul de situație anexat la factură, procesul verbal de licitație.
Că în toate înscrisurile părților apare mențiunea activelor cumpărate în planul de situație prezintă configurația terenului de 1810 mp și că planul de situație atestă și faptul că terenul este cel exploatării normale a construcțiilor cumpărate. Se arată că, planul de situație corespunde schiței întocmită de expertul și că nu are importanță că lichidatorii au vândut ulterior suprafața de 356 mp, deoarece reprezintă un fapt ulterior.
Se mai arată că apelanta a preluat activele de la data cumpărării și le stăpânește efectiv, a adus îmbunătățiri și a fost cumpărător de bună credință.
Susține, de asemenea, că nu poate fi primită afirmația că ar fi cumpărat doar terenul de sub clădiri, atâta timp cât în înscrisuri se face vorbire de terenul aferent.
Apelul a fost timbrat cu 18,77 lei și cu timbru judiciar de 0,15 lei.
Instanța, verificând sentința apelată în limitele motivelor de apel formulate, constată nefondat apelul pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
În fapt.
La începutul anului 2000 pârâta a hotărât vânzarea unei rampe pentru mașini, a unei clădiri atelier auto cu terenul aferent acesteia. Pentru selectarea ofertelor, pârâta a înțeles să organizeze o licitație publică.
Apelanta-reclamantă susține că selectarea ofertelor s-a realizat 29.02.2000, aspect necontestat de intimată. Instanța va reține ca dată de desfășurare a selectării ofertelor prin licitație publică, data de 29.02.2000.
Potrivit procesului-verbal de licitație din 29.02.2000 ( fila 40 dosar tribunal), rampa pentru mașini a fost adjudecată pentru suma de 2.551.160 lei, iar clădirea auto cu terenul aferent cu suma de 9.555.312 lei, suma totală fiind de 11.367.472 lei, sumă de la care a pornit licitația.
În data de 31.03.2000 împotriva vânzătoarei s-a deschis procedura insolvenței ( fila 13 din dosar 184/2004) și la aceiași dată, între vânzătoarea-pârâtă și apelantă se încheie contractul de vânzare-cumpărare 119/31.03.2000 ( fila 41 dosar tribunal) având ca obiect construcțiile și terenul aferent atelierului auto.
Nici în procesul-verbal de licitație și nici în contractul de vânzare-cumpărare nu este individualizat terenul nici ca suprafață și nici ca vecinătăți, ambele înscrisuri menționând doar că terenul este aferent clădirii atelier auto.
Deși în contractul de vânzare-cumpărare se arată că " obiectul vânzării este detaliat la inventarul - anexa 2 la contract" reclamantul nu a făcut dovada existenței unei astfel de anexe.
Acesta susține și prezintă la instanța de fond un plan de situație al imobilului cumpărat însă, așa cum a reținut prima instanță, planul de situație a fost întocmit în anul 2001 sau ulterior acestui an (cel care a întocmit respectivul plan a fost autorizat în 2001, fila 4 dosar nr-) după ce a avut loc licitația și în perioada în care societatea vânzătoare se afla în procedura insolvenței.
În acest context, instanța reține că planul de situație invocat nu poate dovedi întinderea terenului pe care iar apelanta pretinde că l-a cumpărat.
În drept
Așa cum s-a reținut, licitația din 29.02.2000 a avut ca obiect vânzarea unor bunuri imobile - teren și construcții.
Regimul juridic ce guvernează cele două categorii de imobile este esențial diferit.
Astfel, în ceea ce privește construcțiile, vânzarea acestora este supusă regulii consensualității, consacrate prin art. 1295 Cod civil, potrivit cărora vinderea este perfectă între părți și proprietatea este de drept strămutată la cumpărător de îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului.
Așadar, procesul-verbal de licitație face deplina dovadă a consimțământului părților privind construcțiile vândute și prețul, dreptul de proprietate asupra clădirilor strămutându-se la aceiași dată în patrimoniul cumpărătorului.
Cu privire la teren, circulația juridică a acestuia este supusă unor condiții ad validitatem privind forma actului juridic.
Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 54/1998, în vigoare la data desfășurării licitației, terenurile pot fi înstrăinate prin acte juridice încheiate în formă autentică.
În raport de aceste dispoziții legale, forma autentică a actului juridic de înstrăinare constituie o condiție a transferului proprietății de la vânzător la cumpărător, terenurile fiind astfel scoase de sub incidența regulii consensualității prevăzută de art. 1295 Cod civil.
În consecință, terenul aferent construcțiilor cumpărate prin licitație nu poate fi transmis în proprietatea apelantei decât prin act autentic sau prin hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, actele sub semnătură privată încheiate de părți (proces verbal de licitație și contractul de vânzare cumpărare) având valoarea unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.
Aceste promisiuni nu sunt apte de a transfera proprietatea însă, constituie în favoarea părțilordrepturi de creanță, apelantul, în baza acestui drept de creanță putând formula o acțiune în instanță pentru perfectarea vânzării.
Într-o astfel de acțiune însă instanța este obligată să analizeze îndeplinirea de către părțile contractante a condițiilor prevăzute de lege pentru operațiunea juridică invocată, respectiv vânzarea-cumpărarea terenului aferent.
Sub acest aspect trebuie statuată asupra momentului avut în vedere de instanță pentru verificarea condițiilor legale pentru vânzarea-cumpărarea terenului.
Cum transferul proprietății în cazul terenului se realizează fie prin act autentic sau prin hotărâre judecătorească, verificarea îndeplinirii condițiilor legale se raportează fie la momentul încheierii actului autentic fie la cel în care se pronunță hotărârea judecătorească.
