Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1151/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1151R
Ședința publică de la 28.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Florica Bodnar
JUDECĂTOR 2: Mioara Badea
JUDECĂTOR 3: Elena Mincu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurentele-creditoare ASIGURAREA - - SUCURSALA T și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.119/07.04.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare IMPORT EXPORT prin lichidator judiciar, intimatul-pârât, intimații-creditori T, - Sucursala A, ADMINISTRATIA FINANȚELOR PUBLICE A, AGENȚIA JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ T prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, CEREALE și
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala T prin consilier juridic care depune la dosar delegație, intimata debitoare prin lichidator judiciar reprezentată de cu delegație aflată la fila 43 și intimatul-pârât personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prin Serviciul Registratură la data de 27.10.2008 recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala Tad epus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 19,50 RON, respectiv ordinul de plată nr.2544/23.10.2008 și dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 0,30 RON.
Curtea, ia act de legala timbrare a cererii de recurs formulată de recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala T, în cuantumul dispus de instanță prin rezoluție.
Recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala T, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimata-debitoare prin lichidator judiciar, prin reprezentant, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de adminsitrat.
Intimatul-pârât, personal, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra cererilor de recurs.
Recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala T, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi antrenată răspunderea pârâtului și eventual a lichidatorului judiciar, fără cheltuieli de judecată. Consideră că sentința recurată pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică întrucât cererea de atragere a răspunderii a pârâtului a fost respinsă în condițiile în care acesta nu a predat actele societății. În ceea ce privește recursul formulat de recurenta-creditoare, arată că este de acord cu motivele de recurs invocate de către această parte.
Intimatul-pârât, personal, cu privire la recursul formulat de recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala T, învederează că singura legătură între societatea pe care a condus-o și această recurentă a fost o mașină la care mai avea câteva rate de plătit. Mai arată că această mașină a fost ridicată de către recurentă în lipsa sa, împrejurare față de care a trimis recurentei cheile și actele mașinii. Solicită respingerea recursului formulat de recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala În ceea ce privește recursul formulat de recurenta-creditoare, învederează că din anul 2002 prezentat de două ori documentele societății și nimeni nu i-a solicitat nici un alt document față de cele depuse. De asemenea, arată că solicită respingerea recursului formulat de recurenta-creditoare
Intimata-debitoare prin lichidator judiciar, prin reprezentant, solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Cu privire la recursul formulat de către recurenta-creditoare Asigurarea Românească - - Sucursala T, învederează faptul că această parte nu și-a întemeiat cererea la fond.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.119/7.04.2008 pronunțată în dosarul nr- (nr. în format vechi 67/S/2002) Tribunalul Teleorman - Secția Civilă (Judecător sindic) a respins ca nefondate obiecțiunile formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la raportul final al lichidatorului al debitoarei debitoare IMPORT EXPORT
De asemenea, a respins ca nefondate cererile de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului, formulate de creditorii - - B - Sucursala A, Sucursala T și L CEREALE A (fostă - A,) și de fostul lichidator.
În temeiul art.129 alin.2 din Legea nr.85/2006 a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.
În temeiul art.32 alin.2 din Legea nr.85/2006 a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei Import Export
A dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului.
În temeiul art.136 din Legea nr.85/2006 a descărcat pe lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități.
A dispus notificarea hotărârii către debitoare, creditori, administratorul special, Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Oficiul Registrului Comerțului T, pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere precum și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a avut în vedere actele și lucrările cauzei și dispozițiile legale incidente, reținând în esență, cu privire la obiecțiunile formulate de S că, prin raportul preliminar întocmit la data de 29.11.2002 (fila 45 din dosarul nr.67/S/2002 -.I) - fostul lichidator judiciar al debitoarei, a prezentat cauzele care au dus la intrarea în insolvență a debitoarei, propunând în baza art.124 din Legea nr.64/1995 (în varianta în vigoare, la acea dată) angajarea răspunderii administratorului societății, domnul, în opinia lichidatorului acesta făcându-se vinovat de faptul că evidența nu s-a ținut în conformitate cu prevederile legii contabilității nr.82/1991.
Judecătorul sindic a mai reținut că, începând cu data de 11.03.2002, CAS - T (în drepturile căreia s-a subrogat S) a fost citată în cauză și avea posibilitatea să formuleze obiecțiuni la raportul preliminar întocmit de lichidatorul judiciar.
