Anulare hotarare aga Spete. Decizia 97/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1145/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.97
Ședința publică de la 15.02.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelantele - reclamante S și și de apelanta - intervenientă SC SA, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC. SA, împotriva sentinței comerciale nr.5376/2.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 25.01.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 1.02.2010, apoi la 8.02.2010 ȘI apoi la 15.02.2010, când a decis următoarele:
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 5376 din 2.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, având drept obiect anularea nr. 515 din 10.10.2008 în privința primului punct de pe ordinea de zi și anume majorarea capitalului social al societății cu 47 mil. lei, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta SC. SA precum și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta SC SA reținând în esență că prin hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor SC SA nr - s-a decis asupra majorării capitalului social al societății cu suma de 47.000.000 lei, acțiuni ce urmau a fi oferite spre subscriere acționarilor existenți la valoarea nominală, cu exercitarea dreptului de preferință in termen de o lună de la data publicării in Monitorul Oficial partea a IV a, in caz contrar se acorda un nou termen de 3 zile lucrătoare in cadrul căruia acționarii societății înscriși in registrul acționarilor la data de înregistrare să subscrie nelimitat acțiunile rămase.
Art. 132 din Legea nr. 31/1990 prevede că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV -a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. Așadar instanța este chemată a se pronunța in cadrul acestei acțiuni in anulare asupra legalității măsurii si nu asupra criteriilor de oportunitate lăsate la latitudinea organelor de conducere ale societății.
Nu se poate reține că prin majorarea capitalului social adoptată de prin hotărârea nr 515/10.10.2008 s-a încălcat de către pârâtă obligația de derulare a ofertei publice de preluare ceea ce ar constitui un abuz de majoritate. Aceasta se impune deoarece nu a avut loc schimbarea in structura acționariatului ci in urma unei reorganizari interne in cadrul grupului din care face parte acționarul direct al, in sensul că fostul acționar al acesteia a incheiat un contract cadru cu Generali BV cu scopul de a renunta la calitatea de acționar majoritar indirect in cadrul, in favoarea acestei societăți. Tranzacția insă nu s-a materializat, nu a operat transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor detinute la societatea pârâtă astfel incât nu devin aplicabile disp. art 203 (1) din Legea -, respectiv art 66 din Regulamentul 1/2006 modif prin Regulamentul - in sarcina acesteia.
Drept urmare, s-a considerat că in speță a operat o tranzacție exceptată de la o astfel de obligație de a se lansa oferta publică de preluare către toți deținătorii de acțiuni de vreme ce a fost o reorganizare in cadrul grupului respectiv, nu s-a modificat structura, si prin urmare nu se poate reține caracterul ilicit al operațiunilor și incălcarea intereselor legitime ale acționarilor minoritari.
Din probatorii a rezultat respectarea dispozitiilor legale referitoare la procedura convocării respectiv act 117, 129 din Legea 31/1990 disp. Legii 297/2004, act. 113 lit A pct b din Regulamentul - asigurându-se dreptul de informare al acționarilor. Propunerea de majorare, oportunitatea au fost supuse dezbaterii avand in vedere situația financiar economica a societății, informatii transmise si care erau publice cu posibilitatea urmăririi acestora pe site-ul societății.
Operațiunea de reducere a capitalului social conform hotărârii din 29.04.2008 era justificată de pârâtă prin diminuarea activului net al societății la o valoare mai mică decât J din capitalul social in urma pierderilor si este susținută de art. 15324 din Legea 31/1990 pentru a se evita dizolvarea societății iar prin raportul trimestrial publicat pe site-ul societății si transmis in funcție de nivelul de indatorare, cu respectarea mentiunilor din adresa 14043/11.06.2008 a Comisiei de supraveghere a Asigurărilor s-a dispus asupra majorării capitalului social. In consecinta susținerea rec1amantei că prin această măsura s-a urmărit consolidarea unui abuz de putere al actionarului majoritar și prejudicierea intereselor actionarilor minoritari nu poate fi primită față de dispozițiile legale imperative mentionate. S-a constatat că rec1amanta nu a dovedit că dreptul de preferință al acționarilor inregistrati la 28.10.2008 ar fi fost incălcat, că nu s-ar fi respectat dispozitiile legale referitoare la convocare, ori conditiile de cvorum. Referitor la prețul la care s-a efectuat majorarea, se constată incidenta art. 92(1), 93 (1) din Legea 31/ 1990 potrivit cărora acțiunile nu pot fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală, care nu poate fi mai mică decât 0,1 lei art 212, 220 al 3 din Legea 31/1990.
In raport de cele arătate nu poate fi reținut ca motiv de nulitate absolută a hotărârii adoptată de la 10.10.2008, că pârâta ar fi acționat cu rea credinta, cu incălcarea unor norme legale imperative, astfel incât in baza act 132 din Legea nr 31/1990 acțiunea a fost respinsă ca neintemeiată. Pentru aceleași considerente, nefiind probată incălcarea art 216 al 2 din Legea 31/1990, art 130 al 1 din Regulamantul - optiunea de a participa la majorarea capitalului social apartinand fiecărui actionar, tranzactia nefiind efectivă, a fost respinsă ca neintemeiată cererea de interventie accesorie.
In baza art. 274 pr.civ. au fost obligați rec1amantii la plata sumei de 70.337,96 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe comerciale, atât reclamanții cât și intervenienta în interesul reclamanților, în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 284 alineat 1 Cod procedură civilă au declarat apel pentru soluționarea cărora la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la data de 14.05.2009 a fost înregistrat dosarul nr-.
Apelanții reclamanți consideră că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece:
-încalcă dispozițiile articolului 261 alineat 1 punctul 5 Cod procedură civilă în sensul că instanța nu a motivat în fapt considerentele care au determinat-o să constate că în cauză au fost respectate prevederile articolului 216 alineat 2 din Legea nr.31/1990 rep. și ale articolului 130 alineat 1 din Regulamentul nr.1/2006 și nici respingerea argumentelor apelantelor făcute în sens contrar;
-nu a sesizat evidența abuzului de majoritate, prin interzicerea potențialilor investitori de pe piață la participarea majorării capitalului social, scopul imediat și transparent al hotărârii prin care s-a aprobat majorarea capitalului social fiind acela de a dilua acționarii minoritari și de a eluda astfel obligația de ofertă publică de preluare, ceea ce atrage caracterul ilicit al operațiunii și consolidează abuzul de majoritate;
-prejudiciul direct cauzat de majorare, care consta în afectarea prețului la care s-a derulat oferta publică de preluare, a fost ignorat de către instanța de fond;
-deși din probele administrate în cauză rezultă faptul că dispozițiile articolului 117(6) și 129(7) din Legea nr.31/1990 au fost încălcate, instanța de fond a considerat în mod greșit că aceste norme imperative au fost respectate: convocatorul nu cuprinde mențiuni despre dreptul de preferință, prețul de emisie, perioada de subscriere, modalitatea și termenele de subscrieri; hotărârea s-a pronunțat asupra unor chestiuni care nu s-au aflat pe ordinea de zi a adunării, astfel cum a fost aceasta indicată în convocatorul adunării generale, luând decizii cu privire la procedura de efectuare a majorării capitalului social, în două etape, introducând dreptul nelimitat de subscriere în etapa a 2 -a pentru acționarii care și-au exercitat dreptul de preferință în prima etapă; prețul de emisiune al acțiunilor în cadrul majorării capitalului social. Întrucât nici una dintre aceste chestiuni nu s-au aflat pe ordinea de zi a, dreptul de informare al acționarilor a fost nesocotit.
-Majorarea capitalului social decisă prin hotărârea atacată a fost luată cu încălcarea obligației de a efectua o ofertă publică de preluare conform Articolului 203 din Legea nr.297/2004 și articolului 65 din Regulamentul nr.1/2006.
-Instanța de fond a respins nemotivatargumentele privind abuzul de majoritate și cauza ilicită a operațiunii de majorare capital.
- nu contestă majorarea ca atare ci condițiile în care această operațiune a fost efectuată.
-Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de, instanța de fond nu a observat că acestea erau exagerate în raport cu cauza și numărul de termene în care s-a soluționat litigiul, și în concluzie nejustificate.
Apelantul - reclamant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și admiterea acțiunii.
Apelanta-intervenientă în interesul reclamantelor, SC SA consideră că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece:
-instanța de fond în mod greșit a considerat că nu au fost încălcate prevederile articolului 216 alineat 2 din Legea nr.31/1990 rep. și ale articolului 130 alineat 1 din Regulamentul nr. 1/2006, majorarea capitalului social hotărâtă prin hotărârea a F SA din 10.10.2008 nerespectând dispozițiile legale menționate;
-instanța de fond nu a prezentat motivele pentru care a considerat că acționarul majoritar al SC SA nu era obligat să inițieze oferta publică de preluare;
-instanța de fond greșit a considerat că în cauză au fost respectate dispozițiile articolului 117(6) și articolului 129(7) din Legea nr. 31/1990 ( cu aceeași motivare ca și în apelul reclamantelor);
-nu a luat în considerare faptul că hotărârea atacată încalcă dispozițiile articolului 216 alineat 1 din Legea nr.31/1990 rep.;
-nu a luat în considerare faptul că hotărârea încalcă dispozițiile articolului 130 alineat 5 din Regulamentul nr.1/2006;
-hotărârea din 10.10.2008 este lovită de nulitate absolută întrucât conține o cauză ilicită (încălcarea obligativității derulării unei oferte publice de preluare).
În consecință se solicită admiterea apelului în sensul admiterii acțiunii și a cererii de intervenție accesorie.
Intimata pârâtă legal citată a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelantelor - reclamante deoarece acestea prin vânzarea acțiunilor și-au pierdut calitatea de acționari și excepția lipsei de interes solicitând în consecință respingerea apelurilor declarate de apelantele - reclamante și al intervenientei, ca inadmisibile, iar pe fondul apelului, argumentat în fapt și în drept a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate.
Nu au fost administrate probe noi.
Curtea verificând legalitatea și temeinicia lucrărilor dosarului de fond potrivit dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă, constată că atât excepțiile invocate de către intimata - pârâtă cât și apelurile declarate de reclamante și intervenientă sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a apelantelor - reclamante de a promova apelul înregistrat spre soluționate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială, Curtea o va respinge ca nefondată deoarece așa cum se cunoaște legitimarea procesuală activă trebuie justificată de către reclamant care în cadrul cererii de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările de fapt sau de drept din care să rezulte îndreptățirea sa de a-l acționa în judecată pe pârât.
Deci, momentul în raport de care se apreciază îndreptățirea unei persoane fizice sau juridice de a participa la activitatea judiciară este acela al promovării cererii de chemare în judecată.
La acea dată apelantele-reclamante având încă calitatea de acționari (înstrăinarea acțiunilor a intervenit ulterior luării hotărârii de către, în perioada de preluare de către acționarul majoritar) avea deci și legitimitatea procesuală activă de a promova acțiunea în anulare a hotărârii nr.515/10.10.2008.
Faptul că pe parcursul derulării procedurii judiciare, apelantele reclamante și-au pierdut calitatea de acționari, nu este în măsură să conducă la concluzia potrivit căreia reclamantele și-ar fi pierdut calitatea procesuală activă pe care au avut-o la data introducerii cererii de chemare în judecată și astfel nu ar mai fi avut legitimitate procesuală activă necesară promovări apelului.
Atâta vreme cât reclamantele și-au dovedit calitatea procesuală activă la data formulării acțiunii, calitate necontestată de intimată pe tot parcursul derulării procesului la instanța de fond, pierderea acestei calități ulterior momentului indicat, neprezentând relevanță juridică în raport de dispozițiile articolului 294 alineat 1 Cod procedură civilă, articolului 282 alineat 1 Cod procedură civilă și de articolul 21 din Constituția României care recunoaște și garantează accesul liber la justiție în toate gradele de jurisdicție.
Analizând în același context și excepția lipsei de interes, Curtea considerând-o nefondată o va respinge, deoarece, în calitatea lor de acționari minoritari, reclamanții aveau un interes judiciar în promovarea unei acțiuni prin care să obțină anularea unei hotărâri care, considerau ei i-ar fi nedreptățit.
Referitor la fondul dreptului supus controlului judiciar și la analizarea în ansamblu a motivelor de apel, Curtea reține următoarele aspecte:
Prin hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor SC SA nr. 515/2008 s-a decis majorarea capitalului social al societății cu suma de 47.000.000 lei, acțiuni care urmau a fi oferite spre subscriere acționarilor existenți la valoarea nominală, cu exercitarea dreptului de preferință al apelantelor - reclamante, în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial, urmând ca în caz contrar, în 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de o lună, acționarii societății înscriși în registrul acționarilor la data înregistrării să subscrie nelimitat acțiunile rămase.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile articolului 132 din Legea nr.31/1990, în ipoteza în care o instanță judecătorească este învestită cu soluționarea unei acțiuni prin care se solicită anularea unei hotărâri AGA, aceasta va putea fi analizată doar prin prisma legalității și conformității cu clauzele statutare, societatea fiind pe deplin responsabilă de efectele economice ale deciziilor de afaceri pe care le adoptă prin organele sale de conducere, în exercitarea atribuțiilor conferite de lege și de statut, pentru a nu se aduce atingere principiului libertății de voință.
În acest context, verificând înscrisurile existente în dosarul de fond, Curtea constată că apelantele reclamante deși susțin că dreptul de preferință al acționarilor înregistrați la data de 28.10.2008 ar fi fost încălcat, că dispozițiile legale referitoare la convocarea adunării generale extraordinare nu ar fi fost respectate.
Astfel, se poate observa că, convocatorul aferent majorării de capital social, a fost întocmit cu respectarea condițiilor de legalitate impuse de dispozițiile articolului 117 și articolului 129 din Legea nr.31/1990 ale articolului 209 din Legea nr.297/2004 și cele ale Regulamentului nr.1/2006.
Faptul că în convocator nu figurează procedura de majorare a capitalului social, prețul de emisiune, nu este în măsură să conducă la anularea respectivei hotărâri, atâta vreme cât în convocator figurează toate mențiunileprevăzute de textele de lege citate, iar aspectele menționate țin în exclusivitate de respectarea principiului libertății de voință, potrivit căruia adunării generale a acționarilor în calitatea sa de organ deliberativ îi revine sarcina de a decide asupra condițiilor și a modalității de punere în aplicare a operațiunii de majorare capital în cuantumul propus spre aprobare și menționat în convocator.
Potrivit dispozițiilor articolului 216 alineat 2 din Legea nr.31/1990 "După expirarea acestui termen acțiunilevor putea fi oferitespre subscriere publicului".
Conform articolului 130 alineat 1 litera b din Regulamentul nr.1/2006_"vor fi oferitepublicului investitor, în condițiile în care acțiunile noi nu au fost subscrise în totalitate în decursul perioadei de exercitare a dreptului de preferință,dacă emitentul nu decide în anularea acestora".
În cazul de față, operațiunea de majorare capital prin emisiune de acțiuni noi în schimbul aportului în numerar s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor articolului 216 din Legea nr.31/1990, articolului 236 din Legea nr.297/2004 și articolului 130 din Regulamentul nr.1/2006.
Astfel, a aprobat procedura de majorare printr-o singură etapă respectiv subscrierea în baza dreptului de preferință prin acordarea unui tratament egal tuturor acționarilor înregistrați la data de 28.10.2008, în sensul celor deja arătate (prevederea termenului de o lună pentru exercitarea drepturilor de preferință, etc).
Potrivit textelor de lege menționate, oferite către public a acțiunilor rămase nesubscrise nu reprezintă o obligație în sarcina ci o posibilitate, o facultate, numai în ipoteza în care nu a decis anularea acestora.
Or, în speța de față, potrivit punctului 1 litera c din Hotărârea nr.515/10.10.2008 hotărându-se anularea acțiunilor rămase nesubscrise după expirarea termenului de subscriere, acestea nu mai puteau face obiectul unei oferte publice, așa cum susțin apelantele.
Nici susținerea apelantelor referitoare la abuzul de majoritate, nu va putea fi primită, deoarece, procedând în această manieră ( a anulării acțiunilor nesubscrise) a urmărit binele societății printr-o procedură rapidă de majorare de capital care să-i permită continuarea activității și eliminarea riscului de a intra sub administrare specială (conform articolului 173 din Legea mr.297/2004).
Referitor la operațiunea de reducere a capitalului social, aceasta a fost obligatorie, în baza dispozițiilor articolului 15324din Legea nr.31/1990, pentru diminuarea activului net al societății la o valoare mai mică decât J din capitalul social pentru a se evita dizolvarea societății, ca urmare a pierderilor suferite.
Majorarea capitalului social, era obligatorie pentru îmbunătățirea și menținerea limitei legale a nivelului indicatorilor financiari de solvabilitate și a fost solicitată în mod expres de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, așa cum rezultă din adresa nr. 14043/11.06.2008 (vezi anexa 6 dosar fond).
Referitor la determinarea prețului de emisie a noilor acțiuni, Curtea consideră că majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni la valoarea nominală, reprezentând valoarea minimă de 0.10 lei respectă condițiile dispozițiilor articolului 212 și articolului 92 alineat 1 din Legea nr.31/1990, potrivit căruia: "Acțiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală" și articolului 93 alineat 1: "Valoarea nominală a unei acțiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei.
Referitor la motivul de apel întemeiat pe dispozițiile articolului 274 alineat 3 Cod procedură civilă, Curtea îl va respinge ca nefondat, considerând că atâta timp cât activitatea de avocat se desfășoară potrivit principiului căruia onorariul avocațial se stabilește pe baza unei negocieri între părțile raportului juridic de asistență juridică, instanța de judecată nu este îndreptățită să reducă onorariul convenit de avocat cu clientul său, deoarece Legea nr.51/1995 reglementează regimul juridic civil dintre părțile contractante (avocatul și clientul său) în timp ce dispozițiile articolului 274 alineat 3 Cod procedură civilă reglementează un aspect al raportului juridic de drept procesual civil dintre părțile contractante, textul stabilind modalitatea de calculare a unei sume datorate cu titlu de cheltuieli de judecată de către cel care a căzut în pretenții, părții care le solicită.
Cât privește motivul de apel referitor la încălcarea dispozițiilor articolului 261 alineat 1 punctul 5 Cod procedură civilă, Curtea îl va respinge ca nefondat, constatând că motivarea sentinței atacate corespunde cerințelor textului de lege citat în sensul că este întemeiată, completă, omogenă, convingătoare și este în strictă concordanță cu măsurile luate de instanță prin dispozitiv.
Faptul că instanța nu a răspuns anumitor susțineri ale apelantelor nu este în măsură să conducă la concluzia că aceasta nu a respectat dispozițiile articolului 261 alineat 1 punctul 5 Cod procedură civilă atâta vreme cât judecătorul s-a referit în motivare la toate capetele de cerere formulate și la considerentele pentru care s-au respins unele cereri, acesta nefiind obligat să răspundă și la toate argumentele folosite de părți pentru susținerea pretențiilor lor.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea în baza dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă, va respinge apelurile ca nefondate, menținând dispozițiile instanței de fond.
Văzând și dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantele - reclamante S și, ambele cu sediul procesual ales în B, str. G-, nr. 57, sector 1 și de apelanta - intervenientă SC SA, cu sediul în B, Magazinul, nr. 1,. 5 sector 5, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC. SA, cu sediul în B,- sector 1.
Obligă apelantele reclamante la 106.277.61 lei cheltuieli de judecată către intimată (onorariu avocațial)
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 15.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
6 ex.
3.03.2010
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea
