Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1415/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr- Operator nr.2928
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1415
Ședința publică din 9 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
Grefier - -
S-a luat în examinare, la a doua strigare a cauzei, recursul declarat de creditoarea recurentă DGFP CSî mpotriva sentinței comerciale nr.163/26.03.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C S, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242, reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.163/26.03.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului CSs -a respins obiecțiunile formulate de reclamanta - creditoare B, împotriva raportului final întocmit de lichidatorul, privind pe debitoarea - SRL; în temeiul prev.art.129 alin.(1) din Legea nr.85/2006 a fost aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar Reșița; în temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - SRL și radierea debitoarei din registrul comerțului; în temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități; în temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului - SRL, creditorilor săi, C-S și Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 05.03.2009, reclamanta creditoare Baf ormulat obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidatorul judiciar L privind pe debitoarea - SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se respingă propunerea lichidatorului judiciar de închidere a procedurii insolvenței față de debitoare-societate comercială și să se dispună ca închiderea procedurii insolvenței față de aceasta. să se realizeze după soluționarea respectiv, în eventualitatea soluționării favorabile, după declanșarea prin executor judecătoresc a executării silite asupra bunurilor fostului administrator al debitoarei la cererea lichidatorului judiciar.
În motivarea contestației sale, creditoarea a arătat că raportul final întocmit de lichidatorul judiciar, este prematur depus, o eventuală hotărâre a instanței de închidere a procedurii ca urmare a acceptării raportului final, fără soluționarea în prealabil a propunerii lichidatorului de a se dispune atragerea răspunderii patrimoniale pentru persoanele culpabile de insolvența falitei și anterior desemnării/nominalizării unui executor judecătoresc care să procedeze la executarea sentinței de atragere a răspunderii, (creditorii fiind în imposibilitatea sa execute silit individual bunurile acelor persoane), fiind contrară spiritului Legii nr.85/2006.
De asemenea, contestatoarea a arătat că procedura de instituire răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale faliților este parte componentă a procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006; hotărârea prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului, se pronunță în raport cu debitorul iar sumele recuperate în urma punerii în executare a hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic prin care s-a instituit răspunderea membrilor organelor de conducere ale falitului sunt destinate, în caz de faliment (cum este situația de față), pentru acoperirea pasivului, fiind distribuite de lichidatorul judiciar, conform art.123 din legea nr.85/2006.
Din analiza textelor de lege sus-menționate a rezultat că executarea silită a membrilor organelor de conducere ale debitorilor aflați sub incidența Legii 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială conform dispozițiilor art.138, se efectuează de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară, prin intermediul executorului judecătoresc.
În acest context, din analiza gramaticală a dispozițiilor art.142 alin.2 din Legea nr.85/2006, executarea silită trebuie începută de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, judecătorul sindic a constatat următoarea stare de fapt:
Prin sentința civilă nr. 119/ JS/ 26.01.2006 pronunțată în dosarul nr-, de către judecătorul sindic de pe lângă Tribunalul C-S, s-a constatat că debitoarea - SRL se află în stare de insolvență și, în consecință, împotriva acestei debitoare societate comercială, s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului instituită prin fosta Lege nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogată prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, fiind desemnat în calitate de administrator judiciar,.
De către același judecător-sindic de pe lângă Tribunalul C-S, prin încheierea nr. 334 /20.04.2006 pronunțată în același dosar s-a dispus încetarea procedurii de reorganizare judiciară împotriva debitoarei - SRL și, totodată prin aceiași încheiere s-a dispus începerea procedurii falimentului împotriva acestei debitoare societate comercială în condițiile prevăzute de Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data dispunerii acestor măsuri de către judecătorul-sindic ce a fost nominalizat în cauză, fiind desemnat în calitate de lichidator.
Cum însă procedura falimentului ce a fost instituită pe seama debitoarei - SRL, nu a fost închisă sub durata existenței în vigoare a Legii nr.64/1995, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv până la data de 21 iulie 2006, s-a procedat la continuarea derulării procedurii falimentului astfel cum este ea instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Lichidatorul a notificat creditorii bugetari, după care a depus la dosar tabelul preliminar al creanțelor.