A mai reținut că potrivit G nr.95/2003 S s-a subrogat în toate drepturile procesuale ale Caselor de Asigurări de Sănătate și ca atare, începând cu data de 5.03.2004, CAS Taf ost reprezentată în procedura insolvenței de către, devenită ulterior
Concluzionând, judecătorul sindic a învederat că până la intrarea în vigoare a Legii nr.85/2006, S avea posibilitatea să formuleze direct o cerere de atragere a răspunderii administratorului, în temeiul art.124 din Legea nr.64/1995, asemenea cereri fiind formulate doar de lichidatorul judiciar (în funcție la acea dată) și de către creditorii - - B - Sucursala A, Sucursala T și - A
Un alt aspect reținut de judecătorul sindic a fost și acela că, raportul din 12.10.2006 depus de către lichidatorul judiciar este un raport final depus în condițiile art.129 din actuala lege a insolvenței, privind modul de finalizare a lichidării sumelor din averea debitoarei.
Susținerile S vizând oportunitatea formulării unei cereri de autorizare pentru introducerea unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile art.138 din lege, nu au fost primite, judecătorul sindic reținând că există mai multe cereri de atragere a răspunderii administratorului în temeiul art.124 din Legea nr.64/1995 (în vigoare la acea dată), că numai comitetul creditorilor poate formula o astfel de cerere în condițiile art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, dar și faptul că o nouă cerere de atragere a răspunderii ar fi lipsită de interes fiind prescrisă în raport cu dispozițiile art.139 din Legea nr.85/2006.
În ceea ce privește cererile de antrenare a răspunderii administratorului, judecătorul sindic a reținut că nici unul din creditorii care au formulat o asemenea cerere nu au prezentat motivele pentru care au solicitat atragerea răspunderii patrimoniale și nici temeiul legal al cererilor.
Judecătorul sindic a mai reținut că cererea lichidatorului întemeiată pe dispozițiile art.124 lit.d din Legea nr.64/1995, nu a fost probată sub aspectul vinovăției administratorului judiciar și sub aspectul raportului de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență a debitoarei, nefiind îndeplinite toate condițiile pentru atragerea răspunderii administratorului.
Cu privire la închiderea procedurii lichidatorul judiciar a reținut că sunt îndeplinite cerințele art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentințe în termen reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea completării, de către lichidatorul judiciar, a raportului final, cu precizări amănunțite privind cauzele insolvenței și persoanele vinovate și a convocării Comitetului creditorilor pentru analizarea oportunității formulării unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale.
În motivarea recursului recurenta Sai nvocat că hotărârea atacată este nelegală fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod pr.civ.) dar și cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod pr.civ. (art.305 pct.5 Cod pr.civ).
În dezvoltarea acestor motive recurenta a arătat următoarele:
-Prin sentința atacată s-a dispus, cu aplicarea greșită a legii, închiderea procedurii de lichidare judiciară, fără a se lua în considerare faptul că nu au fost achitate toate creanțele înscrise la masa credală și, implicit, fără ca judecătorul sindic să-și exercite rolul activ în cadrul acestui dosar.
-Aplicarea dispozițiilor art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 era posibilă numai în condițiile în care lichidatorul judiciar ar fi întocmit un raport amănunțit asupra cauzelor insolvenței, conform art.25 alin.1 lit.a și ale art.59 alin.1 din lege, care să fi cuprins referiri exacte la faptele persoanelor prevăzute de acest articol.
În cazul în care lichidatorul a omis acest lucru, era necesară convocarea creditorilor, respectiv a Comitetului acestora, pentru a analiza oportunitatea formulării unei asemenea cereri și a formula o eventuală cerere de autorizare, de către instanță, în vederea introducerii unei asemenea acțiuni, conform art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006.
-În mod eronat instanța de fond a considerat că nu era necesară completarea raportului final cu precizările privind cauzele insolvenței și incidența în cauză a prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006, întrucât a considerat că actualul lichidator a fost exonerat de această obligație în condițiile în care înaintea lui în cauză fusese desemnat un alt lichidator care a întocmit un asemenea raport, necontestat de către creditori și a formulat cerere de atragere a răspunderii.
-Până la închiderea procedurii de lichidare judiciară, creditorii puteau formula o cerere de atragere a răspunderii împotriva persoanelor vinovate în temeiul legii nr.64/1995 modificată și completată prin G nr.38/2002, iar necontestarea raportului privind cauzele insolvenței de către creditori nu presupunea decăderea acestora din dreptul de a formula cerere de atragere a răspunderii sau de a se prevala, ulterior, de noile prevederi legale, în vigoare la data pronunțării hotărârii.
