Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 278/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 278/
Ședința publică din 19.02.2009
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele DGFP C-S și AVAS B, împotriva sentinței comerciale nr. 728/JS/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea SC SRL Reșița prin lichidator, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, văzând că s-a solicitat judecata și în lipsă, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 728/JS/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, s-au respins obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS B împotriva Raportului final nr. 60/21.04.2008 întocmit de lichidatorul judiciar privind pe debitoarea SC SRL, s-a aprobat Raportul final nr. 60/21.04.2008 întocmit de lichidator, în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC SRL și radierea acesteia din registrul comerțului, în temeiul art. 136 din lege a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura insolvenței și s-a dispus notificarea sentinței tuturor părților interesate și publicarea acesteia în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că urmare a desfășurării procedurii falimentului din procedura simplificată a insolvenței, de către lichidatorul-judiciar " -", din Reșița, județul C-S, s-a întocmit Raportul final nr.60 din data de 21 aprilie 2008, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei " " Reșița, în conformitate cu prevederile art.131 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, având în vedere că în averea debitoarei nu au fost identificate bunuri care, după evaluarea lor, prin valorificare să acopere cheltuielile aferente procedurii insolvenței și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare.
Prin același raport final de către lichidatorul-judiciar, s-a mai precizat că luând în considerare cauzele și împrejurările cărora i s-a datorat starea de insolvență, faptul că procedura insolvenței a fost deschisă la cererea conducerii debitoarei societate comercială, cum și faptul că toate actele contabile au fost depuse de către administratorul social din care nu reiese nici o acțiune culpabilă, constată că nu se poate reține în sarcina fostei conduceri a societății faptele prevăzute la art.138 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Prin adresa nr.13547 din data de 08 mai 2008, creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B, a formulat obiecțiuni la Raportul final întocmit de către lichidatorul-judiciar " -", cu sediul în municipiul Reșița, județul C-S, privind pe debitoarea " " Reșița, județul C-S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie admise obiecțiunile sale în sensul de a se dispune refacerea și comunicarea raportului de către lichidatorul-judiciar.
În susținerea obiecțiunilor formulate, de către creditoarea autoritate se învederează, în esență, că lichidatorul desemnat nu a întocmit un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, precum și că același lichidator-judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile artt.138 și urm. Din Legea nr.85/2006, având în vedere că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți.
De către creditoare se mai consideră că lichidatorul-judiciar nu a verificat în ceea ce privește creanța bugetară înscrisă de și preluată de, cauzele concrete care au determinat nevirarea de către debitoare a contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale și de sănătate, raportat la obligațiile angajaților prevăzute de lege, precum și că lichidatorul-judiciar trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la acest fond.
Prin aceleași obiecțiuni, creditoarea bugetară arată că, mai mult decât atât, lichidatorul a omis atât să precizeze persoanele vinovate, de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, cât și să formuleze cererea de angajare a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
Din economia obiecțiunilor formulate de către creditoarea bugetară împotriva raportului final întocmit de către lichidatorul-judiciar, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societate comercială, s-a constatat că aceste obiecțiuni privesc, cu precădere, aspecte referitoare la antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului social în condițiile prevăzute la art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Cum însă răspunderea patrimonială prevăzută la art.138 alin.(1) din legea nr.85/2006, are natura unei răspunderi civile delictuale speciale, se impune ca partea care solicită sau propune atragerea unei asemenea răspunderi patrimoniale să facă dovada faptelor ilicite, în sensul prevederilor alin.(1) lit.a)-g) al acestui alineat, săvârșite de către persoanele, prevăzute în același alineat care să fi fost anterioare deschiderii procedurii insolvenței și că aceste fapte ilicite au avut ca și o consecință directă ajungerea debitoarei societate comercială în stare de insolvență(încetare de plăți).
S-a constatat că prin raportul final, de către lichidatorul judiciar s-au prezentat cauzele și împrejurările cărora i s-a datorat starea de insolvență a debitoarei societate comercială, precum și că prin același raport final s-a pronunțat asupra problemei răspunderii patrimoniale a administratorului social al debitoarei societate comercială, în faliment arătându-se și motivul nepromovării unei cereri cu acest obiect, respectiv că din actele contabile ce au fost prezentate nu reiese nici o acțiune culpabilă, și că nu se poate reține în sarcina fostei conduceri a debitoarei societate comercială faptele prevăzute la art.138 din Legea nr.85/2006.
Ca atare, au fost respinse obiecțiunile formulate de către creditoarea bugetară B, împotriva Raportului final întocmit de către lichidatorul judiciar " -", privind pe debitoarea " " Reșița, pentru dispunerea refacerii și completării acestui raport final potrivit solicitărilor făcute de creditoarea bugetară.
Având în vedere considerentele de mai sus, s-a constatat ca fiind aprobat Raportul final nr.60 din data de 21 aprilie 2008 întocmit de către lichidatorul-judiciar " -", prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei " " Reșița, județul C-
Astfel fiind, s-a constatat că în pricina comercială dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, și în consecință s-a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs creditoarele DGFP C-S și AVAS
Prima recurentă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru a se da posibilitatea comitetului creditorilor de a solicita judecătorului sindic autorizarea în vederea formulării cererii de antrenare a răspunderii materiale a administratorilor sociali, iar în subsidiar s-a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul antrenării răspunderii materiale a administratorilor sociali. În motivare recurenta DGFP C-S a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin.1 lit.d din Legea 85/2006 coroborate cu art. 73 din Legea 31/1990 vizând răspunderea administratorilor sociali și art. 11 alin.4 din Legea 82/1991 a contabilității.
Recurenta AVAS a solicitat de asemenea casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, pentru ca lichidatorul judiciar să întocmească un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență, iar în raport de aceste constatări, lichidatorul judiciar să formuleze în termenii prevăzuți de art. 138 alin.1 din Legea 85/2006 o cerere de angajare a răspunderii patrimoniale față de persoanele din cadrul societății debitoare care au cauzat starea de insolvență, iar în cazul în care lichidatorul judiciar refuză acest demers, să fie autorizați creditorii debitoarei să introducă această acțiune. În motivare această recurentă a arătat că raportul final întocmit de lichidator nu reprezintă un raport amănunțit având conținutul prevăzut de art. 20, 25 și 59 alin.1 din Legea 85/2006, deoarece nu prevede expres care au fost cauzele producerii stării de insolvență, persoanele cărora le-ar fi revenit responsabilitatea pentru această stare de insolvență, existența premiselor angajării răspunderii acestora. La data de 12.01.2009 aceeași recurentă AVAS Bad epus în cauză un nou recurs împotriva aceleiași sentințe civile dintr-o eroare a evidențelor proprii ale acestei creditoare, recurs care va fi calificat de către C ca fiind motive complementare ale recursului inițial declarat în termen.
În cauză a formulat întâmpinare lichidatorul judiciar al debitoarei, solicitând respingerea ambelor recursuri ca nefondate, arătând în motivare următoarele: În raportul final lichidatorul a arătat motivele pentru care nu înțelege să formuleze o acțiune în angajarea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale societății; în același raport a arătat cauzele și împrejurările care împreună au condus la apariția stării de insolvență, dar care nu sunt imputabile vreunei persoane din conducerea societății debitoare; că toate actele contabile au fost depuse de către administratorul social potrivit legii insolvenței, iar din acestea nu rezultă vreo acțiune culpabilă a administratorului social.
Examinând recursurile astfel declarate prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate prin luarea în considerare a dispozițiilor art. 304, 304 ind.1 proc.civ. Curtea de Apel constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru motivele ce succed.
În esență, ambele creditoare recurente critică hotărârea judecătorului sindic pentru motivul neprecizării în Raportul final a cauzelor, împrejurărilor și persoanelor care au determinat apariția stării de insolveță, și în raport de aceste mențiuni, neantrenarea de către lichidatorul judiciar a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ai debitoarei.
Examinând Raportul întocmit de lichidatorul judiciar, la finalul procedurii (filele 84-86 dosar Tribunal), Curtea constată în mod contrar celor susținute de către recurente, că lichidatorul judiciar a expus la fila 4 al acestui raport, atât cauzele care au generat apariția stării de insolvență, cât și motivele pentru care nu consideră oportună și nici întemeiată introducerea unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului social al debitoarei.
Acest Raport final a fost cunoscut de către creditoarele recurente și, prin urmare, nimic nu le-a împiedicat să introducă ele însele, în nume propriu, o cerere de autorizare în fața judecătorului sindic, în vederea formulării unei acțiuni pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului social, în condițiile în care în cauză există doar două creditoare, recurentele de față, iar un Comitet al creditorilor nu poate fi constituit.
Or, creditoarea AVAS s-a mulțumit să formuleze obiecțiuni cu privire la Raportul final asupra cărora judecătorul sindic s-a pronunțat și le-a respins motivat, iar creditoarea DGFP C-S în cuvântul dat pe fond în fața Tribunalului, a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare a cauzei și nu s-a opus la închiderea procedurii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile creditoarelor DGFP C-S și AVAS B împotriva sentinței civile nr.728/JS/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
RED.//02.03.2009
TEHNORED. /02.03.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL C-
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș, Anca