Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.31/C/2008 -
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga JUDECĂTOR 2: Ioana Dina Tătar
JUDECĂTOR 3: Florica
JUDECĂTOR: -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial declarat de creditoareaSC SRLcu sediul în G,-, Județ C, în contradictoriu cu intimata debitoareSC SRL S M,J-, CUI -,cu sediul în S M, Str.- C, Nr.2.prin lichidator LJ 2000cu sediul în S M, Str.-, nr. 13, Județ S M, intimatele creditoare SC SRL cu sediul în Z, Str.-, nr. 38, Județ S, Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în S M, Romană, nr.3-5, județ S M,Banca Comercială Română Scu sediul în S M, 25 Octombrie, --T6, Județ S M șiBanca Română Pentru Dezvoltarecu sediul în S M, Str.-, nr. 3, Județ S M, intimații pârâți și ambii domiciliați în S M, 25 Octombrie, -,. 31, Județ S M și intimatulOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu Marecu sediul în S M,-, județ S, împotriva sentinței nr.1332/F din 27.06.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimata creditoare Banca Comercială Română SMp rin consilier juridic - în baza delegației nr.89/28.01.2008 emisă de intimată, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei achitată prin ordinul de plată nr.95/25.07.2007 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că Tribunalul Satu Marea depus la dosar actele solicitate de instanță, respectiv cererea de antrenare a răspunderii a creditoarei SC SRL cu actele anexate acesteia și raportul privind cauzele și împrejurările intrării societății în insolvență aflat la volumul I al dosarului, după care:
Reprezentantul intimatei creditoare nu are alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat.
Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei creditoare solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea hotărârii atacate în sensul angajării răspunderii administratorului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului, în contencios administrativ, de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.1332/F din 27.06.2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea respins cererile înaintate de creditori-reclamanți Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, Banca Comercială Română S M, Banca Română Pentru Dezvoltare, SC "" SRL, SC "" SRL și lichidatorul judiciar SC " LJ 2000" SRL în prezent " LJ 2000" împotriva pârâților și, pentru angajare răspundere patrimonială pârâți. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Potrivit art.124 din Legea nr.64/1995 (art.137 în urma republicării acestei legi și art.138 din Legea nr. 85/2006 act normativ în vigoare la data pronunțării prezentei), "judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei persoană juridică ajuns în stare de insolvență să fie suportată de către membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori și de orice alte persoane - care au contribuit la ajungerea debitoarei în această situație, prin una dintre următoarele fapte:
a). au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
d). au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
e). au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit, în mod fictiv pasivul acesteia;",
Iar potrivit art. 72 și 73 din Legea nr. 31/1990, "obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și de cele special prevăzute în această lege. Administratorii sunt solidari răspunzători pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociați,
b) existența reală a dividendelor plătite,
c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
d) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. Acțiunea în răspundere împotriva administratorului ce aparține și creditorilor societății, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 ".
Din fișa societății comerciale "" SRL eliberată de de pe lângă Tribunalul Satu Mare (filele 70-72 vol. VII din dosar) rezultă că SC "" SRL are ca asociat unic pe, iar ca administratori statutari pe și pe, iar din primul raport de activitate întocmit de administratorul judiciar la 01.04.2003 (filele 224-226 vol. I din dosar), rezultă că numitul avea calitatea de director - administrator împuternicit.
Prin același raport al administratorului judiciar se apreciază că, principalele cauze ale ajungerii societății în stare de insolvență sunt:
- lipsa unui management eficient al întregii activități,
- lipsa unui suport financiar adecvat afacerii, societatea fiind nevoită să apeleze la credite bancare excesiv de mari, ceea ce a dus la o îndatorare foarte M și ajungerea la imposibilitatea de a onora plățile curente,
- pierderea unor piețe de desfacere externe și interne, precum și scăderea pieței de cumpărare a populației,
- nivelul foarte M al creanțelor neîncasate - 5.100.000.000 lei la data de 31.01.2003.
Lipsa de inventar constatată de administratorul judiciar a fost justificată de către directorul societății prin faptul că în mod normal, în procesul de prelucrare a pieii crude există o pierdere tehnologică de 12-18 % în funcție de anotimp, calitatea pieii prelucrate, originea, pierderea tehnologică (fila 227 vol. I - declarația dată de ).
La solicitarea creditoarei - Sucursala S M, în cauză s-a dispus în ședința publică din 25.05.2005 (fila 140 vol. V) efectuarea unei expertize contabile complexe prin care să se stabilească dacă administratorii societății au săvârșit vreuna din faptele prevăzute de Legea nr. 64/1995 de natură să atragă răspunderea patrimonială a acestora, obiectivele acestei expertize solicitate de către creditoare aflându-se la fila 187 vol. V din dosar.
Raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert contabil se află la filele 351-361 vol. VI din dosar.
Potrivit concluziilor formulate de expert:
1). În urma expertizării documentelor contabile aflate în arhiva administratorului judiciar și a documentelor primite de la. - Sucursala S M, nu rezultă că societatea ar fi ținut o contabilitate dublă și nici nu a întreprins vreo faptă de natură să dispară unele documente contabile.
2). Nu se confirmă supoziția ca administratorul societății să fi ascuns o parte din activul societății sau să fi mărit în mod fictiv pasivul acesteia. Diferența dintre suma cu care s-a majorat capitalul social și valorile de reevaluare nu are efect bilanțier atât timp cât, chiar dacă în mod eronat, soldul contului 105 este debitor.
3). În ce privește majorarea capitalului social al societății, deși nu s-au găsit rapoarte de evaluare întocmite de evaluatori atestați, diferențele cu care s-a majorat valoarea terenurilor și construcțiilor de circa 2,8 ori se încadrează în normativele de evaluări naționale având în vedere că societate nu a mai efectuat ale reevaluări de imobilizări.
4). Din compararea înregistrărilor în contabilitatea debitoarei cu extrasele de cont bancare, nu s-au semnalat diferențe. Situația creditelor aprobate de S M și soldurile bancare pe perioada 1999-2002 este redată în anexa la raport. Societatea nu a figurat în evidențele - Centrala Incidentelor de Plăți.
5). Evidența și gestionarea materiilor prime s-a făcut în mod corect. În ce privește trecerea pe conturi a materiilor prime degradate expertul nu a găsit acte de declasare, distrugere sau lipsuri (inventare).
6). Din datele puse la dispoziția expertului nu au rezultat erori în evidențierea creditelor sau omisiuni în înregistrarea acestora.
7). În urma expertizării documentației găsite la arhiva administratorului judiciar pe perioada 1995-2002, precum și a gestionării creditelor obținute de societate în perioada 1999-2002 de la băncile din S M, expertul nu a putut concluziona că administratorul societății ar fi săvârșit acte care să se încadreze în prevederile art. 137 din Legea nr. 64/1995.
De asemenea, s-a apreciat că erorile constatate cu ocazia evidențierii unor acte în contabilitatea societății s-au datorat lipsei unei consilieri financiare și economice de specialitate a societății.
La solicitarea creditoarea - Sucursala Județeană SM( filele 427-428 vol. VI din dosar) în ședința publică din 14.12.2005 (fila 513 vol. VI), judecătorul sindic a dispus efectuarea unei completări la acest raport de expertiză în sensul solicitat de creditoare, completare depusă de expert la 06.01.2006 (filele 542-543 vol. VI), prin care acesta își susține punctul de vedere exprimat prin raportul întocmit în cauză.
Întrucât prin raportul de expertiză întocmit în cauză, expertul a învederat faptul că, în legătură cu materiile prime degradate nu a găsit în actele contabile puse la dispoziția acestuia de administratorul judiciar nici un act din care să rezulte că aceste materii prime ar fi fost clasate, iar conform declarației olografe dată de aceste materii prime ar fi fost predate la de gunoi, judecătorul sindic a dispus lichidatorului judiciar întocmirea unui raport amănunțit în legătură cu indicarea exactă a materiilor prime constatate lipsă, explicarea diferențelor dintre listele de inventar și raportul de finalizare a inventarierii, precum și efectuarea unor verificări suplimentare a documentelor aflate în arhiva acesteia, existând indicii în sensul că expertului contabil nu i-au fost prezentate toate documentele întocmite de societatea debitoare.
