Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 180/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 180/
Ședința publică de la 07 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Gina Ignat
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de către pârâtul, cu domiciliul în B, strada - nr. 5, bloc 7,. 3,. 42, împotriva sentinței comerciale nr. 289/22.08.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata debitoare. B, prin lichidator judiciar, B,-, - 9,. 54, județul B, având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul pârât lipsă avocat și pentru intimata debitoare, prin lichidator, avocat, ambii cu împuterniciri la dosar, filele 21-22.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este în faza administrării de probatorii, după care:
Reprezentantul lichidatorului debitoarei depune un set de înscrisuri, un exemplar fiind înmânat și părții adverse, despre care arată că sunt actele pe care le deține lichidatorul judiciar.
Curtea constată că s-a depus de către reprezentantul intimatei debitoare o notă de concluzii, adresă a debitoarei către administratorul judiciar, prin administrator statutar, procese-verbale de predare-primire a documentelor financiar-contabile, copie contract individual de muncă încheiat între societatea debitoare și numita.
Apărătorul recurentului pârât arată că din această notă de concluzii rezultă că celelalte documente sunt în arhiva societății, că o lucrare de selecționare a arhivei este de durată și presupune o pregătire de specialitate în domeniu; deși instanța a pus în vedere acesteia să depună copii în extras de pe contractele de muncă, balanțe, bilanțuri, contracte în curs de derulare, intimata debitoare nu le-a depus, actele fiind în arhiva societății debitoare, prin lichidator judiciar.
Pentru lipsa înscrisurilor, solicită revenirea cu adresă sau aplicarea de sancțiuni față de lichidator, arătând că din procesul-verbal încheiat la 14.03.2007 rezultă că nu s-a întocmit un inventar cu documentele contabile, dar că s-a predat lichidatorului bilanțul contabil din 2007.
Curtea arată, așa cum rezultă din precizările formulate de lichidator, lichidatorul poate pune la dispoziție copii de pe acte, însă nu este în măsură a efectua verificări asupra evidenței contabile; cu toate acesta, lichidatorul a efectuat verificări asupra sumelor și nu s-au regăsit informații care să conducă la concluzia că venitul acordat în perioada 2005 - 2006 ar cuprinde și alte sume.
Apărătorul intimatei debitoare, cu privire la cărțile individuale de muncă, arată că nu sunt în arhiva societății.
Apărătorul recurentului pârât insistă în depunerea înscrisurilor arătate, probă admisă sau, în caz de refuz, aplicarea disp. art. 108 sau a disp. art. 225.pr.civ.
Apărătorul intimatei debitoare arată că, la un termen anterior, s-a pus în vedere recurentului să depună tabelele despre care a făcut vorbire în motive (la fila 3 dosar) și că ceea ce solicită apărătorul recurentului este pentru tergiversarea cauzei. Solicită emiterea unei adrese către lichidator sau termen pentru a comunica acestuia înscrisurile solicitate.
Curtea arată că s-a încuviințat proba cu aceste înscrisuri și consideră că nu se mai impune amânarea pentru depunerea lor și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului.
Apărătorul recurentului pârât, având cuvântul, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de lichidatorul judiciar de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator privind plata din averea personală până la concurența sumei de 254.035 lei. Cererea de angajare răspundere a fost formulată la data de 13.06.2007, instanța fixând termen, pentru citarea pârâtului, la 22.08.2007, fără mențiunea "la interogatoriu", dându-se eficiență disp. art. 225.pr.civ. considerând neprezentarea la interogatoriu ca pe o recunoaștere de refuz a pretențiilor și s-a admis cererea în parte până la concurența sumei;
Însă, pentru a se putea da eficiență disp. art. 225.pr.civ. pârâtul trebuia citat cu mențiunea la interogatoriu, rezultând graba cu care s-a soluționat această cauză. Mai arată că se impunea efectuarea unei expertize contabile prin care să se stabilească dacă suma de 47.000 lei ridicată de pârât a destabilizat activitatea societății.
Solicită, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Brăila pentru a se stabili dacă erau incidente disp. art. 138 lit. a și c din Legea nr. 85/2006 și, în subsidiar, cu reținerea disp. art. 225.pr.civ. solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii și, pe fond, respingerea acțiunii privind angajarea răspunderii formulată de lichidatorul judiciar; arată că actele sunt în arhiva societății, iar nedepunerea lor constituie o poziție procesuală de recunoaștere. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei debitoare, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că instanța de fond a analizat probatoriul cu atenție.
