Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 105/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(NUMĂR ÎN FORMAT 91/F/-)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 105
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu
JUDECĂTOR 2: Nela Ochea
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țăndăreanu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DGFP O cu sediul în S, jud. O, împotriva sentinței nr.452 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr.249/F/-, în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat în B, sector 5,-, -9,.2,.52, intimata debitoare SC SRL S prin lichidator S din S, str. -,.1C,.A,.1, jud. O și cu intimații pârâți domiciliat în B, sector 5,-, -9,.2,.51 și domiciliat în S,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că S în calitate de lichidator al debitoarei SC SRL Sad epus prin serviciul arhivă răspunsul la adresa instanței după care;
Curtea constatând cauza în stare de judecată a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.452 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de creditoarea DGFP O în contradictoriu cu pârâții, și debitoarea SC SRL S prin lichidator
S-a reținut că prin cererea introdusă la data de 5.06.2006 și precizată la 28.03.2007, DGFP O pentru a solicitat antrenarea răspunderii pârâților, și, pentru acoperirea întregului pasiv al debitorului, în temeiul dispozițiile art. 138 lit.a, c, d din Legea 85/2006, întrucât nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, fostul administrator a folosit sume de bani din casieria societății respectiv -.793 lei ROL, fără a le justifica, iar ceilalți pârâții au preluat datoriile societății și au dispus continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăți.
Pârâtul a invocat lipsa calității procesuale a creditoarei și a solicitat respingerea cererii întrucât a cesionat părțile sale comerciale către ceilalți doi pârâții și a predat toate documentele contabile ale societății.
Excepția lipsei calității procesuala active a fost respinsă de judecătorul sindic cu motivarea că, cererea creditoarei a fost introdusă la data de 05.06.2006 înainte de intrarea în vigoare a Legii 85/2006, astfel că la aceea dată avea calitatea procesuală de a solicita antrenarea răspunderii materiale administratorilor debitorului.
A reținut că în baza hotărârii nr. 1/05.08.2004 și actului adițional 4439/05.08.2004 pârâtul a cesionat integral părțile sociale către ceilalți pârâți care au preluat societatea cu tot activul și pasivul fiind schimbată și denumirea societății din SC SRL în SC SRL S, iar din balanțele depuse de rezultă că a ridicat în luna iunie 2004 suma de 508.366.793 lei ROL cu titlu de avansuri și a mai rămas de justificat potrivit balanței din luna iulie 2004 suma de 336.006,998 lei ROL, sumă justificată cu adeverințele de primire și de plată nr.112/04.07.2004, nr. 1053/23.07.2004, nr. 1020/07.07.2004 din care rezultă că societatea a achiziționat fier, astfel că suma este justificată în totalitate și nu poate fi reținută în sarcina acestuia fapta prevăzute de art. 138 lit.a din Legea 85/2006.
Nici fapta prevăzute de art. 138 lit.d nu poate fi reținută, întrucât din procesul verbal din 11.03.2002 rezultă restituirea documentelor de evidență primară și contabilă puse la dispoziție creditoarei, iar cu ocazia cesionării părților sociale, cu ocazia întocmirii procesului verbal de predare, rezultă că societatea nu a mai desfășurat activitate.
Faptul că nu au fost predate documentele administratorului judiciar nu constituie în sine o faptă care să angajeze răspunderea administratorului social, iar balanțele depuse fac dovada că s-a ținut contabilitatea conform legii.
Fapta prevăzută de art. 138 lit.c din lege nu a fost dovedită și nici din rapoartele administratorului judiciar nu rezultă săvârșirea unei asemenea fapte.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs creditoarea DGFP O, criticând hotărârea ca fiind netemeinică, pe motivul că instanța nu a ținut cont de rapoartele administratorului judiciar S în care a menționat că nu a intrat în posesia actelor contabile, motiv pentru care formulat plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, iar acesta din urmă cu adresa nr. 745/P/05 din 30.03.2005 a comunicat că se efectuează cercetări în legătură cu cele sesizate.
De asemenea din raportul de activitate întocmit de administratorul judiciar, la 12.03.2007, reiese faptul că datoriile societăți provin din perioada fostului administrator, datorii preluate prin cesiune de actualii administratori și.