Urmare a acestor demersuri, lichidatorul judiciar a întocmit adresa nr. 793/22.03.2006 (fila 79 vol. VII) din care rezultă valoarea totală a creanțelor falitei neachitate în cuantum de 30.518.375.550 lei ROL, precum și valoarea lipsurilor constatate la inventarul din 27.03.2003 de 14.985.903.878 lei ROL, raportul nr. 1511/21.05.2000 (filele 214-215 vol. VII din dosar) prin care se învederează faptul că deșeurile de piei ar fi fost depuse la de gunoi înainte de numirea acestuia ca lichidator judiciar, că înscrisurile ridicate de la SC "" SRL s-au depus spre păstrare la SC " SM" SRL și că îi este imposibil să verifice la de gunoi cantitatea de piei aruncată.
Ulterior, la data de 04.09.2006 (filele 221-227 vol. VII din dosar) lichidatorul judiciar depune la dosarul cauzei un număr de 8 facturi fiscale și chitanțe fiscale eliberate de SC "" SA, din care rezultă că, în perioada 06.11.2001-03.12.2002, foștii administratori ai SC "" SRL au achitat contravaloarea unor transporturi de reziduuri, chirie container și prestări servicii, iar la 08.02.2007 se depun la dosar Registrele de casă în care aceste facturi au fost înregistrate (filele 342-352 vol. VIII din dosar).
De asemenea, în arhiva contabilă a societății s-au descoperit un număr de 10 procese verbale întocmite de administratorul societății în perioada 23.01.2003-15.02.2003 prin care se constată degradarea materiilor prime și se dispune transportul acestora la de gunoi. acestor procese verbale este confirmat de Avizele de însoțire a mărfii, bonurile de transport și facturile fiscale anexate acestora (filele 350-434 vol. VIII din dosar).
Verificând conținutul acestor înscrisuri, judecătorul sindic a constatat că materiile prime constatate lipsă la inventarul întocmit de administratorul judiciar la 27.03.2003 au fost predate de către directorul societății la de gunoi, respectiv la SC "" SA, acestea fiind degradate, astfel că lipsa acestora din inventar este justificată. Astfel, în sarcina pârâților nu se poate reține folosirea bunurilor societății în interes propriu sau în interesul altei persoane, faptul că aceștia ar fi ascuns bunurile din patrimoniul societății sau intenția acestora de a mări în mod fictiv pasivul societății.
Constatând în baza raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză că pârâții și-a respectat obligațiile legale privind ținerea evidenței contabile a societății, că erorile evidențiate în modul de ținere a contabilității nu sunt de natură să influențeze activul și pasivul societății, că prin faptele administratorilor legate de modul de ținere a contabilității nu s-a contribuit în nici un mod la ajungerea societății în stare de insolvență, că, în cauză susținerile creditorilor în sensul săvârșirii de către pârâți a faptelor prevăzute de art. 124 lit. a și e din Legea nr. 64/1995 au fost combătute prin probe pertinente de către pârâți, judecătorul sindic a apreciat că cererile în angajarea răspunderii patrimoniale formulată împotriva pârâților și sunt nefondate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea SC SRL G, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul angajării răspunderii administratorilor pârâți.
În motivarea recursului arată următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod eronat pe baza concluziilor la care a ajuns expertul contabil, că societatea comercială ai căror administratori sunt pârâții, nu a figurat în evidențele BNR - Centrala Incidentelor de Plăți, existând dovezi care susțin contrariul.
Astfel, pârâții, în calitate de reprezentanți ai societății comerciale falite, au emis titluri de credit și plată, reprezentând CEC-uri cu sume pe care le datorează și în prezent societății recurente, neonorate la scadență din lipsa de disponibilități.
Învederează că în aceste sens a sesizat și poliția municipiului G, sesizarea fiind declinată spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, a cărei soluție nu o cunoaște.
Așadar, cele reținute de instanța de fond cu privire la așa-zisa corectitudine a pârâților privind onorarea CEC-urilor nu se confirmă.
cum rezultă din conținutul hotărârii atacate, obiectul de activitate al societății falite s-a axat pe comercializarea pieilor de bovine, porcine, ovine și cabaline, s-a reținut că în perioada 6.11.2001 - 3.12.2002 respectiv 23.01.2005 - 15.02.2003 fostul administrator social a întocmit un număr de 10 procese verbale de casare prin care a constatat degradarea materiilor prime, în speță a pieilor.
