Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 42/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 42/R/COM
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței comerciale nr. 936/04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - Club SA T, prin lichidator judiciar T, creditoarea intimată Clubul Sportiv Club Universitar T, - Internațional SA B și pârâții intimați G, G, și, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în substituirea avocatului pentru lichidatorul judiciar, avocat în reprezentarea creditoarei - Internațional SA B și pârâtului și avocat în substituirea avocatului, în reprezentarea creditoarei Clubul Sportiv Club Universitar T, avocat pentru intimatul G și avocat în reprezentarea intimatului, lipsă fiind celelalte părți.
Procedură completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta creditoarei intimate Clubul Sportiv Club Universitar T solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentantul creditoarei intimate - Internațional SA B și al pârâtului pune concluzii de respingere a recursului.
Reprezentanta creditoarei intimate Clubul Sportiv club Universitar T solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentanta intimatului G solicită respingerea recursului.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 936/04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a dispus închiderea procedurii declanșate împotriva debitoarei -. CLUB SA T, prin lichidator judiciar CONSULT, în contradictoriu cu creditorii Administrația Finanțelor Publice T, T, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B B, Consiliul Local al Municipiului T Clubul Sportiv Club Universitar T, - Internațional SA B, și cu,G,.
S-a respins cererea de antrenare a răspunderii materiale.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținut că în cadrul dosarului au mai fost depuse declarații de creanță de către creditorii - Internațional SA B pentru suma de 1.052.386,33 lei din care lichidatorul judiciar a admis doar 652.224,10 lei și de către creditoarea Clubul Sportiv " Club Universitar T" în cuantum de 610.000 lei, sumă respinsă de lichidator.
Împotriva tabelului de creanțe refăcut aceste creditoare au formulat contestații care au fost respinse prin încheierea nr. 1968/S/13.11.2008 rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 442/R/ 19.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în -.
Au fost citați în cauză acționarii, persoane fizice ale debitoarei în faliment, G, G, și indicate ca fiind responsabile de aducerea societății în faliment. La cererea acestora s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care să evidențieze printre altele, dacă au existat elemente care să conducă la antrenarea răspunderii patrimoniale a acestora, dintre cele prevăzute de art. 138 din Lege. Din Raportul de expertiză contabilă (fila 126 și urm.) a rezultat că, organele de conducere ale societății nu au funcționat în sensul că nu a fost ales consiliul de administrație și președintele acestuia, nici comisia de cenzori și nici un director executiv iar la ORC T nu a fost depusă nici o hotărâre a adunării generale a acționarilor în sensul celor de mai sus. Totuși, s-a arătat în expertiză că societatea a funcționat, documentele prin care s-a angajat patrimoniul acesteia fiind semnate de către G pentru director executiv, pentru președinte al consiliului de administrație și de pentru contabil șef, deși primul nu a avut încheiat contract de muncă iar al doilea nu a depus specimen de semnătură la ORC. Direcția Controlului Fiscal din cadrul DGFP T efectuat la data de 29.08.2003 sesizează o serie de încălcări ale legii societăților comerciale, ale legii contabilității și celor privind obligațiile fiscale și aplică șapte amenzi contravenționale care au totalizat 115 milioane lei, au fost calculate impozite pe salarii, TVA, penalități de întârziere, pentru recuperarea cărora Tas olicitat declanșarea procedurii falimentului. Expertului contabil i-a fost prezentată o hotărâre a AGA nedatată prin care a fost numit președintele consiliului de administrație acționarul iar ca membrii " numiți" G, G, și; director executiv a fost numit G și, de asemenea a fost numită comisia de cenzori. Acest înscris însă, împreună cu actul adițional la actul constitutiv nu a fost depus la ORC T iar persoanele cu atribuții de administrare precum și cenzorii nu au depus specimene de semnătură în registrul special, ceea ce conduce la concluzia că respectivul document nu produce efecte juridice.
Într-un al doilea document prezentat expertului sub forma unui extras al " Procesului verbal al Consiliului de administrație" din data de 7 august 2002 se menționează că membrii l-au desemnat pe directorul executiv G și pe să dispună de contul societății cu semnătura I primul și semnătura a II-a al doilea, acest document fiind semnat de. De la constituirea societății și până la 2 aprilie 2003, contractele, ordinele de plată, aprobări pe deconturile de cheltuieli și întâmplător pe un stat de plată a semnat G cu calitatea de " director executiv"- prima semnătură. Acesta nu a semnat nici un bilanț contabil, nici un document de declarare a impozitelor și taxelor iar, pe ordinele de plată, state de plată, dispoziții de plată către casierie, la rubrica " control preventiv" a semnat pentru toată perioada august 2002 - septembrie 2003 cât și bilanțul contabil aferent anului 2003, în calitate de contabil șef cu a doua semnătură. La pag.11 a raportului (fila 126) se face mențiunea că persoanele despre care s-a făcut vorbire mai sus nu au exercitat în fapt atribuții de administrator. Deși expertiza apreciază că întreaga activitate legată de constituirea, alegerea organelor executive s-a făcut cu ignorarea totală a legii, în același timp s-au încălcat și dispozițiile Legii 82/1991, hotărârea luată de adunarea generală (care nu prevede o dată la care să ne raportăm) prin care a fost " numit" consiliul de administrație, cenzorii și directorul executiv, este nulă de drept. Expertiza nu a constatat aspecte frauduloase care să fi condus la abilitatea societății dar reține un management financiar defectuos în sensul că nu a existat interes pentru gestionarea echilibrului cheltuieli - resurse, nu s-au urmărit decât plățile nete, neglijându-se aspectele fiscale, ceea ce în final a blocat funcționarea societății.
Chiar și lichidatorul judiciar în raportul final nu mai susține cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a eventualelor persoane care ar fi condus la intrarea în faliment a debitoarei, făcând precizarea că, potrivit modificărilor legislative produse de OUG 173/2008 asupra Legii 85/2006 se condiționează solicitarea de atragere a răspunderii materiale de identificarea prin raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția enței debitorului, a persoanelor cărora le-ar fi imputabilă apariția acestei stări, ceea ce în cauza pendinte nu s-a putut realiza prin elaborarea în termen legal a unui Raport suplimentar asupra acestor cauze și acestei cereri de antrenare a răspunderii întemeiată pe disp.art. 138 din lege datorită absenței de la dosar a actelor și informațiilor prevăzute de art.28(1) din Legea 85/2006.
Văzând și prevederile art. 131 din Lege, respectiv faptul că nu au fost identificate bunuri aparținând debitoarei în faliment și nici creanțe de încasat, s-a dispus închiderea procedurii, radierea debitoarei din evidențele ORC T, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea T, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a acționarilor debitoarei - Club SA T, și anume a numiților, G, și
În motivare s-a arătat că în mod netemeinic Tribunalul a respins această cerere deși din probele administrate în cauză rezultă temeiurile angajării răspunderii personale patrimoniale a pârâților intimați, astfel: raportul de expertiză efectuat în cauză expune încălcări ale legii de către organele statutare ale debitoarei și managementului defectuos al organelor de execuție, în sensul că cheltuielile și resursele financiare nu au fost gestionate echilibrat, nu s-a urmărit decât plățile nete, sau neglijat aspectele fiscale; din actele dosarului rezultă că societatea debitoare a efectuat operațiuni comerciale cu încălcarea disciplinei financiar contabile ceea ce rezultă din procesul verbal de control nr. 1040/29.08.2003 încheiat de DGFP
În cauză au formulat întâmpinare G, respectiv concluzii scrise - Club SA T prin lichidator judiciar, succesoarea debitoarei Clubul Sportiv Club Universitar T și, care au solicitat respingerea recursului creditoarei, arătând în esență că în cauză nu s-au dovedit cazurile prevăzute de art. 138 lit. a-g din Legea nr. 85/2006, pentru a fi posibilă admiterea acțiunii în răspundere patrimonială împotriva lor.
