Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1086/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1086/
Ședința publică din data de 05 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE L împotriva sentinței comerciale nr. 648/09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar MANAGEMENT, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societății debitoare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 648/09.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL și radierea acesteia din registrul comerțului; descărcarea lichidatorului judiciar IT Management, de orice îndatoriri și responsabilități; notificarea acestei sentințe debitoarei, creditoarei Administrația Finanțelor Publice L, precum și Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
De asemenea, a încuviințat cererea lichidatorului IT Management, privind plata cheltuielilor de procedură în cauza privind pe debitoarea - SRL și a dispus achitarea sumei de 242,59 RON, conform art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006, din fondul special de lichidare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin raportul depus la data de 09.04.2009, lichidatorul judiciar IT Management, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului; că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința civilă nr. 1254 pronunțată în ședința publică din data de 19.06.2008; că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței; că notificarea a fost publicată și în ziarul T din data de15.07.2008, conform art. 61 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței.
Văzând că în averea debitoarei nu au fost identificate bunuri, iar creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele necesare acoperii cheltuielilor administrative, judecătorul sindic a constatat ca in cauza sunt incidente dispozițiile art.131 din Legea 85/2006, astfel ca in temeiul acestui text de lege, va dispune închiderea procedurii declanșate fata de debitoare, cu consecințele prevăzute de lege.
Astfel, întrucât cheltuielile de administrare a procedurii în prezentul dosar au fost suportate de către lichidator, față de lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei, judecătorul sindic a admis cererea acestuia privind plata sumei de 242,59 lei, conform art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006 din fondul special de lichidare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI L, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr-, solicitând admiterea recursului, în principal casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii și a autorizării acestei recurente pentru formularea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorilor.
În motivarea recursului, s-a solicitat examinarea cauzei sub toate aspectele, prezentul recurs fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, apreciind că în mod greșit s-a dispus în cauză închiderea procedurii, în condițiile în care prin adresa nr. 47942/07.04.2009 a solicitat instanței aplicarea art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006, în sensul autorizării recurentei pentru introducerea acțiunii în antrenarea răspunderii administratorului societății, menționând că administratorii societății au ridicat sume de bani din casieria societății și nu au solicitat în termen legal deschiderea procedurii insolvenței. Arată că judecătorul sindic nu s-a pronunțat asupra acestei cereri, motiv pentru care solicită casarea hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare.
Creditoarea recurentă arată că cererea sa a fost întemeiată pe prevederile art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006, că sunt îndeplinite condițiile acestui text legal, care prevede că: "Comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie."
L consideră că în cauză era necesar formularea unei sesizări penale conform art. 147din legea insolvenței, față de administratorii societății, în condițiile în care aceștia nu au depus actele contabile ale debitoarei, încercând a se sustrage prevederilor legii insolvenței.
În drept, recurenta a invocat legea insolvenței, Cod procedură civilă, Legea 82/1991, Legea 31/1990.
Lichidatorul judiciar MANAGEMENT a formulat concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea hotărârii recurate, arătând că procedura împotriva debitoarei a fost declanșată prin sentința civilă nr. 1254/19.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, la cererea creditoarei L, fiind desemnat în calitate de administrator judiciar MANAGEMENT. Prin sentința civilă nr. 1881/16.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic, s-a dispus declanșarea procedurii simplificate de faliment față de debitoare, fiind confirmat în calitate de lichidator, administratorul judiciar desemnat anterior.
Lichidatorul arată că a depus toate diligențele în vederea identificării de bunuri în patrimoniul societății debitoare, că a notificat societatea pentru depunerea actelor contabile, dar scrisoarea recomandată i-a fost returnată cu mențiunea "mutată", că întrucât administratorul este cetățean irakian, a formulat adresă către autoritatea pentru străini, precum și către Ministerul și Internelor și Inspectoratul general al Poliției de Frontieră pentru a i se comunica dacă acesta are domiciliul sau reședința pe teritoriul țării noastre, dar i s-a adus la cunoștință că toate aceste informații se vor taxa. Având în vedere faptul că în averea debitoarei nu existau fonduri pentru a efectua astfel de demersuri, lichidatorul a solicitat creditorilor avansarea de fonduri necesare continuării procedurii conform prevederilor art. 131 din legea 85/2006, precizând și faptul că în situația în care nu își vor exprima opinia până la data de 08.04.2009, se va considera un refuz de achitare a sumelor necesare în vederea continuării procedurii.
