Acțiune în revendicare. Decizia 95/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1127/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.95
Ședința publică de la 15.02.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta - SRL, în contradictoriu cu intimata - SA, împotriva sentinței comerciale nr.1310/23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 25.01.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 1.02.2010, apoi la 8.02.2010 și apoi la 15.02.2010, când a decis următoarele:
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1310 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta - SA, având drept obiect constatarea existenței dreptului de proprietate asupra imobilului cu destinație comercială situat în B str. -. - nr.8 sector 1, reținând în esență că în cauză nu erau incidente dispozițiile articolului 111 Cod procedură civilă întrucât reclamanta avea deschisă calea formulării unei acțiuni în realizare, respectiv a unei cereri în revendicare imobiliară.
Împotriva acestei sentințe comerciale, reclamanta, în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 248 alineat 1 Cod procedură civilă, a declarat apel pentru soluționarea căreia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la data de 13.05.2009 a fost înregistrat dosarul nr-.
Apelanta consideră că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond în mod greșit a interpretat dispozițiile articolului 111 Cod procedură civilă precum și temeiul legal în baza căruia aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, respectiv HG nr.765/1990, Legea nr. 15/1990.
Mai susține apelanta că hotărârea atacată este nulă deoarece a fost pronunțată de o instanță necompetentă - Tribunalul București - Secția a VI a Comercială,când în realitate competența aparținea Tribunalului București - Secția Civilă.
În consecință, apelanta solicită în principal admiterea apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București - Secția Civilă, iar în subsidiar admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Nu au fost administrate probe noi.
Intimata legal citată a depus la dosar (fila 24) întâmpinare prin care, argumentat în fapt și în drept solicită respingerea apelului ca nefondat.
Curtea verificând legalitatea și temeinicia lucrărilor dosarului de fond potrivit dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă, constată că apelul este fondat pentru următoarele motive:
1.Obiectul litigiului l-a constituit constatarea dreptului de proprietate al apelantei - reclamante - SRL, asupra unui spațiu comercial imobil teren și construcție.
În raport de acest obiect și de dispozițiile articolului 7, articolului 56, articolului 893 și articolului 890 alineat 1 Cod comercial, Curtea consideră că în materie comercială, competența instanței se determină după normele din codul comercial menționate, care statuează faptul că, aparțin jurisdicției comerciale toate acțiunile referitoare la faptele comerciale între orice persoane, chiar dacă actul este comercial doar pentru una dintre părți (articolul 890 alineat 1 Cod comercial, articolul 893 Cod comercial).
În această situație întrucât în cauzătoatepărțile litigantesunt societăți comerciale, iar obiectul litigiului îl constituie constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil, utilizat ca fond de comerț, Curtea consideră că prezumția de comercialitate (dată de faptul că părțile din prezenta cauză sunt societăți comerciale) care operează în astfel de situații nu poate fi înlăturată, cauza fiind în mod evident de natură comercială și nu civilă așa cum susține apelanta.
2.Potrivit dispozițiilor articolului 111 Cod procedură civilă "Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept.
Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului".
Bazându-se pe aceste prevederi legale, dar făcând o analiză eronată a situației de fapt prezentată de către reclamantă, instanța de fond a ajuns la concluzia greșită potrivit căreia acțiunea formulată de reclamantă ar fi fost inadmisibilă, deoarece aceasta avea la îndemână promovarea unei acțiuni în realizare, respectiv a unei cereri în revendicare imobiliară.
Raționamentul instanței de fond este greșit deoarece, așa cum rezultă din materialul probator administrat de către apelanta - reclamantă, aceastase afla în posesiaimobilului cu privire la care solicită constatarea existenței unui drept de proprietate, motiv pentru care reclamanta nu ar mai fi putut apela la formularea unei acțiuni în revendicare imobiliară, atâta vreme cât pârâta nu se afla în posesia respectivului bun imobil.
În această situație, Curtea apreciază că, de vreme ce reclamanta nu putea solicita realizarea dreptului prin promovarea unei cereri în revendicare imobiliară, caracterul subsidiar al acțiunii în constatare și-a pierdut conținutul și rațiunea juridică pentru care a fost instituit, astfel încât admisibilitatea acțiunii întemeiată pe dispozițiile articolului 111 Cod procedură civilă nu poate fi ignorară și nici înlăturată.
Coroborând acest aspect cu faptul că prin respingerea acțiunii ca inadmisibilă, reclamantei i-a fost încălcat dreptul procesual garantat și recunoscut de articolul 21 din Constituția României, referitor la accesul liber la justiție care include și dreptul la soluționarea pe fond a cererii de către un tribunal imparțial, într-un termen rezonabil, Curtea în baza dispozițiilor articolului 297 alineat 1 teza 1 Cod procedură civilă va admite apelul, va desființa sentința comercială atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - SRL, cu sediul în Com., Intrarea, nr. 9, Județ I, în contradictoriu cu intimata - SA, cu sediul în B,-,. 3. parter sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.1310/23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Desființează sentința comercială atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 15.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
3.03.2010
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond: -
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea
