Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 541/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 1328/2009)
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 541
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Diana Manole
JUDECĂTOR 2: Roxana Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de apel formulate de apelanții, T & M și - COM SRL împotriva sentinței comerciale nr. 4025 din data de 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimați, - SRL - PRIN LICHIDATOR GRUP EXPERT și - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR LIDER LICHIDARE ȘI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09.12.2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 16.12.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 4025 din 11.03.2008 judecătorul fondului din cadrul Tribunalului București Secția a VI-a Comercială a admis în parte, respectiv capetele 2 și 3 din cererea formulată de reclamanta T & M în contradictoriu cu pârâții, - SRL, prin lichidator judiciar GRUP EXPERT, - COM SRL și - SRL; a respins ca nefondat capătul 1 de acțiune.
În considerentele sentinței, judecătorul fondului a reținut că prin cererea introductivă reclamanta a solicitat să se constate că în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de BNP sub nr. 944/04.05.2007 a dobândit și cota de 2/3 din dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri: instalații sanitare, instalații electrice, inclusiv corpurile de iluminat, instalație de aer condiționat, gresie, tavan fals, închideri termopan (2 vitrine) și ușile de acces, pereții de compartimentare interioară aflate în imobilul situat în B, bd. - nr. 33, parter, sector 1; a mai solicitat să se constate nulitatea contractului de garanție reală mobiliară încheiat la data de 23.01.2008 între și înscris în sub nr. 2008--- și a contractului de creanță încheiat la data de 25.01.2008 între și - SRL înscris în sub nr. 2008---.
Reclamanta a motivat cererea pe aspectul că a dobândit cota de 2/3 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B, bd. - nr. 33, parter, sector 1, la data transferului de proprietate dobândind și cota corespunzătoare din bunurile încorporate acestui spațiu, enumerate în cerere.
Judecătorul fondului a apreciat ca netemeinică această solicitare, apreciind că actul de vânzare cumpărare invocate de reclamantă nu atestă transferul de proprietate asupra bunurilor enumerate de reclamantă, încorporarea acestora neputând fi prezumată. A reținut totodată apărarea pârâtei - COM SRL, care a invocat transmiterea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri în urma încheierii contractului de vânzare cumpărare a cotei de 1/3 din același imobil, contract încheiat cu - SRL și autentificat de BNP sub nr. 742/27.04.2005.
Judecătorul a apreciat temeinicia celorlalte două solicitări ale reclamantei, constatând că actul de garanție reală mobiliară încheiat de pârâtul și nu are relevanță juridică, ca și cel de cesiune de creanță încheiat ulterior, datorită faptului că pârâta - COM SRL era proprietar al bunurilor aflate în spațiul comercial.
Împotriva acestei sentinței au declarat apel reclamanta T & M și pârâții și - COM SRL.
Apelanta reclamantă a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii și primului capăt de cerere, formulând următoarele critici împotriva sentinței judecătorului fondului:
- judecătorul fondului nu a ținut cont de prevederile art. 469.civ. care menționează că sunt imobile lucrurile mobile așezate către fond, când sunt întărite cu ghips, var sau ciment (cazul închiderilor termopan, ușile de acces, gresia, tavanul fals, pereții de compartimentare interioară, corpuri de iluminat) sau când ele nu se pot scoate fără a se strica sau deteriora sau fără a strica partea fondului către care sunt așezate, precum și cele ale art. 470.civ. interpretate de doctrină și practică în sensul că devin imobile prin destinație și instalațiile electrice, instalațiile sanitare, de gaze, instalația de aer condiționat;
- judecătorul fondului nu a dat relevanță principiului conform căruia în situația încorporării materiale a unui lucru mai puțin important, titularul dreptului mai important (respectiv proprietarul imobilului) devine și titularul dreptului mai puțin important (respectiv a bunurilor încorporate în imobil). - art. 482 și 488.civ.
- judecătorul fondului a dat relevanță juridică numai contractului încheiat de pârâta - COM SRL, neobservând că în condițiile în care această parte a achiziționat cota de 1/3 nu putea dobândi integral proprietatea asupra bunurilor încorporate întregului imobil
- în procesul verbal încheiat de pârâta - COM SRL la momentul primirii bunului achiziționat se menționează doar cota de 1/3 din imobil împreună cu amenajările, ceea ce conduce la concluzia că amenajările sunt tot în cotă de 1/3.
Apelanta pârâtă - COM SRL a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul exonerării sale de plata în solidar cu ceilalți pârâți a cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că a fost de acord cu admiterea capetelor 2 și 3 din cerere (care au și fost admise), solicitând respingerea primului capăt de cerere (respins, de altfel de judecător). În aceste condiții, se susține că în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, ea recunoscând la primul termen de judecată pretențiile reclamantei, cu excepția capătului de cerere respins și în raport de care nu poate fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată.
Apelantul pârât nu de formulat critici de fapt și de drept împotriva sentinței pronunțate de judecătorul fondului.
În cursul judecării apelurilor, s-a constatat că intimata - SRL se află în procedură de insolvență, astfel încât s-a dispus citarea acesteia prin lichidator judiciar LIDER LICHIDARE ȘI.
Nu au fost formulate întâmpinări în cauză și nu au fost administrate probe noi.
Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, se apreciază ca fiind întemeiat apelul declarat de apelanta reclamanta T & M.
Astfel, se constată că apelanta reclamantă, a solicitat, conform precizării depuse la dosar (fila 51) să se constate dreptul său de proprietate asupra următoarelor bunuri: instalații sanitare, instalații electrice, instalație de aer condiționat, gresie, tavan fals, închideri termopan și pereți de compartimentare interioară.
Pentru corecta soluționare a cauzei trebuie mai întâi stabilită natura juridică a acestor bunuri care, individual (cel puțin unele), sunt considerate a fi mobile. În acest sens se rețin prevederile art. 469.civ. care menționează că devin imobile prin destinație toate efectele mobiliare ce proprietarul a așezat către fond în perpetuu: "Proprietarul se presupune că a așezat către fond în perpetuu efecte mobiliare, când acestea sunt întărite cu ghips, var sau ciment, sau când ele nu se pot scoate fără a se strica sau deteriora, sau fără a strica sau deteriora partea fondului către care sunt așezate". Din perspectiva acestei definiții, sunt bunuri imobile prin destinație gresia, tavanul fals, închiderile termopan și pereții de compartimentare interioară. Este evident că scoaterea acestor bunuri din fondul pe care sunt așezate conduc atât la deterioarea lor, cât și la stricarea părții fondului către care au fost așezate.
De asemenea, art. 470.civ. prevede că sunt imobile și fac parte din proprietatea la care servesc țevile ce servesc pentru conducerea apelor către un fond de teren - este cazul în speță a instalațiilor sanitare, care conduc apa spre imobilul pe care îl deservesc. Reținem faptul că Codul civil a fost adoptat într-o perioadă când locuințele nu erau dotate cu instalații electrice ori de gaze. În raport de voința legiuitorului, apreciem, în lumina interpretării constante date atât de doctrină cât și de practica judiciară textului legal menționat, că se subsumează bunurilor imobile prin destinație și instalațiile electrice și cele de gaze, acestea având aceleași funcții cu cele care conduc apa spre un imobil.
Se au în vedere, totodată, prevederile art. 505.civ. potrivit căruia este principal acela din două lucruri pentru uzul, ornamentul sau completarea căruia a servit unirea celuilalt lucru. Altfel spus, în raport de datele speței, se consideră a fi bun principal imobilul căruia i s-au unit bunurile pentru uzul și completarea sa.
Or, potrivit art. 482.civ. proprietatea unui lucru imobil dă drept asupra tot ce se unește ca accesoriu cu lucrul, pe care ă sau artificială. Același principiu este reglementat și de art. 488.civ. care prevede că tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului.
Concluzia care se desprinde este aceea că toate bunurile asupra cărora apelanta reclamantă a solicitat să se constate un drept de proprietate în cotă de 2/3 sunt imobile prin destinație. În consecință, la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare pentru cota de 2/3 din imobilul situat în B, bd. - nr. 33, sector 1, vânzătorii - și LIBERA - erau proprietari, în egală măsură și asupra cotei de 2/3 din bunurile imobile prin destinație și încorporate în lucru. În aceleași condiții au transmis dreptul de proprietate apelantei reclamante, fiind reținut că, în raport de textele legale enunțate anterior, proprietarul lucrului este și proprietarul asupra a tot ce se unește cu lucrul în mod sau artificial.
Judecătorul fondului nu a procedat la o analiză a naturii juridice a bunurilor indicate de apelanta reclamantă, adoptând soluția facilă a valorificării unei prevederi defectuos redactată în contractul încheiat de apelanta pârâtă - COM SRL, care menționează vânzarea cotei de 1/3 din imobil împreună cu toate bunurile mobile existente în imobil.
Or, se observă, în primul rând, în raport de analiza detaliată anterior, că acele bunuri nu puteau fi considerate ca fiind mobile.
În al doilea rând, raportat la calificarea dată acestor bunuri ca fiind imobile prin destinație, coroborat cu recunoașterea vânzătorului înscrisă în actul de vânzare cumpărare încheiat de apelanta pârâtă - COM SRL că o cotă de 2/3 din imobil a fost vândută anterior, se reține că prin acest al doilea act de vânzare al cotei de 1/3 nu se putea transmite mai mult decât se deținea la acel moment, adică o cotă ideală de 1/3 din imobil și din bunurile imobile prin destinație aflate în acel imobil. O interpretare contrară ar conduce la concluzia că s-a vândut un lucru ce nu mai era în proprietatea vânzătorului.
În consecință, se apreciază că în mod greșit judecătorul fondului a respins primul capăt din cererea, astfel cum a fost precizată de apelanta reclamantă, în considerarea caracterului de bunuri mobile ale lucrurilor indicate de această parte și a clauzei deficitare din contractul invocate de apelantă pârâtă - COM SRL.
Reținând caracterul de bunuri imobile prin destinație a lucrurilor astfel cum au fost individualitate de apelanta reclamantă, se apreciază temeinicia cererii apelantei reclamante cu privire la constatarea dreptului său de proprietate în cotă de 2/3 din aceste bunuri.
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 296.pr.civ. apelul declarat de această parte va fi admis, cu schimbarea în parte a sentinței apelate. Va fi admis primul capăt din cererea introductivă, astfel cum a fost precizat.
Apelul declarat de apelanta pârâtă - COM SRL este apreciat ca neîntemeiat, prin raportare la considerentele care au condus la admiterea apelului declarat de apelanta reclamantă. În condițiile în care în calea de atac a fost admis capătul de cerere față de care apelanta pârâtă nu a formulat cerere de recunoaștere la primul termen de judecată în fond a cauzei, ar fi lipsit de interes o exonerare de plata pentru ceea ce s-a dispus în fond, cu adăugarea acestor cheltuieli în calea de atac a apelului, ca urmare a admiterii cererii respinse de judecătorul fondului.
În consecință, apelul declarat de această parte va fi respins ca neîntemeiat.
În ce privește apelul declarat de apelantul pârât se reține că aceasta nu a formulat nicio apărare în cursul judecării cauzei în fond. În consecință, apelul său ca fi analizat doar în raport de cele invocate de celelalte părți. Astfel, se reține temeinicia soluției pronunțate de judecătorul fondului cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de garanție mobiliară și a celui de cesiune de creanță, motivat de faptul că la momentul încheierii celor două acte pârâtul nu mai deține calitatea de proprietar, în raport de probele administrate.
În consecință, vor fi menținute dispozițiile sentinței apelate în ce privește constatarea nulității absolute a celor două contracte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanții, domiciliat în B,-, - 46,. 3,. 83, sector 3 și - COM SRL, cu sediul în B, șos. - nr. 54, sector 1 împotriva sentinței comerciale nr. 4025 din 11.03.2009 pronunțată de judecătorul fondului din cadrul Tribunalului București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
Admite apelul declarat de apelanta T & M, cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat din B, bd. - nr. 2, - 14,. 3,. 4,. 77, sector 3 în contradictoriu cu, domiciliat în B,-, - 46,. 3,. 83, sector 3, - COM SRL, cu sediul în B, șos. - nr. 54, sector 1 și intimații, domiciliată în B, str. lt. nr. 5,. 7A1,. 2,. 4,. 57, sector 3, domiciliat în B, bd. C nr. 79, - BIS,. A,. 10,. 40, - SRL, prin lichidator judiciar GRUP EXPERT, cu sediul în B,-, sector 5, - SRL, prin lichidator judiciar LIDER LICHIDARE ȘI, cu sediul în B,-,. 65, sector 2 împotriva sentinței comerciale nr. 4025 din 11.03.2009 pronunțată de judecătorul fondului din cadrul Tribunalului București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul admiterii acțiunii precizate și, în consecință:
Constată dobândirea de către reclamantă a unei cote de 2/3 din dreptul de proprietate asupra instalațiilor electrice, instalațiilor sanitare, instalațiilor de aer condiționat încastrate în pereți, gresiei, tavanului fals, închiderii termopan și pereților de compartimentare interioară, aparținând imobilului cumpărat în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de BNP sub nr. 944/04.05.2007, situat în B, bd. - nr. 33, parter, sector 1.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. RP/9 ex./10.01.2010
Jud. fond
Tribunalul București Secția a VI-a Comercială.
Președinte:Diana ManoleJudecători:Diana Manole, Roxana Popa