Prin încheierea comercială nr.197 / / 25 ianuarie 2007, judecătorul sindic a desemnat Comitetul Creditorilor debitoarei - SRL, format din următorii creditori: C-S ( președinte), Coral SA G și (membrii).
Prin încheierea comercială nr. 196/ JS / 25.01.2007, judecătorul sindic a luat act de încetarea calității de lichidator judiciar în derularea procedurii falimentului instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, împotriva debitoarei - SRL, a practicianului în reorganizare judiciară și lichidare Reșița. prin transformarea formei juridice de organizare în conformitate cu dispozițiile nr.OUG86/2006. și a dispus desemnarea în calitate de lichidator judiciar pentru continuarea derulării procedurii falimentului instituită prin Legea nr.85/2006 în cazul debitoarei - SRL, a practicianului în insolvență.
Prin sentința comercială nr. 197/ JS / 25.01.2007 judecătorul sindic a admis cererea formulată de reclamanta . în calitate de lichidator judiciar al debitoarei - SRL, societate aflată în lichidare judiciară, și a dispus antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al pârâtei - debitoare, pârâtul, pentru plata datoriei față de creditorii societății debitoare, pe care l-a obligat să plătească suma de 266.851,18 lei RON.
Întrucât în patrimoniul debitoarei nu se găseau alte bunuri care ar fi putut fi valorificate, lichidatorul a întocmit raportul final care însă nu a fost aprobat de judecătorul sindic întrucât conform copiei încheierii de ședință din data de 12.09.2006, pronunțată în dosarul penal al Judecătoriei Reșița nr.3070/2006 debitoarea - SRL s-a constituit ca parte civilă împotriva inculpaților și, lichidatorul urmând a urmări soluția care se va pronunța în dosarul respectiv, în vederea recuperării creanței.
Judecătoria Reșița, prin sentința penală nr. 407/ 23.10.2007, pronunțată în dosarul nr. 3070/ 2006, încetat procesul penal împotriva inculpaților și, lăsând nesoluționată latura civilă.
Având în vedere această soluție, lichidatorul a convocat de mai multe ori comitetul creditorilor pentru a se aproba promovarea acțiunii în pretenții și timbrarea acesteia împotriva persoanelor susmenționate, dar nu s-a prezentat nici un creditor.
Lichidatorul a promovat și acțiune pentru anularea transferurilor patrimoniale efectuate de fostul administrator al debitoarei - SRL; prin sentința comercială nr. 101/ 07.02.2008 judecătorul sindic a admis această cerere dar sentința pronunțată a fost casată de Curtea de APEL TIMIȘOARA care, prin decizia nr. 443/ 26.05.2008, a admis recursul declarat în cauză.
La decizia Curții de APEL TIMIȘOARA lichidatorul a formulat cerere de revizuire care însă a fost respinsă de aceeași instanță la data de 22.09.2008.
Nemaifiind bunuri de valorificat din patrimoniul debitoarei și neexistând nici posibilitatea promovării acțiunii în pretenții față de numiții și, datorită dezinteresului total al membrilor comitetului creditorilor, lichidatorul a întocmit raportul final în care a solicitat închiderea procedurii insolvenței față de societatea debitoare, arătând totodată că reprezentanții legali ai societății debitoare nu i-au predat documentele legale prev.de disp.art.28 alin.(1) din Legea nr.85/2006.
Cu privire la obiecțiunile formulate de reclamanta - creditoare B la raportul final, judecătorul sindic a constatat că acestea sunt nefondate întrucât potrivit dispozițiilor art.142 alin.1 din legea nr.85/2006, executarea silită împotriva persoanelor prev. de art.138 alin.1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă.
Alineatul (2) al art.142 al aceluiași articol prevede că după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile acestei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator.
În coroborarea art.138 cu dispozițiile art.142 din Legea nr.85/2006, rezultă că numai după închiderea procedurii falimentului competența executării silite aparține executorului judecătoresc și acesta aplică Codul d e procedură civilă.
Prevederile art.142 sunt categorice, în sensul că misiunea executorului judecătoresc începe după închiderea procedurii, deși sumele obținute intră în averea debitorului. Alineatul (2) al art.142 stabilește în atribuția executorului-judecătoresc, repartizarea sumelor obținute luând în considerare ordinea plăților din tabelul definitiv consolidat.
Din lectura textului art.142 alin.(2) se poate rămâne cu impresia că executorul judecătoresc repartizează aceste sume în afara oricărui control al judecătorului-sindic, care este dezinvestit și descărcat de răspundere.
În această situație, judecătorul sindic a apreciat că remediul nemenționat în textul legii, este contestația la executare reglementată de art.399-404 Cod proc. civilă. Această contestație se adresează instanței de executare, și nu judecătorului-sindic.
Independent de considerentele mai sus expuse, trebuie remarcat că implicarea executorului-judecătoresc nu face decât să diminueze rentabilitatea procedurii pentru creditori prin sporirea inutilă a costurilor.
Mai mult, executorul judecătoresc nu face parte dintre persoanele limitativ enumerate de disp.art.5 alin.1 din Legea nr.85/2006, în care sunt indicate organele care aplică procedura insolvenței: instanțele judecătorești, judecătorul - sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
Pentru aceste motive, în baza art.11 alin.(1) lit. l) din Legea nr.85(2006, art.129 alin.(2) din același act normativ, judecătorul sindic a respins obiecțiunile formulate de reclamanta-creditoare B împotriva raportului final al societății debitoare - SRL întocmit de lichidatorul.
Nemaifiind alte bunuri de vândut în patrimoniul debitoarei judecătorul sindic, în baza art.131 din Legea nr.85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea societății debitoare - SRL din Registrul Comerțului C-
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice CSs olicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a putea fi promovată de către comitetul creditorilor acțiunea în răspundere materială a administratorilor sociali, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul antrenării răspunderii materiale a administratorului și obligarea acestuia la plata sumei de 203.329 lei, reprezentând creanțe bugetare.
În motivarea recursului, creditoarea a arătat că are o creanță certă în sumă de 203.329 lei, iar în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății, sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile, sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea -, iar conform art. 73 alin. 1 din Legea 31/1990, administratorii sunt răspunzători față de societate pentru - c)existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere.
Întrucât lichidatorul judiciar nu a promovat acțiunea pe răspunderea materială prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, această acțiune poate fi promovată de Comitetul creditorilor în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea 85/2006.
Se mai arată că procedura a fost închisă prematur întrucât comitetul creditorilor nu a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului sindic, pentru a putea promova acțiunea în răspundere materială.
Examinând recursul declarat de creditoare prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea va constata că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Potrivit art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006, "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului".
În același timp, conform art. 138 al. 3 din aceeași lege "comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie".
Astfel, potrivit art.138 alin.1 din Legea insolvenței au în principiu calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii în răspundere civilă doar administratorul sau lichidatorului judiciar, însă în cauză nu a fost promovată o astfel de acțiune.
Curtea reține și că, pe de altă parte, numai comitetul creditorilor poate formula cererea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, creditorii nemaiavând în prezent calitatea cerută în mod expres de lege pentru această solicitare, legiuitorul prevăzând fără echivoc că pentru a se putea cere de către comitetul creditorilor autorizarea judecătorului-sindic este necesar fie ca administratorul judiciar sau lichidatorul să omită să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, fie ca practicianul să omită să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor să amenințe să se prescrie.
Deși nici unui creditor în procedura insolvenței nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoare falite, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare, a înțeles să modifice condițiile în care creditorii, prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului-sindic o astfel de antrenare de răspundere. În aceste condiții, este evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, ea nu poate solicita nici în recurs acest lucru.
Susținerea creditoarei că procedura insolvenței a fost închisă prematur, întrucât comitetul creditorilor nu a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului sindic este nefondată, având în vedere că închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar neidentificând bunuri aparținând debitoarei, iar creditoarea recurentă nefiind de acord să avanseze sumele corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative aferente continuării procedurii.
Așa fiind, constatând că nu există în cauză motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DGFP CSî mpotriva sentinței comerciale nr.163/26.03.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./07.12.09
tehn./ 2 ex./09.12.09
Primă instanță:Tribunalul C S,
judecător:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu