Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 206
Ședința publică din 28 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 3: Marian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea B, împotriva sentinței comerciale nr. 1416/JS/22.11.2007 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul C-S, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL LOCAL REȘIȚA - DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE, C S, SC SA PRIN LICHIDATOR IP GRUP, SC SA, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea recurentei AVAS B, lipsă fiind intimații.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat
INSTANȚA
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1416/JS/22.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, judecătorul sindic, în temeiul art. 129 alin.(2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, a respins obiecțiunile formulate de către creditoarea AVAS B împotriva Raportului final nr. 1153 din 06.09.2007 întocmit de către lichidatorul judiciar IP GRUP prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului instituită prin Legea n 85/2006, împotriva debitoarei SC SA Reșița ca fiind neîntemeiată, a aprobat Raportul final nr. 1153 din 06.09.2007 întocmit de lichidatorul IP Grup, în temeiul art. 131 din Legea 85/2006 a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC SA Reșița și a dispus radierea debitoarei SC SA Reșița din Registrul Comerțului al ORC de pe lângă Tribunalul C-
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că urmare a cererii introductive formulată de către lichidatorul judiciar IP GRUP Reșița, în condițiile prevăzute la art. 2701și art. 2702din Legea nr. 31/1990, republicată, modificată prin Legea nr. 441/2006, prin sentința comercială nr. 875/JS/24.05.2007 pronunțată în dosarul nr-al Tribunalului C-S, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva pârâtei debitoare SC SA Reșița, jud. C-S, în condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Prin aceeași sentință comercială mai sus menționată, pentru administrarea procedurii falimentului din procedura simplificată a insolvenței a debitoarei SC SA Reșița, a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar practicianul în insolvență IP GRUP Reșița.
Prin Raportul final nr. 1153 din 06.09.2007 privind pe debitoarea SC SA Reșița, de către lichidatorul judiciar IP GRUP Reșița, s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societate comercială în conformitate cu prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, având în vedere că în averea debitoarei nu au fost identificate bunuri care, după evaluarea lor prin valorificare să acopere cheltuielile aferente procedurii insolvenței, și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare.
De către lichidatorul judiciar, prin același raport final mai sus menționat, care a fost afișat la ușa instanței la data de 13.09.2007, se mai precizează că la sediul debitoarei societate comercială nu se mai desfășoară nici o activitate de natură comercială, debitoarea fiind dizolvată de drept, în conformitate cu prevederile art.30 din Legea nr. 359/2004 prin încheierea nr. 4322 din 06.12.2005, pronunțată de judecătorul-delegat la. de pe lângă Tribunalul C-S, și că nu a putut fi întocmit bilanțul contabil deoarece lichidatorul judiciar nu a dispus de nici un fel de documente contabile, precum se mai consideră că pentru creanțele neachitate nu se face vinovat administratorul social al debitoarei societate comercială nefiind aplicabile în cauză prevederile art. 138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței.
Împotriva raportului final menționat s-au formulat obiecțiuni de către creditoarea AVAS B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că aceste obiecțiuni sunt întemeiate, să se dispună continuarea procedurii și ca o consecință firească a admiterii obiecțiunilor, lichidatorul judiciar să apeleze la prerogativele conferite de art. 138 alin.(1) din legea nr. 85/2006, respectiv a formula o cerere de angajare a răspunderii patrimoniale față de persoanele din cadrul SC SA Reșița, care au cauzat starea de insolvență, iar în cazul în care lichidatorul judiciar nu apelează la prerogativele conferite de art. 138 alin.(1) din legea nr. 85/2006, în conformitate cu prevederile art. 17 alin.(2) din legea 85/2006, creditoarea a solicitat ca lichidatorul judiciar să convoace de urgență comitetul creditorilor al debitoarei societate comercială care să aibă ca ordine de zi, în mod obligatoriu, "solicitarea adresată judecătorului sindic de autorizare a comitetului creditorilor în vederea introducerii prevăzute de art.138 din Legea nr. 85/2006.
Din economia obiecțiunilor ce au fost formulate de către creditoarea AVAS B se constată că prin aceasta se vizează, în mod deosebit, dispunerea atragerii răspunderii patrimoniale a persoanelor din organele de conducere ale debitoarei societate comercială, în faliment, în conformitate cu prevederile art. 138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006.
În raport de solicitările creditoarei AVAS B, astfel cum sunt ele prevăzute prin obiecțiunile pe care le-au formulat împotriva raportului final, având în vedere atribuțiile judecătorului sindic, astfel cum sunt determinate, în mod limitativ, prin art.11 alin.(2), prima fază, din Legea nr. 85/2006, se constată că asupra lor judecătorul sindic nu se poate pronunța în cadrul soluționării de obiecțiuni la raportul final, întrucât nu sunt de competența materială a sa.
Cum însă, potrivit art.138 alin.(1) din Legea 85/2006, calitatea procesuală activă în a promova o acțiune în răspundere patrimonială pentru acoperirea unei părți în pasivul debitoarei persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență împotriva persoanelor care au cauzat starea de insolvență, o au numai administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar și cum luarea unei asemenea măsuri ține de managementul aferent procedurii care aparține practicianului în insolvență (administratorului ju8diciar și/sau lichidatorului) să promoveze o acțiune în răspundere patrimonială în conformitate cu prevederile art.138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește cea de a doua solicitare din obiecțiunile formulate și anume aceea de a autoriza comitetul creditor al debitoarei să introducă acțiunea prevăzută la art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006, precum și dispunerea lichidatorului judiciar să convoace comitetul creditorilor care să aibă la ordinea de zi solicitarea adresată judecătorului sindic de a autoriza comitetul creditorilor de a introduce o asemenea cerere, s-a constatat că și aceasta este nefondată.
Este corect că în conformitate cu prevederile art. 138 alin.(3) din Legea nr. 85/2006, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin.(1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.(1) și răspunderea persoanelor la care se referă la alin.(1), amenință să se prescrie.
Astfel cum s-a mai precizat, cum în speța dedusă judecății prin încheierea comercială 1282/JS din 25.10.2007 s-a constituit comitetul creditorilor format din creditorii care s-au înscris la masa credală a debitoarei SC SA Reșița, ca și organism al creditorilor care exercită controlul asupra activității manageriale ale lichidatorului judiciar ce a fost desemnat în cauză.
Pentru a face aplicabilitatea prevederilor legale mai sus citate, în mod obligatoriu, judecătorul sindic trebuia să fie sesizat cu o asemenea cerere, în exclusivitate, numai de către comitetul creditorilor al debitoarei societate comercială, în faliment care în ceea ce o privește pe debitoarea SC SA Reșița, a fost constituit prin Încheierea comercială nr. 1282/JS din 25.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-
În raport de prevederile art.17 alin.(2) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora comitetul creditorilor se întrunește lunar și, la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, după caz, ori a cel puțin 2 dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar, instanța de fond a constatat că doar lichidatorul judiciar are posibilitatea de a convoca comitetul creditorilor, comitet care, în condițiile în care s-ar fi întrunit lunar exista posibilitatea punerii în discuție și promovării unei asemenea cereri în sensul prevederilor art. 138 alin.(3) din aceeași lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea AVAS B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de autorizare a Comitetului/Adunării creditorilor în vederea formulării cererii de atragere a răspunderii foștilor administratori ai falitei SC SA, cu obligarea acestora la suportarea pasivului falitei.
În motivare recurenta-creditoare arată că își menține punctul de vedere și consideră că se impune atragerea răspunderii foștilor administratori în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art.138 alin.1 lit.e) și d) din Legea nr. 85/2006 (respectiv art.137 alin.1 lit.e și d în vechea reglementare).
În acest sens, învederează instanței faptul că, potrivit teoriei și practicii juridice, în dreptul civil și în cel comercial, operează două reguli principale: prima, că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și respectiv că indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirii depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Astfel, recurenta arată că a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului" - - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței.
Astfel având în vedere că lichidatorul s-a pronunțat în raportul final în sensul încălcării normelor contabile de către fostul administrator, consideră întrunite toate condițiile necesare pentru atragerea răspunderii. După cum a arătat și în cererea promovată, consideră legătura de cauzalitate dintre conduita administratorului și insolvența societății, evidentă.
Mai mult, având în vedere faptul că, potrivit art.72 din Legea nr. 31/1990 republicată, "obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat", instanța trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 1540.civ.: "mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului". De asemenea potrivit alin.2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului (administratorului) se apreciază cu mai multă rigurozitate.
Potrivit art.374 din Codul Comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, în speța de față administratorul nefăcând dovada contrarie.
Învederează instanței de judecată faptul că răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plății, așa cum este reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei falite.
Aflându-se pe tărâmul răspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumată, potrivit art.1082 civ. raportat la art. 138 din Legea 85/2006 republicată.
În cauză, răspunderea trebuie apreciată în abstractio, cu mai multă rigurozitate, având în vedere că administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu dispozițiile art. 1080 alin.1 civ. coroborate cu art.1600 civ. devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activității mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordonează măsurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire socială.
Prejudiciul produs există, constând din însăși creanța AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.
Art. 138 din Legea 85/2006 stabilește că, prin săvârșirea de către administrator a uneia din faptele prevăzute la acest articol, se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
Consideră de asemenea aplicabile în speță prevederile art.138 alin.3 din Legea nr. 85/2006 și în condițiile în care lichidatorul înțelege să nu formuleze o cerere întemeiată pe prevederile art.138, apare imperativ necesar ca creditorilor să li se creeze ocazia să uzeze și de acest mijloc legal de suplimentare a averii debitoarei. În acest context, apreciază ca netemeinică poziția instanței de fond de a obstrucționa din orice dezbateri privind eventuala culpă a fiștilor conducători ai falitei în ceea ce privește starea de insolvență. În măsura în care lichidatorul nu intenționează să se prevaleze de prevederile art. 138 alin.1 și să încerce a suplimenta averea falitei, instanța are obligația de a dispune din oficiu convocarea Comitetului/Adunării creditorilor și de a supune atenției creditorilor astfel constituiți oportunitatea formulării în baza art.138 alin.3 a cererii de atragere a răspunderii persoanelor culpabile de insolvența falitei.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoarea AVAS B, dar și din oficiu în limitele conferite de art. 306 alin.2 proc.civ. Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat nu este fondat, urmând a fi respins.
Critica recurentei referitoare la faptul că instanța a obstrucționat orice dezbateri privind eventuala culpă a foștilor conducători ai falitei este nejustificată.
Actele dosarului, confirmă faptul că organele care aplică procedura insolvenței au respectat regulile după care se călăuzesc în această procedură. Judecătorul sindic nu se poate legal autoinvesti cu stabilirea răspunderii în temeiul dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, iar sfera persoanelor abilitate să-l investească este limitată la: administratorul judiciar, lichidatorul și comitetul creditorilor.
În ceea ce privește comitetul creditorilor, abilitarea legală este condiționată de prealabila autorizare a judecătorului sindic, iar cererea de acordare a autorizării care în speță nici nu a fost formulată, este condiționată de cel puțin una din situațiile prevăzute de art. 138 alin.3 din legea insolvenței.
Împrejurarea că o atare procedură nu a fost urmată de către cei abilitați de lege în acest sens, nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii. Din economia dispozițiilor legii, rezultă că lichidatorul și comitetul creditorilor nu au obligația de a solicita angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere ci, doar posibilitatea, în condițiile în care apreciază ca fiind oportună angajarea răspunderii, ori titularii acțiunii în răspundere civilă nu au înțeles să formuleze o astfel de cerere.
Instanța constată astfel, că nu a fost încălcată nici o dispoziție legală la soluționarea hotărârii de către judecătorul sindic, în temeiul art. 312 alin.1 proc.civ. urmând a respinge recursul creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, împotriva sentinței civile nr. 1416/22.11.2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului C-S nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 Februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - - -
GREFIER
RED./27.03.2008
TEHNORED./2 EX/28.03.2008
PRIMA INSTANȚĂ: Tribunalul C -
Judecător:
Președinte:Magdalena MălescuJudecători:Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae Șerban, Marian