Așa cum s-a reținut la 30.03.2000, s-a deschis procedura insolvenței împotriva vânzătorului, activității acestuia fiindu-i incidente dispozițiile Legii nr.64/1995 și 85/2006, prezenta acțiune fiind promovată la 14.01.2004.
Potrivit art. 49 din Legea nr. 64/95 (R) actele efectuate de debitor după deschiderea proceduriisunt nule, cu excepția celor care sunt prevăzute de Legea nr. 64/1995 și autorizate de judecătorul sindic. Această dispoziție se menține și prin art. 46 din Legea nr. 85/2006.
Așadar, societatea intimată, de la data deschiderii procedurii, nu mai putea,sub sancțiunea nulității, încheia acte juridice fără să fi avut autorizarea prealabilă a judecătorului sindic, dacă acele acte juridice nu sunt expres prevăzute în Legea nr. 64/1995 ( 85/2006) ca fiind permise debitorului.
În consecință,dacă exista o prohibiție legală a debitorului de a încheia acte juridice după deschiderea procedurii insolvenței, aceasta produce efecte în orice situație, în speță, fie la încheierea unui act juridic în formă autentică, fie în situația în care instanța este învestită să pronunțe o hotărâre care să țină loc de vânzare-cumpărare.
Procedura insolvenței supune unor reguli speciale nu numai debitorul, ci întregul lui patrimoniu, producând efecte și asupra altor persoane cu care acesta are raporturi juridice.
Libertatea contractuală a unei părți aflată în procedura insolvenței este condiționată, chiar și contractele deja încheiate sunt condiționate de principiul maximizării valorii averii debitorului ( art. 67 din Legea NR. 64/95 R, art. 86 din Legea nr. 85/2006 ).
Cum antecontractul invocat de apelant s-a încheiat la data de deschiderii procedurii, procedură care este în derulare și în prezent, acțiunea pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren promisă a-i fi vândută de către vânzătorul aflat în procedura insolvenței apare ca nefondată, apelantul putând să-și valorifice dreptul de creanță izvorât din contractul părților (promisiunea de vânzare cumpărare) în cadrul procedurii insolvenței.
II. Referitor la motivele de apel formulate
Așa cum s-a reținut în înscrisurile sub semnătură privată încheiate de părți nu este identificată suprafața de teren, iar existența unor planuri de situație anexă la înscrisurile invocate nu a fost dovedită.
Planul de situație depus la dosar de reclamant ( fila 4 dosar nr. 184/2004) a fost întocmit ulterior deAsociația familială ""( care a fost autorizată în 2001 ) și care nu poartă semnăturile părților și, în consecință, nu poate face dovada susținerilor apelantului.
În ceea ce privește critica privind înțelesul dat de instanța de fond, a terenului aferent, aceasta nu este îndreptățită. Așa cum rezultă din raportul de expertiză ( fila 73, 116 ) suprafața de teren pe care sunt edificate construcțiile cumpărate este de 214 mp.
Sintagma de,teren aferent" este definită în legislația fiscală ca fiind suprafața de teren pe care este amplasată clădirea. În același sens, definește sintagma și art. 23 din Legea nr. 18/1991 care face distincție între terenul aferent casei de locuit de curtea și grădina gospodăriei.
Așadar, terenul aferent unei construcții este terenul pe care este edificată construcția și nu terenul care asigură funcționalitatea construcției, această suprafață fiind diferită în funcție de destinația construcției.
Sub acest aspect, instanța de fond a reținut corect suprafața promisă a fi înstrăinată de vânzător.
Chiar dacă am reține aspectul funcțional al sintagmei "teren aferent" cum este invocat de apelant, construcțiile de 214 mp sunt amplasate grupat pe o parte a laturii suprafeței de 1810 mp, așa cum rezultă din schița raportului de expertiză ( fila 74), apelantul nefăcând dovada că funcționalitatea construcțiilor ar necesita suprafața pretinsă ca fiind cumpărată, și astfel, cei 1810 mp ar reprezenta "terenul aferent".
Nici susținerea că 356 mp vânduți de debitoare în procedura insolvenței nu pot afecta, perfectarea solicitată nu poate fi primită.
Așa cum s-a reținut, în cazul perfectării, instanța trebuie să verifice dacă vânzătorul este proprietarul bunului vândut la data perfectării și nu la data încheierii promisiunii de vânzare cumpărare.
Împrejurarea că bunul ce constituie obiectul promisiunii a ieșit din patrimoniul promitentului vânzător, face imposibilă perfectarea vânzării deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are, partea având doar dreptul de a cere daune pentru neexecutarea în tot sau în parte a contractului încheiat cu privire la acel bun.
Nu este dovedită împrejurarea că planul de situație întocmit la data vânzării corespunde cu schița întocmită de expert, deoarece apelantul nu a făcut dovada că ar exista un astfel de plan de situație, planul de situație depus la dosar fiind întocmit,pro causa" la cel puțin un an de la data încheierii antecontractului.
În consecință, față de considerentele ce preced, instanța va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă SC " Com" cu sediul în Târgu N,-, județul N, împotriva sentinței civile nr. 30/com din 21 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.- (4812/COM/2006), în contradictoriu cu intimata-pârâtă - Târgu N prin lichidatorii judiciari: cu sediul în P N,-, -. E,. 82, județul N și Greval Cons cu sediul în P N,-, -. C,.35, județul
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
PT. GREFIER, - CM.
semnează grefier șef secție
Red.
Red. -/-
Tehnoredact. ES 5 ex.
17/18.07.2008
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Loredana Albescu