Apreciază că lipsa acestora la inventar, chiar în prezența anumitor înscrisuri, în cauză neefectuându-se o expertiză de specialitate, în afară de cea contabilă, nu s-a cerut părerea avizată a unui specialist din cadrul Direcției Sanitar Veterinare.
În consecință, înscrisurile pe care le-a invocat expertul și în baza cărora instanța de fond a constatat lipsa culpei pârâților nu au nici o relevanță întrucât nu sunt completate cu avizul unui specialist, ele fiind emise în frauda drepturilor creditorilor.
Un aspect omis de judecătorul sindic este acela că aceste procese verbale de casare au fost încheiate de fostul administrator social - pârâții - începând cu o zi mai devreme de deschiderea procedurii prevăzută de Legea 64/1995 și de la numirea administratorului judiciar fără a avea acordul acestuia.
Conform dispozițiilor speciale în materie, administratorul social era obligat să supună aprobării administratorului judiciar toate actele și operațiunile privind patrimoniul societății efectuate după data deschiderii procedurii.
În drept a invocat prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimata creditoare BCR SMa solicitat admiterea recursului și angajarea răspunderii administratorilor.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în temeiul art.3041și 306 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este nefondat, sentința atacată fiind legală și temeinică.
Potrivit art.124 din Legea 64/1995 (art.137 în urma republicării acestei legi) și art.138 din Legea 85/2006 act normativ în vigoare la pronunțarea prezentei decizii, pentru a fi atrasă răspunderea patrimonială personală a membrilor organelor de conducere a debitoarei falite este necesar să se săvârșească una dintre faptele prevăzute expres și limitativ de acest text legal și în același timp să se dovedească că toate cele patru elemente ale răspunderii civile delictuale sunt întrunite, întrucât răspunderea reglementată de Legea insolvenței este o răspundere civilă delictuală.
Culpa administratorilor și legătura de cauzalitate sunt condiții de bază ale răspunderii, care trebuie dovedite la fel ca și fapta ilicită și prejudiciul, legea neinstituind nici o prezumție în privința celor două elemente menționate inițial. Este necesar, așadar, să se probeze că administratorii, prin săvârșirea culpabilă a uneia sau mai multora dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art.138 din lege, au condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență. Pe de altă parte, ca particularitate a răspunderii civile delictuale, reglementată de dispozițiile arătate, se impune ca faptele să se fi săvârșit în interes personal sau cu intenția de a obține rezultatele prevăzute de textul ce le emană.
În cauză creditorii Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, Banca Comercială Română - Sucursala S M, BRD - Generale S M, SC SRL Z și lichidatorul judiciar SC LJ 2000 SA, în prezent LJ 2000 S M au formulat cereri, solicitând angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului și pârâtului, invocând în drept art.124 lit.a, d și e din Legea 64/1995 în vigoare la data formulării cererilor.
Prin cererea înregistrată la data de 27.10.2004 creditoarea SC SRL G, recurenta din prezentul dosar achiesează la cererea formulată, solicitând antrenarea răspunderii administratorului pentru plata sumei de 377.352.440 lei reprezentând contravaloarea mărfii livrate de către recurentă, sumă ce nu a fost achitată deși administratorul s-a obligat să facă plata prin CEC-urile emise care nu au fost acoperite din lipsa de disponibil.
Din raportul întocmit în cauză de către lichidatorul judiciar rezultă că principalele cauze ajungerii în stare de insolvență a societății debitoare sunt: lipsa unui management eficient al întregii activități, lipsa unui suport financiar adecvat afacerii, societatea fiind nevoită să apeleze la creditele bancare excesiv de mari, ceea ce a dus la o îndatorare foarte M și ajungerea la imposibilitatea de a onora plățile cuvenite, pierderea unor piețe de desfacere externe și interne, precum și scăderea pieței de cumpărare a populației, nivelul foarte M al creanțelor neîncasate - 5.100.000.000 lei la data de 31.01.2003.
