Actiune în daune contractuale. Decizia 152/2009. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 152

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009

PREȘEDINTE: Carmen Mladen

JUDECĂTOR 2: Doina Lupea

GREFIER - - -

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta - -REȘIȚA - REȘIȚA împotriva sentinței nr.1122/5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - -. -. S, având ca obiect acțiune în daune contractuale.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă, reprezentată de avocat, lipsind apelanta pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat, pentru intimata pârâtă, depune copii certificate pentru conformitate ale OP nr.1499/15.04.2009, nr.7006/29.04.2009, nr.1937/ 20.05.2009 și nr. 7088/02.06.2009 după care, constatându-se că nu mai sunt alte cereri, cauza fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente.

Intimata reclamantă, prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței ca legală și temeinică, arătând că pârâta a recunoscut pretențiile reclamantei pe care le-a achitat cu ordinele de plată aflate la dosar, astfel că raportul juridic dedus judecății este lipsit de obiect. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin sentința nr.1122/5 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins excepțiile invocate de pârâtă.

A admis acțiunea formulată de reclamanta - - -. -. S, a obligat pârâta - REȘIȚA - la plata sumei de 100.829,81 lei reprezentând dobândă comercială și 18.884 lei cheltuieli efectuate în dosarul nr. 1984/2006. În temeiul art. 274 cod proc. civ. a obligat pârâta la 31.431,65 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, onorariu expert, taxe timbru și timbru judiciar.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a avut în vedere că între părți s-au derulat raporturi comerciale constând în vânzare - cumpărare de produse, raporturi în care reclamanta a avut calitatea de cumpărător. Prin sentința 183/C/20.04.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți, rămasă definitivă și irevocabilă, contractul dintre părți a fost desființat, iar pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantei suma de 305.488 lei, reprezentând cantitate de material de 128.898 kg. 4.473 lei evaluare, transport și manipulare materiale și 2.473 lei evaluare, probe și încercări

S-a mai reținut că, prin decizia nr. 14/12.01.2008 a Curții de APEL CRAIOVA pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantei suma de 258.093 lei, reprezentând despăgubiri.

Excepția prematurității acțiunii prin neîndeplinirea procedurii prealabile, prev. de art. 7201proc.civ. a fost respinsă de către instanța de fond prin încheierea din 11 iunie 2008, iar excepția autorității de lucru judecat a fost unită cu fondul.

Cu privire la această excepție, instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt întrunite cerințele prev. de art. 1201 civ. în condițiile în care prima cerere de chemare în judecată chiar dacă este între aceleași părți, nu are același obiect și nu este întemeiată pe aceeași cauză.

Astfel, litigiul purtat anterior între părți și soluționat, irevocabil, de Înalta Curte de Casație și Justiție la 29.10.2008, a avut ca obiect rezoluțiune contract vânzare - cumpărare, restituire contravaloare marfă achitată de către reclamantă pentru un bun ce s-a constatat că este afectat de vicii ascuns și nu a mai putut fi folosit, cheltuieli cu procesarea acestor bunuri cumpărate și cheltuieli de transport făcute de reclamantă ca urmare a returnării produselor de la clienți către - -. Deci nu a avut ca obiect dobânda comercială, iar, cu privire la cheltuielile de 16.660 lei, din considerentele hotărârilor instanței de fond și de apel, s-a reținut că nu s-a dovedit că acestea se referă la contravaloarea expertizei efectuate în cadrul procesului de asigurare dovezi, ci la cheltuielile efectuate în procesele respective.

Față de disp. art. 43 com. și potrivit OG nr.9/2000, instanța de fond a dispus efectuarea în cauză unui raport de expertiză contabilă din ale căror concluzii rezultă că s-a calculat dobânda legală și s-a stabilit că, pentru suma de 305.488 lei, reprezentând contravaloare material, pârâta îi datorează reclamantei, cu titlul de dobândă, suma de 56.162,72 lei, calculată de la momentul achitării și până la 30.04.2008, pentru suma de 258.093 lei, reprezentând despăgubiri, îi datorează suma de 44.667,10 lei, calculată de la momentul efectuării până la 30.09.2008, suma totală ridicându-se la 100.829,81 lei.

Cu privire la suma de 16.660 lei, instanța de fond a reținut că, prin încheierea din 03.04.2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. 1984/COM/2006, a fost admisă cererea de asigurare dovezi formulată de, în contradictoriu cu pârâta - - REȘIȚA - -. S-a dispus expertizarea de către Institutul de Cercetări Bab unurilor livrate de către pârâtă și stabilirea concordanței/ neconcordanței cu parametrii avuți în vedere la emiterea certificatelor de calitate și garanție, expertiză care, conform facturilor emise de către acest institut nr. 5194/05.09.2006 și nr.5195/05.09.2006, a costat 16.660 lei, achitate de către reclamantă cu Ordine de plată în aceeași dată, conform extrasului de cont. Cum în cauză pârâta a căzut în pretenții, s-a apreciat că se impune obligarea acesteia la plata sumei arătate care, actualizată cu rata inflației se ridică la 18.884 lei.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 cod proc. civ. pârâta fiind obligată la 31.431,65 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, onorariu expert, taxe timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel pârâta - -REȘIȚA - REȘIȚA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art.282 și următoarele proc. civ. 7201proc. civ. art. 1143- 1145 civ. OG nr.9/2000.

Apelanta pârâtă a reinterat prin motivele de apel excepția prematurității introducerii acțiunii motivată de faptul că în invitația făcută în vederea concilierii directe a litigiului nu a fost indicat temeiul legal și nici temeiul pretențiilor, iar cuantumul pretențiilor diferă de cel arătat în acțiune.

Al doilea motiv de apel îl reprezintă faptul că reclamanta nu a dovedit capătul de cerere privind plata de dobânzi comerciale în sumă de 98.462, 43 lei, calculate la datoria de 563.581 lei, iar în cauză nu au fost respectate cerințele imperative ale nr.OG9/2000, act normativ invocat de intimata reclamantă.

S-a mai arătat că, așa cum reiese din cererea de chemare în judecată, reclamanta nu a solicitat și nici nu a dovedit nivelul dobânzii legale pentru perioadele de referință. De asemenea, nici în expertiza contabilă întocmită în cauză nu se reține acest nivel al dobânzii, iar în hotărârea instanței de fond nu se face vorbire despre apărarea invocată prin întâmpinare și nici nu se arată motivul pentru care a fost înlăturată.

Apelanta pârâtă a mai susținut prin motivele de apel că este neîntemeiat și capătul de cerere privind plata dobânzii comerciale în sumă de 98.462,43 lei, calculate la datoria de 563.581 lei, potrivit nr.OG9/2000, în condițiile în care chiar reclamanta recunoaște că acestea au fost reciproc compensate, fapt dovedit cu adresa către Biroul Individual executor Judecătoresc, nr.312/114J/09.04.2008, înscris care reprezintă acordul de voință pentru stingerea datoriilor existente între părți, urmând ca după aceasta suma rămasă de achitat fiind de 127.544,84 lei.

S-a mai invocat că prin adresa menționată se constată doar intervenită compensația și permite ca aceasta să fie operată în contabilitatea celor două firme, iar în susținerea acestei afirmații stau cele două sentințe depuse în scop probatoriu la dosarul cauzei, din care rezultă cu certitudine că în data de 22 ianuarie 2008 a intervenit compensarea legală a datoriilor reciproce între cele două părți, iar diferența rezultată, în sumă de 127.544,84 lei a fost achitată, astfel încât stingerea debitului principal are ca efect și stingerea accesoriilor- penalități, dobânzi, etc.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata reclamantă - - -. -. Sas olicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

Intimata reclamantă consideră că raportul juridic dedus judecății a rămas fără obiect, având în vedere că raportul juridic dedus judecății a rămas fără obiect, având în vedere faptul că apelanta pârâtă - -REȘIȚA - REȘIȚA în cadrul executării silite a sentinței comerciale nr.21/2009, aceasta a recunoscut datoriile și pretențiile - - -. -. S, iar prin procesul verbal de constatare din data de 12.03.2009 întocmit de BEJ, debitoarea, prin directorul său economic s-a obligat să achite datoria de 226.674,20 lei în patru tranșe, prima având scadență în data de 15.04.2009 și ultima în 30.05.2009, recunoscând astfel valoarea totală a pretențiilor.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel si a hotărârii apelate, Curtea reține următoarele:

Prin sentința nr.183/ 20.04.2007, pronunțată în dos. nr- (nr.în format vechi 2003/2006) Tribunalul Mehedinția respins excepțiile invocate, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - - -.-.S, a reziliat raporturile contractuale dintre părți și a dispus restituirea prestațiilor (a mărfii și a prețului), prețul datorat reclamantei de către pârâtă fiind de 305.488 lei pentru o cantitate de material de 128.898 kg.

În baza aceleiași sentințe pârâta a mai fost obligată la plata sumei de 4473 lei evaluare transport și manipulare materiale, la 2473 lei evaluare probe și încercări și 4398lei cheltuieli de judecată. Totodată s-a respins capătul de cerere privind plata sumei de 258.093 lei de către pârâtă, reprezentând evaluare energie electrică, manoperă,întreținere și uzură scule.

Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr. 14/22.01.2008, a respins apelul declarat de pârâta - REȘIȚA - Reșița și a admis apelul reclamantei - - -.-. A schimbat în parte sentința nr.183/C din 20.04.2007, în sensul că a obligat pârâta și la plata sumei de 258.093 lei cu titlu de despăgubiri, menținând restul dispozițiilor sentinței. Apelanta pârâtă a fost obligată și la plata sumei de 33.195,67 lei cheltuieli de judecată.

Hotărârea susmenționată a rămas irevocabilă prin decizia din 22.10.2008 a ÎCCJ care a respins recursul declarat de pârâtă.

În cauza de față reclamanta - - a solicitat obligarea pârâtei - Reșița - la plata sumei de 115.122,43 lei, din care: 98.462,43 lei, dobândă comercială calculată potrivit OG nr. 9/2000 la datoria de 563.581 lei și 16.600 lei, reprezentând costuri ocazionate de expertiza tehnică a - B, întocmită în dosarul de asigurare dovezi nr. 1984/2006, cu cheltuieli de judecată.

Este adevărat că între cele două dosare există o strânsă legătură dar, cum corect s-a reținut de instanța de fond, nu sunt întrunite cerințele prev. de art. 1201 civ. respectiv prezenta cerere nu are același obiect și nu este întemeiată pe aceeași cauză, chiar dacă se poartă între aceleași părți.

Se mai reține că, atâta timp cât prin adresa nr. 1013/21.02.2008 (fila nr. 19 dos.fond) reclamanta a convocat pârâta la conciliere, s-au respectat dispozițiile art. 7201civ Cod Penal, încât în mod legal s-a respins excepția prematurității acțiunii.

Pe fondul cauzei, se reține că instanța de fond a aplicat legea și a interpretat corect probele de la dosar, hotărârea fiind legală și temeinică.

Mai mult, observând procesul verbal din 12.03.2009 întocmit de BEJ (fila nr. 23) se constată că pârâta - -REȘIȚA - REȘIȚA s-a obligat să achite datoria de 226.674,20 lei în patru tranșe, recunoscând valoarea totală a pretențiilor reclamantei - - -. -.

Dealtfel, suma menționată deja a fost achitată cu OP nr.1499/15.04.2009, nr.7006/29.04.2009, nr.1937/ 20.05.2009 și nr. 7088/02.06.2009, debitul fiind stins în totalitate prin plată.

Față de cele reținute, în temeiul art. 296 proc.civ. Curtea va respinge apelul declarat de pârâta - -REȘIȚA - REȘIȚA.

Văzând disp. art. 274 proc.civ. se va dispune obligarea apelantei pârâte - -REȘIȚA - REȘIȚA către intimata reclamantă - - -. -. S, la plata sumei de 8000 lei (chitanțele aflate la filele 25-26) reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de pârâta - -REȘIȚA - REȘIȚA,-, C-S împotriva sentinței nr.1122 din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - -. -. S,-,

Obligă apelanta pârâtă - -REȘIȚA - REȘIȚA la plata sumei de 8000 lei, către intimata reclamantă - - -. -. S, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2009.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

pentru GREFIER,

- - aflată în o, semnează prim-grefier

Red.jud.CM/ex.4/

Jud.fond

Tehnored.LP/8.07.2009

26 Iunie 2009

Președinte:Carmen Mladen
Judecători:Carmen Mladen, Doina Lupea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune în daune contractuale. Decizia 152/2009. Curtea de Apel Craiova