Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1382/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1382
Ședința Publică de la 8.12.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 2: Georgeta Țilimpea
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 5, împotriva sentinței comerciale nr.1525 din 31.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - SRL prin lichidator judiciar, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - 2001 SRL, - SA, - SRL și - SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care: Curtea față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea recursului și în lipsă potrivit art. 242 alin.2 proc.civ. constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la 11.XII.2007, sub nr- la Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, lichidatorul judiciar, desemnat pentru debitoare - SRL a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei, respectiv a pârâtului și obligarea acestuia la plata pasivului societății debitoare, cererea întemeiată pe disp. art.138 lit.c și d din Legea nr.85/2006.
Prin sentința comercială nr.1525 din 31.III.2008 a Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială s-a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar B și s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - SRL
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că lichidatorul nu a dovedit în condițiile art.1169 Cod civil, legătura de cauzalitate dintre faptele imputate pârâtului și starea de insolvență a debitoarei.
În ceea ce privește închiderea procedurii insolvenței disp. art.131 din Legea nr.85/2006.
Împotriva sentinței comerciale nr.1525 din 31.03.2008 a Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, a declarat recurs în termen, creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin criticile formulate, recurenta susține în esență următoarele:
În mod greșit instanța a reținut că pentru a fi atrasă răspunderea, în condițiile art.138 din Legea nr.85/2006, este necesar să fie îndeplinite patru condiții: prejudiciu, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanelor vinovate, întrucât pentru angajarea acestui tip de răspundere este necesară întrunirea a două condiții cumulative: starea de insolvență a societății debitoare și săvârșirea de către persoanele vizate, a uneia din faptele expres și limitativ prevăzute de lege.
Din rapoartele lichidatorului judiciar s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului, constând în dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății și prejudiciul cauzat creditorilor prin neplata datoriilor către aceștia.
În drept se invocă dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. dispozițiile Legii nr.85/2006și se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii formulate de Comitetul creditorilor, în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006.
Recursul este nefondat.
Din analiza actelor de la dosar, instanța constată și reține următoarele:
Prin sentința recurată de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5B a fost respinsă cererea formulată împotriva intimatului pârât, administrator al societății debitoare.
- SRL întemeiată pe disp. art.138 lit.c și d din Legea nr.85/2006 reținându-se că în cauză nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre faptele ilicite și imputabile pârâtului și starea de insolvență a debitoarei.
Critica recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B conform căreia în mod greșit instanța de fond a reținut că în cauză nu au fost dovedite condițiile angajării răspunderii administratorului, întemeiate pe disp. art.138 lit.c și d din Legea nr.85/2006, nu se poate reține pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește incidența disp. art.138 lit.c din Legea nr.85/2006, în mod corect s-a reținut că în cauză nu a fost dovedit de lichidator, interesul personal al administratorului în continuarea activității societății debitoare.
Referitor la incidența disp. art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, după modificarea legii insolvenței, prin adoptarea Legii nr.85/2006, pentru stabilirea răspunderii organelor de conducere ale societății pentru faptele săvârșite de aceștia și enumerate la lit.a - g nu este suficient să fi contribuit la apariția stării de insolvență, ci trebuie să fi cauzat această stare a societății debitoare.
În conformitate cu aceste dispoziții legale, nu este suficientă existența neținerii contabilității conform cu legea, ci mai este necesar ca prin această faptă să se fi produs starea de insolvență.
Doctrina și practica au decis că neținerea contabilității în conformitate cu legea presupune neținerea registrelor, lipsa înregistrărilor conform cu documentele contabile care trebuie să reflecte situația reală, ținerea unei contabilități fictive, iar nu doar nedepunerea bilanțurilor contabile la administrația financiară, pentru care există sancțiuni de altă natură.
Simpla invocare a disp. art.138 din Legea nr.85/2006 nu atrage în mod obligatoriu răspunderea organelor de conducere, deoarece prin Legea nr.85/2006 nu s-a instituit o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina organelor de conducere, prevăzându-se doar posibilitatea atragerii răspunderii, însă doar după administrarea de dovezi în acest sens.
În consecință întrucât în speța de față nu s-a demonstrat prin dovezi că faptele administratorului, au cauzat starea de insolvență a societății debitoare - SRL, instanța de fond în mod corect a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar, întemeiată pe disp. art.138 lit.c și d din Legea nr.85/2006.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art.312 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
Potrivit disp. art.17 din Legea nr.146/1997 coroborat cu art.229 pr.fiscală rep. recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul, de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 5, împotriva sentinței comerciale nr.1525 din 31.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - SRL prin lichidator judiciar, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - 2001 SRL, - SA, - SRL și - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 8.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 12.12.2008
Tehnored. - 30.01.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția VII- Comercială
Președinte: Judecător fond-
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa, Georgeta Țilimpea, Cristina