Pentru soluționarea cererilor de atragere a răspunderii, în cauză s-a dispus și efectuat o expertiză contabilă complexă, expertul concluzionând în esență, că nu rezultă că societatea ar fi ținut o contabilitate dublă și nici nu a întreprins vreo faptă de natură să dispară unele documente contabile, că erorile constatate cu ocazia evidențierii unor acte în contabilitatea societății sau datorat lipsei unei consilieri financiare și economice de specialitate a societății, că nu se confirmă supoziția că administratorul societății ar fi ascuns o parte din activul societății sau s-ar fi mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Ulterior întocmirii raportului de expertiză, judecătorul sindic a dispus lichidatorului judiciar întocmirea unui raport amănunțit în legătură cu indicarea exactă a materiilor prime constatate lipsă, explicarea diferențelor dintre listele de inventar și raportul de finalizare a inventarierii precum și efectuarea unor verificări suplimentare a documentelor aflate în arhiva acesteia, existând indicii în sensul că expertului contabil nu i-au fost prezentate toate documentele întocmite de societatea debitoare.
Aceste demersuri s-au finalizat cu înscrisurile filele 79 vol.VII, 214-215 vol.VII, 221-227 vol.VII, 342-352 vol.VIII, 350-434 vol.VIII.
Din acest probatoriu administrat în cauză, astfel cum corect a reținut judecătorul sindic, curtea d apel constată că nu rezultă că pârâții u determinat intrarea în insolvență a societății debitoare, pentru că nu s-a dovedit și nici nu se poate reține îăn sarcina acestora săvârșirea faptelor prevăzute de art.124 lit.a, d și e din Legea 64/1995 - în vigoare la data formulării cererilor de atragere a răspunderii, pentru a se putea angaja răspunderea patrimonială personală.
Susținerea recurentei că judecătorul sindic a reținut eronat că societatea nu a figurat în evidențele BNR Centrala Incidentelor de plăți, pe baza concluziilor expertului, deși există dovezi care susțin contrariul, este nefondată.
Aspectele reținute de către judecătorul sindic vizează concluziile expertului desemnat în cauză, care, neprimind nici un răspuns de la BNR, Centrala incidentelor de plăți a evidențiat că societatea debitoare nu figura în evidențele acelei instituții.
Faptul că CEC-urile emise n-ar fi fost onorate la scadență din lipsa de disponibilități nu duce automat la figurarea societății în evidențele Centralei Incidentelor de plăți, astfel cum susține recurenta.
Cât privește criticile recurentei privind procesele verbale de casare, curtea apreciază că sunt nefondate, câtă vreme în fața judecătorului sindic aceasta avea posibilitatea legală de a solicita încuviințarea unei expertize de specialitate ori completarea acestor înscrisuri cu avizul unui specialist, iar pe de altă parte să le defaime în fals.
Câtă vreme din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că materiile prime constatate lipsă la inventarul întocmit de administratorul judiciar la 27.03.2003 au fost predate de către directorul societății la de gunoi, respectiv la SC SA, acestea fiind degradate, în mod corect judecătorul sindic a apreciat că nu se poate reține în sarcina pârâților folosirea bunurilor în interes propriu, sau în interesul altei persoane, ori că aceștia ar fi ascuns bunurile din patrimoniul societății în frauda creditorilor.
Constatând că hotărârea atacată este dată cu respectarea și aplicarea corectă a legii, fiind legală și temeinică, în temeiul art.312-316 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenta creditoare creditoareaSC SRLcu sediul în G,-, Județ C, în contradictoriu cu intimata debitoareSC SRL S M,J-, CUI -,cu sediul în S M, Str.- C, Nr.2.prin lichidator LJ 2000cu sediul în S M, Str.-, nr. 13, Județ S M, intimatele creditoare SC SRL cu sediul în Z, Str.-, nr. 38, Județ S, Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în S M, Romană, nr.3-5, județ S M,Banca Comercială Română Scu sediul în S M, 25 Octombrie, --T6, Județ S M șiBanca Română Pentru Dezvoltarecu sediul în S M, Str.-, nr. 3, Județ S M, intimații pârâți și ambii domiciliați în S M, 25 Octombrie, -,. 31, Județ S M și intimatulOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu Marecu sediul în S M,-, județ S, împotriva sentinței nr.1332/F din 27.06.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 29.02.2008
Jud.fond
Dact.
2 exemplare/ 4 martie 2008
Președinte:Ovidiu BlagaJudecători:Ovidiu Blaga, Ioana Dina Tătar, Florica