Arată că, deși la fila 3 dosar este declarația recurentului din care rezultă că dovedește cu tabele că a plătit sume în fiecare lună angajaților, nu a făcut acest lucru și tabelele nu sunt la societate. La fila 36 dosar recurs se află un raport cu privire la situația patrimonială a debitoarei din 07.06.2006 prin care se arată că au fost neînțelegeri între asociați, care au culminat cu un litigiu nr. 47/2006, având ca obiect retragerea din firmă a recurentului. La 07.06.2006 (fila 36 dosar), arată că lichidatorul nu se poate pronunța dacă există culpa cuiva și nu dă o soluție în acest sens. La fila 31 dosar, există un raport de activitate întocmit la 16.05.2007 prin care Adunarea generală a creditorilor a hotărât să se procedeze la formularea acțiunii pentru atragerea răspunderii recurentului, nedepunându-se dovezi în sensul restituirii banilor.
Curtea pune în vedere apărătorului intimatei debitoare să nu facă trimitere la înscrisuri ce nu sunt la dosar, acesta din urmă arătând că lasă la aprecierea instanței asupra admisibilității recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr-, reclamanta Cabinet în insolvență, în calitate de lichidator judiciar al B - aflată în procedura de faliment - în contradictoriu cu pârâtul, fostul administrator al debitoarei, a solicitat atragerea răspunderii materiale a acestuia în baza dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 85/2006 până la concurența sumei de 508.070 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost administrator al debitoarei B și în perioada 20.01.2006 - 25.04.2006 a ridicat din casieria societății suma totală de 47.000 lei cu titlu de avansuri spre decontare.
Cum acesta nu a înțeles să restituie sumele și nici nu le-a justificat cu documente sau înscrisuri, reclamanta analizând cauzele care au generat starea de insolvență a debitoarei, a apreciat că ridicarea acestor sume într-o perioadă de timp relativ scurtă a avut drept consecință destabilizarea financiară a societății.
Legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care să combată susținerile reclamantei, motiv pentru care tribunalul, văzând și disp. art. 225.pr.civ. a socotit aceste împrejurări ca pe o mărturie deplină în sensul recunoașterii pretențiilor reclamantei.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus dispozițiile de plată în baza cărora a ridicat sumele indicate, tabelul definitiv consolidat al creanțelor și raportul de cauze (fila 212).
Tribunalul Brăila, prin sentința nr. 289/22 august 2007, admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească din averea personală suma de 254.035 lei, reprezentând o parte din pasivul societății debitoare
Pentru a hotărî astfel, a reținut că, prin sentința nr. 121/S/26.04.2006, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, la cererea creditoarei Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
În cursul procedurii, s-a admis planul de reorganizare propus de debitoare.
Cum programul de plată a creanțelor, inclus în planul de reorganizare, nu a fost respectat, prin încheierea nr. 1/10.01.2007, judecătorul sindic a dispus intrarea în faliment a debitoarei și dizolvarea acesteia.
A mai reținut judecătorul sindic că, prin rapoartele de activitate întocmite de administratorul și, ulterior, lichidatorul judiciar desemnat în cauză s-a arătat că fostul administrator al debitoarei a ridicat din casieria societății în repetate rânduri sume de bani. Aceste sume de bani nu au fost nici returnate, și nici nu s-a justificat modul de folosire.
Aceste fapte, coroborate cu evoluția economico-financiară a societății în perioada 2005 - 2006 au avut drept consecință perturbarea lichidității societății și intrarea în stare de insolvență.
A constatat, în ce privește existența faptei prevăzută de disp. art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006, că într-adevăr pârâtul a dispus continuarea unei activități neprofitabile în situația în care insolvența societății era vădit prezumată.
Ca atare, constatând întrunite condițiile prev. de art. 138 lit. a și c din Legea nr. 85/2006, a dispus angajarea răspunderii pârâtului pentru o parte din pasivul debitoarei, respectiv pentru suma de 254.035 RON.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâtul, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI - secția comercială, maritimă și fluvială.
Sentința recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei pentru următoarele motive:
Sentința este lipsită de temei legal, întrucât nu a săvârșit vreuna din faptele prev. de art. 138 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 85/2006.
În ce privește suma de 47.000 lei, a arătat că aceasta a fost distribuită salariaților, cu titlu de contravaloare bonuri de masă, în perioada decembrie 2005 - ianuarie 2007, aspect ce rezultă din tabelele întocmite lunar și semnate de salariați.
A mai susținut recurentul-pârât că nu a dispus continuarea unei activități neprofitabile în interes personal. Dimpotrivă, pentru redresarea activității societății, a propus un plan de reorganizare, care însă nu a putut fi respectat. Însă, starea de insolvență a avut drept cauză lipsa de comenzi, fluctuația mare de personal, prețurile mici ale mărfurilor produse.
În drept, a invocat disp. art. 299 și art. 3041.pr.civ.
Prin înscrisul intitulat "precizări", recurentul a formulat noi motive de recurs, cu depășirea termenului prev. de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 coroborat cu disp. art. 303 alin. 1 și 2.pr.civ. Prin urmare, aceasta nu vor fi analizate decât în măsura în care pot fi calificate ca fiind de ordine publică.
În dovedirea recursului, s-a folosit de proba cu înscrisuri, aflate în posesia părții potrivnice, respectiv a lichidatorului judiciar: copii state de plată ale societății debitoare (filele 48 - 66 dosar recurs).
Prin întâmpinare, intimata B, prin lichidator judiciar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât hotărârea instanței de fond este legală și temeinică. A susținut, în esență, că operațiunea de distribuire de sume de bani către angajați, în numerar, în locul bonurilor de masă, este nelegală și că,oricum, o atare operațiune nu a fost dovedită.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5.pr.civ. hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Motivarea hotărârii înlătură arbitrariul și face posibil controlul judiciar.
O motivare corectă presupune referirea la realitatea faptelor și la judecăți verificate în concret în speța respectivă, prin evitarea motivărilor sprijinite pe formulări generale, abstracte.
În speță însă, lichidatorul judiciar a solicitat să fie obligat pârâtul să suporte din averea personală suma de 508.070 lei, reprezentând întreg pasivul societății debitoare, pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 138 lit. a și c din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic admite cererea și obligă pârâtul să suporte numai o parte din pasivul societății debitoare, respectiv suma de 254.035 RON, fără ca în considerente să existe nici cel mai mic indiciu cu privire la modul în care a stabilit legătura de cauzalitate între fapta și prejudiciul astfel calculat, în condițiile art. 998 Cod civil. Mai exact, în lipsa unor elemente de cuantificare a prejudiciului, suntem îndreptățiți să considerăm că acesta a fost stabilit în mod arbitrar, iar instanța de control judiciar nu poate verifica temeinicia soluției.
Cât privește descrierea faptei prevăzută de art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006, urmează să reținem că judecătorul sindic s-a mărginit să redea, în considerente, definiția prevăzută de textul de lege, fără să facă referire, în concret, la realitatea faptelor, verificate în concret în speța respectivă.
Nu în ultimul rând, spre a se vedea dacă subzistă sau nu răspunderea fostului administrator al societății debitoare cu privire la fapta prev. de art. 138 alin. 1 lit. a din legea nr. 85/2006, trebuie verificată apărarea pârâtului în sensul că sumele ridicate din casieria societății, în perioada 20.01.2006 - 25.04.2006, au fost folosite pentru a plăti salariaților contravaloarea tichetelor de masă. Este adevărat că bonurile de masă se achiziționează și se distribuie potrivit reglementărilor speciale - Ordinul Ministrului nr. 408/2004, însă nerespectarea acestei proceduri poate constitui o încălcare a prevederilor legale referitoare la ținerea contabilității. Relevanța acestor verificări subzistă însă câtă vreme, dacă s-ar dovedi realitatea acestor susțineri, ar trebui reapreciată existența faptei de însușire a bunurilor societății în interesul personal al fostului administrator.
Față de cele susarătate, reține că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ceea ce atrage nulitatea hotărârii potrivit art. 304 pct. 7, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că procedând în modul descris mai sus, judecătorul sindic nu a soluționat, practic, fondul cauzei.
Așa fiind, potrivit art. 312 alin. 3 și 5.pr.civ. va admite recursul și va casa hotărârea atacată, cu consecința trimiterii cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către pârâtul, cu domiciliul în B, strada - nr. 5, bloc 7,. 3,. 42, împotriva sentinței comerciale nr. 289/22.08.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Brăila.
Casează sentința recurată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Martie 2008.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
Grefier,
VV//2 ex/23.04.2008
Fond: a
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Gina Ignat