Din balanța lunii iunie 2004 și din raportul administratorului judiciar reiese că fostul administrator social a încasat suma de 508.366.793 lei ROL din contul nr. 542 ce reprezintă sume acordate ca avansuri de trezorerie și nu a justificat-
De asemenea, respectivul a continuat desfășurarea unei activității ce a dus la creșterea permanentă a datoriilor față de creditoare astfel că faptele arătate se încadrează în dispozițiile art. 138 lit. a, c din Legea 85/2006.
Administratorii sociali au săvârșit și fapta prevăzute de art. 138 lit. d din Legea 85/2006 întrucât după ce s-a efectuat cesiunea părților sociale dintre pe de o parte și și pe de altă parte, nu s-a întocmit nici un document care să ateste predare documentelor societății. Procesul verbal din 07.08.2004 încheiat între fostul administrator și ceilalți asociați este întocmit pro cauza, după ce recurenta a formulat la 03.08.2004 cerere de deschidere a procedurii, dată la care debitoarea figura cu un debit de 192.789 lei RON.
Prin întâmpinare, intimatul pârât a solicitat respingerea recursului, întrucât suma încasată cu titlu de avans din societate a dovedit că a folosit-o în interesul societății și nu în interes propriu și anume a colectat fier și deșeuri de la persoane fizice și juridice; din balanțele depuse la instanță rezultă că a ținut o contabilitate conformă cu legea, iar la Administrația Financiară a depus tot timpul balanțele și bilanțurile și deși a solicitat ca respectiva să le depusă la dosar a refuzat, iar fapta prevăzute de art. 138 lit.c din Legea 85/2006 nu a fost dovedită.
La solicitarea Curții, de a comunica dacă actele societății au fost predate în totalitate și dacă cele nepredate au influențat pasivul societății și dacă adeverințele nr.112/04.07.2004, nr. 1053/23.07.2004, nr. 1020/07.07.2004 au fost înregistrate în contabilitate, administratorul social a precizat că actele societății nu i-au fost puse la dispoziție, că împotriva administratorilor sociali a formulat plângere penală, că la rândul său, a formulat cerere de antrenare a răspunderii materiale a pârâților în temeiul dispozițiile art. 138 lit.d din Legea 85/2006, iar adeverințele menționate nu reprezintă documente legale pentru înregistrarea în contabilitate, iar cesiunea de părți sociale a intervenit în anul 2004 cu scopul de a se sustrage de la plata datoriilor, iar documentele contabile nu au fost predate de către fostul administrator către administratorii cesionari; la dosarul cauzei au fost depuse diferite acte, respectiv balanța de verificare din luna iulie 2004, adeverințele de plată menționate, ceea ce înseamnă că actele contabile se află în posesia lui dar care refuză să le predea în vederea examinării lor.
Curtea va admite recursul ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Din lucrările dosarului rezultă că la data de 3.08.2004 recurenta creditoare introdus cerere de deschidere a procedurii prevăzute de Legea 64/1995, iar la data de 5.08.2004 conform hotărârii nr.1 și a actului adițional nr. 4439/5.08.2004 intimatul pârât a cesionat părțile sale sociale celorlalți intimați pârâți și totodată societatea și-a schimbat denumirea din SC SRL în SC SRL S, iar la data de 7.08.2004 între cedent și cesionari s-a încheiat procesul verbal în care se consemnează că s-au predat și primit documentele societății cesionate.
În cursul derulării procedurii s-a depus de doar câteva acte, respectiv procesul verbal din 11.03.2002 încheiat de DGFP O din care rezultă că au fost restituite toate documentele contabile puse la dispoziție de SC SRL, balanța de verificare din iunie 2004, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală din 5.12.2003, ordonanță de scoatere de sub urmărire penală din 6.10.2006, bilanțul din 31.12.2003 și adeverințele nr.112/04.07.2004, nr. 1053/23.07.2004, nr. 1020/07.07.2004.