-Obiecțiunile S care vizau completarea raportului final cu precizări ale actualului lichidator judiciar privind cauzele insolvenței și persoanele vinovate, erau întemeiate, cu atât mai mult cu cât lichidatorul judiciar nu și-a însușit cererea de atragere a răspunderii formulată de predecesorul său și nici nu și-a exprimat vreun alt punct de vedere privind incidența în speță a art.138 din Legea nr.85/2006.
Astfel, făcând aplicarea greșită a legii în vigoare la data pronunțării hotărârii, judecătorul sindic, în mod nelegal, a respins obiecțiunile S la raportul final, prin care se solicita completarea acestuia cu punctul de vedere al actualului lichidator judiciar, privind cauzele insolvenței și persoanele vinovate, considerând că S nu se poate prevala de dispozițiile Legii nr.85/2006, întrucât nu a formulat cerere de atragere a răspunderii în temeiul Legii nr.64/1995 modificată și completată.
Judecătorul sindic încălcat, cu ocazia pronunțării hotărârii atacate cu recurs și formele de procedură, fiind încălcat principiul contradictorialității dezbaterilor, întrucât reclamantul-lichidator care a formulat cererea de atragere a răspunderii nu a fost citat în cauză și nu și-a putut susține cererea,întrucât nu mai era parte, în dosar, iar actualul lichidator judiciar nu și-a prezentat punctul de vedere cu privire la această cerere.
-În aceste condiții, cererea de atragere a răspunderii devenise inadmisibilă, iar creditorii care nu au formulat cerere de atragere a răspunderii în temeiul Legii nr.64/1995 modificată și completată, dar care nu fuseseră decăzuți din acest drept, au fost lipsiți de către judecătorul sindic de posibilitatea de a formula o asemenea cerere în temeiul Legii nr.85/2006, respectiv de către Comitetul creditorilor care îi reprezenta la această dată, prin respingerea obiecțiunilor S la raportul final respingându-se și solicitarea de convocare a Comitetului în vederea analizării oportunității formulării unei asemenea cereri.
Ca atare, consideră că judecătorul sindic nu și-a exercitat rolul activ, prevăzut de art.129 alin.2 și 5 Cod pr.civ.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod pr.civ. precum și celelalte dispoziții legale invocarte prin motivele de recurs.
Conform art.242 pct.2 Cod pr.civ recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Împotriva sentinței comerciale nr.119/07.04.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a declarat recurs în termen și - - - Sucursala T, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului recurenta a arătat că prin adresa nr.10193/29.10.2004 a solicitat instanței să fie citat și introdus în cauză administratorul pentru a răspunde cu patrimoniul său personal deoarece nu a predat documentele contabile ale societății, documente pe care nu le-a avut întocmite conform legii contabilității și nu a stabilit ce activ și ce pasiv a avut societatea, neputându-se stabili ce utilaje au fost achiziționate și nu ce preț.
Recurenta a mai arătat nu avea posibilitatea să verifice documentele contabile respective, această posibilitate având-o doar lichidatorul judiciar, dar care nu a administrat probe în dovedirea cererii formulate de el întemeiată pe dispozițiile art.124 lit.d din Legea nr.64/1995.
A mai arătat că - - - Sucursala T nu are nici o culpă neavând posibilitatea legală de a verifica documentele contabile ale societății, culpa aparținând lichidatorului judiciar.
În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi antrenată răspunderea administratorului și eventual a lichidatorului judiciar.
În drept,recurenta a invocat dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ.
În susținerea recursului recurenta a anexat, în copie, adresa nr.10193/29.10.2004.
Recursul a fost legal timbrat.
Examinând recursul declarat de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în raport de criticile invocate, în raport de actele și lucrările cauzei și având în vederea dispozițiile legale incidente, Curtea constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Astfel, din actele și lucrările cauzei rezultă că procedura împotriva debitoarei IMPORT EXPORT s-a deschis și s-a derulat în mare parte, în condițiile Legii nr.64/1995, dispoziții în vigoare la acea dată, dispoziții în baza cărora lichidatorul judiciar a întocmit, la data de 29.11.2002, raportul preliminar (filele 45-46.I dosar fond) în care a prezentat cauzele care au condus la intrarea societății în stare de insolvență.
De asemenea, prin acest raport lichidatorul judiciar a propus și angajarea răspunderii domnului, administrator al societății debitoare, în opinia lichidatorului judiciar fiind incidente dispozițiile art.124 lit.d din Legea nr.64/1995.
Din actele și lucrările cauzei, mai rezultă că împotriva acestui raport creditoarea Casa de Asigurări T (S) antecesoarea recurentei S nu a formulat obiecțiuni ulterior recurenta subrogându-se în drepturile procesuale ale acestei creditoare.
Probele cauzei relevă că până la intrarea în vigoare a Legii nr.85/2006, lege care cuprinde în art.138 alin.1 și 3, dispoziții speciale cu privire la titularii acțiunii în răspundere civilă, recurenta S nu a formulat nici o cerere întemeiată pe dispozițiile art.124 din Legea nr.64/1995, deși avea această posibilitate, asemenea cereri fiind formulate de creditoarele - - Sucursala A, - - - Sucursala T, - și de lichidatorul judiciar.
Susținerile recurentei în sensul necesității întocmirii de către noul lichidator judiciar ( devenit ) a unui raport, conform art.25 alin.1 lit.a și art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006, nu pot fi primite.
Astfel, din actele și lucrările cauzei rezultă că la data numirii actualului lichidator judiciar și, ulterior, la data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006, procedura declanșată împotriva debitoarei se afla într-o fază avansată, fiind întocmit tabelul definitiv al creanțelor, majoritatea bunurilor erau lichidate și sumele obținute distribuite, fiind formulate și cereri de atragere a răspunderii în temeiul art.124 din Legea nr.64/1995.
În aceste condiții, recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu se poate prevala de dispozițiile art.25 alin.1 lit.a și ale art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006, pentru a solicita pe calea obiecțiunilor completarea raportului final întocmit conform art.129 din lege, raport care trebuie să reflecte doar modul de finalizare a lichidării bunurilor din averea debitoarei.
De asemenea, nu pot fi primite nici susținerile vizând încălcarea de către instanța de fond a formelor de procedură, necitarea în cauză putând fi invocată doar de partea prejudiciată prin nerespectarea dispozițiilor legale privind citarea.
Ori, în cauză, la data pronunțării sentinței atacate, nu mai avea calitatea de lichidator judiciar, fiind înlocuit cu, citat în cauză și care prin raportul întocmit pentru termenul din 20.08.2007 (filele 89-90.III dosar fond) și-a exprimat punctul de vedere în sensul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
În condițiile expuse mai sus, Curtea apreciază că, în mod corect, instanța de fond a constatat că o nouă cerere de atragere a răspunderii patrimoniale putea fi formulată doar de comitetul creditorilor cu îndeplinirea cerințelor prevăzute în art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006.
În considerarea celor arătate, Curtea în baza art.312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul declarat de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, ca nefondat.
Examinând recursul formulat de recurenta - - - Sucursala T în raport de actele și lucrările cauzei și având în vedere dispozițiile legale incidente, Curtea constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Astfel, din actele și lucrările cauzei rezultă că cererea de antrenare a răspunderii în temeiul art.124 din Legea nr.64/1995, a fost formulată de recurentă prin adresa nr.10193/29.10.2004 (fila 8 dosar recurs), cererea nefiind motivată nici în fapt și nici în drept, nefiind indicate faptele săvârșite de intimatul pârât și nici temeiul de drept în care acestea ar putea fi încadrate.
Mai mult, cererea nu a fost probată, nici în fața instanței de fond și nici în recurs, recurenta limitându-se în recurs doar să invoce că nu este culpa sa, neavând posibilitatea verificării documentelor contabile ale societății debitoare.
Cum sarcina probei revine reclamantului conform art.1169 Cod civil, în mod corect, instanța de fond a respins cererea recurentei reclamante ca nefondată.
În considerarea celor arătate, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civ. va respinge și recursul declarat de această recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge recursurile declarate de recurentele-creditoare ASIGURAREA - - SUCURSALA T și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.119/07.04.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare IMPORT EXPORT prin lichidator judiciar, intimatul-pârât, intimații-creditori T, - Sucursala A, ADMINISTRATIA FINANȚELOR PUBLICE A, AGENȚIA JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ T prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, CEREALE și, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.Jud.
Tehnored.-10.12.2008
2 ex.
Tribunalul Teleorman - Secția Civilă
Judecător sindic -
Președinte:Florica BodnarJudecători:Florica Bodnar, Mioara Badea, Elena Mincu