Lichidatorul arată de asemenea, că la adresa sediului social societatea debitoare nu mai desfășoară activitate, iar administratorul social nu a putut fi găsit, că a notificat și Consiliul Local L, dar în adresa de răspuns i s-a comunicat faptul că nu există bunuri, motiv pentru care lichidatorul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 131 din legea 85/2006 și a solicitat închiderea procedurii.
Se susține că un raport juridic comercial poate duce la starea de insolvență a societății, fără a fi săvârșită vreo faptă din cele prevăzute la art. 138 din Legea 85/2006, că recurenta trebuia să dovedească că toate cele 4 elemente ale răspunderii civile delictuale sunt întrunite, pentru antrenarea răspunderii, legea neinstituind nicio prezumție în acest sens, iar pe de ală parte, ca particularitate a acestei răspunderi, se impune ca faptele să se fi săvârșit în interes personal sau cu intenția de a obține rezultatele prevăzute de textul de lege ce le enumără.
Se mai susține că recurenta nu a dovedit prin niciun mijloc de probă îndeplinirea cerințelor necesare atragerii răspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei, iar prevederile art. 138 din Legea 85/2006 nu instituie prezumția de culpă a persoanelor a căror răspundere patrimonială se poate cere, ci este necesară stabilirea existenței faptelor prevăzute de textul de lege arătat și a măsurii în care acestea au contribuit la ajungerea în stare de insolvență a debitoarei, care nu poate avea la bază decât un probatoriu complet și pertinent. De asemenea, arată că nu a constatat vreo faptă din cele prev. de art. 138 din Legea 85/2006 pentru a solicita antrenarea răspunderii și nu poate fi obligat să introducă o asemenea acțiune în lipsa oricăror probe, menționând totodată că nu poate susține că nepredarea actelor contabile către lichidator echivalează cu aplicarea art. 138 lit. d din Legea 85/2006 față de administratorii societății, deoarece nu se pot dovedi condițiile răspunderii civile delictuale față de aceste persoane.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Urmare a demersurilor efectuate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei s-a constatat că la adresa sediului social societatea debitoare nu mai desfășoară activitate, iar administratorul social nu a putut fi găsit, nefiind identificate bunuri ale acesteia, motiv pentru care lichidatorul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 131 din legea 85/2006 și a solicitat închiderea procedurii. Prima instanță în mod corect a aplicat prevederilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.
Curtea consideră că, așa cum rezultă din reglementarea legală, închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 se poate dispune oricând, nefiind condiționată de vreun act sau moment anume în cadrul procedurii insolvenței, astfel încât susținerea creditoarei că instanța ar fi trebuit să se pronunțe asupra autorizării acesteia de a formula acțiunea prevăzută de art. 138 din Legea insolvenței este nefondată, în condițiile în care prin adresa de la fila 193 din dosarul instanței de fond creditoarea a declarat în mod expres că nu înțelege să avanseze sumele necesare continuării procedurii insolvenței, după ce s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.
În ceea ce privește antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei, Curtea constată că potrivit art. 138 al. 3 din Legea nr. 85/2006, "comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie".
Astfel, potrivit textului legal, comitetul creditorilor sau, în lipsa acestuia, unul dintre creditori, poate fi autorizat de către judecătorul-sindic să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1) al art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar în două situații prevăzute limitativ la alin. (3), și anume:
a) dacă lichidatorul-judiciar a omis să indice în raportul său asupra insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică;
b) dacă lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.(1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin.(1) amenință să se prescrie.
Curtea constată că lichidatorul judiciar al debitoarei s-a pronunțat asupra problemei răspunderii patrimoniale a administratorului social al debitoarei, arătându-se și motivul nepromovării unei cereri cu acest obiect, respectiv că nu s-a putut lua act cu administratorul social al acesteia și că lichidatorul judiciar nu a fost în posesia actelor debitoarei, astfel că nu a putut constata și dovedi vreuna din faptele prevăzute la art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, pentru a fi în măsură de a promova o acțiune în răspundere patrimonială împotriva administratorului social al debitoarei.
În aceste condiții, în cauză nu este incident nici unul din cazurile prevăzute de art. 138 al. 3 din Legea nr. 85/2006, care să permită formularea unei cereri de autorizare pentru acțiunea în răspundere împotriva fostului administrator al debitoarei aflate în procedura insolvenței.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE L împotriva sentinței civile nr. 648/09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2009.
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /15.10.2009
Tehn. / 2 ex./16.10.2009
Instanța de fond - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