Actele depuse nu fac însă dovada că s-a ținut o contabilitate în conformitate cu legea. Este adevărat că nepredarea actelor contabile câtre administratorul judiciar nu constituie în sine o faptă care să angajeze răspunderea administratorului social, dar față de faptul că societatea în iunie2004 avea un pasiv de 192.789 lei RON (așa cum rezultă din balanța de verificare), față de faptul că la câteva zile după ce recurenta creditoare a solicitat deschiderea procedurii administratorul social a cesionat părțile sale sociale celorlalți pârâți, schimbând și denumirea societății (și îngreunând astfel derularea procedurii, întrucât abia la data de 17.01.2005 s-a deschis procedura prevăzută de Legea 64/1995 devenită Legea nr.85/2006, conform sentinței nr. 29 stată în dosarul nr.249/F/2004), față de faptul că procesul verbal de predare primire a consemnat laconic că s-au predat și primit documentele și arhiva societății fără măcar a enumera principalele acte contabile, față de faptul că intimatul pârât a depus în decursul procesului actele menționate necesare apărării sale printre care și cele trei adeverințe arătate care nu sunt întocmite conform legii contabilității și nu puteau fi înregistrate în contabilitate, formează convingerea că societatea debitoare a ajuns în stare de insolvență prin ținerea de către administratorul social a unei contabilități care nu este în conformitate cu lege, faptă prevăzută și sancționată de art. 138 lit.d din Legea 85/2006.
Se face vinovat de săvârșirea acestei fapte numai, întrucât prejudiciul a fost creat înaintea datei de 5.08.2004 când a avut loc cesiunea părților sociale către ceilalți intimați pârâți, iar după această dată societatea nu a mai funcționat (împotriva ei se derula procedura de executare silită concursuală).
Rezultă cu certitudine, fapt necontestat și de administratorul social, că acesta din urmă a ridicat din casieria disponibilitățile bănești ale societății în cuantum de 508.366.793 lei. Suma a folosit-o în interes propriu, căci chitanțele mai sus arătate nu pot face dovada cheltuirii sumei pentru societate din moment ce acestea nu sunt întocmite în conformitate cu legea contabilității și nici nu puteau fi înregistrate în contabilitate și nici nu s-a făcut dovada intrării mărfii achiziționate în patrimoniu societății. Acestea se apreciază a fi întocmite procauza de către administratorul social.
Fapta acestuia de a fi folosit bunurile societății în folosul propriu și prin aceasta ajungerea în stare de faliment a societății este prevăzută și sancționată de art. 138 lit.c din Legea 85/2006.
Față de cele arătate în mod greșit judecătorul sindic a apreciat că administratorul social nu a săvârșit faptele mai sus arătate pentru care să fie antrenată răspunderea sa materială.
Nu rezultă din probele administrate săvârșirea faptei prevăzute de art. 138 lit.c din Legea 85/2006 și așa cum s-a arătat nici faptul că aducerea societății în stare de faliment s-ar fi datorat săvârșirea vreunei fapte prevăzute de art. 138 lit. a, c, d de către ceilalți doi intimați pârâți, astfel că acest aspect sentința pronunțată de judecătorul sindic este legală și temeinică.
Astfel fiind, în baza dispozițiilor art.312 raport la art.304 pct.9 pr.civ, va fi admis recursul, va fi modificată în parte sentința în sensul admiterii în parte a cererii creditoarei DGFP O și a obliga pe pârâtul să suporte pasivul debitoarei neacoperit din averea societății, compus din creanțe înscrise și cheltuielile de administrare a procedurii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de creditoarea DGFP împotriva sentinței nr.452 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, intimata debitoare SC SRL S prin lichidator S și cu intimații pârâți și .
Modifică în parte sentința nr.452 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-.
Admite în parte cererea DGFP.
Obligă pe pârâtul să suporte pasivul debitoarei, neacoperit din averea acestuia compus din creanțe înscrise și cheltuieli de administrare a procedurii, în temeiul art. 138 lit. a și d din Legea nr.85/2006.
Menține dispozițiile sentinței față de ceilalți pârâți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 februarie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. /18.02.2008
jud.fond.
tehnored./4ex
15 Februarie 2008
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Nela Ochea, Nicoleta Țăndăreanu