Examinând recursul astfel formulat prin prisma motivelor invocate, a apărărilor ridicate, precum și potrivit disp. art. 304 pct. 9, 3041și 306 alin. 2. Curtea de apel constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Dispozițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, ca și cele ale art. 137 alin. 1 din anterioara Lege a reorganizării judiciare și falimentului, nr. 64/1995, prevăd cu titlu de cerințe imperative următoarele condiții necesar a fi îndeplinite cumulativ pentru angajarea răspunderii patrimoniale personale a membrilor organelor de conducere, supraveghere a debitorului persoană juridică, precum și a oricăror altor persoane, care au cauzat starea de insovență a debitorului aflat în procedură: săvârșirea uneia dintre faptele enumerate la lit. a-g ale aceluiași alineat; printr-o astfel de faptă să se fi cauzat starea de ență a debitorului.
Alăturat acestor condiții prevăzute cu titlu special de Legea enței, mai este necesară îndeplinirea cumulativă a celorlalte cinci condiții necesar a fi îndeplinite pentru răspunderea civilă delictuală, prevăzute de art. 998 -1000 Cod civil, și anume: să se fi săvârșit o faptă cauzatoare de prejudicii, fapta să aibă caracter licit; să existe legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu; să existe vinovăția persoanei făptuitoare; să nu existe o cauză de exonerare de răspundere civilă delictuală.
O primă observație a Curții este aceea că așa cum rezultă din actele dosarului nr. 62/S/2004, devenit 3348/2004 al Tribunalului Timiș, creditoarea T și-a întemeiat acțiunea în răspundere pe disp. art. 137 alin. 1 lit. d și f din Legea nr. 64/1995, iar lichidatorul judiciar și-a întemeiat aceeași acțiune pe disp. art. 137 alin. 1 lit. d din aceeași lege. Aceste texte corespund în prezent disp. art. 138 alin. 1 lit. d și f din Legea nr. 85/2006 ce guvernează procedura enței.
Prin urmare, prin sentința civilă atacată cu prezentul recurs judecătorul sindic nu avea obligația de a cuprinde în soluția sa toate cazurile de antrenare a răspunderii patrimoniale ci doar cele două ipoteze evocate prin cererea creditoarei recurente și lichidatorului judiciar.
Tot astfel și Curtea de Apel se va considera investit prin cererea de recurs numai cu criticile aduse de creditoarea recurentă pe terenul incidenței celor două cazuri de antrenare a răspunderii patrimoniale a intimaților.
În stabilirea acestei răspunderi instanța de recurs constată că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite premisele legale impuse atât de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 cât și de art. 137 alin. 1 din Legea nr. 64/1995, referitoare la existența unuia dintre cazurile invocate în cererea de antrenare a răspunderii, iar prin fapta reținută în dreptul unuia dintre aceste cazuri să se fi cauzat sau să se fi contribuit în mod determinant la dobândirea stării de ență a debitorului persoană juridică.
Curtea mai relevă că raportul de expertiză administrat în cauză nu avea căderea de a face aprecieri cu privire la caracterul legal al constituirii debitorului persoană juridică precum și al formării organelor de administrare și gestiune al acestuia. De asemenea același raport de expertiză nu putea să exprime concluzii matematice asupra modului de desfășurare a managementului debitoarei.
Prin consecință prin intermediul acestui mijloc de probă și a concluziilor mai sus arătate nu s-ar fi putut produce în mod util, pertinent și concludent dovada niciunuia din cele două cazuri de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâților intimați.
Drept urmare Curtea de Apel constată că nici faptele invocate în acțiunea de antrenare a răspunderi de către lichidatorul judiciar și creditoarea T nu au fost dovedite, iar prin aceasta nici condițiile răspunderii civile delictuale, apreciate cumulativ astfel cum rezultă ele din aplicarea coordonată a dispozițiilor art. 138 alin. 1 li d și f din Legea nr. 85/2006 ( anterior art. 137 alin. 1 lit. d și f din Legea nr. 64/1995) și a disp. art. 998 - 1000 alin. 3 Cod civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul creditoarei Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței comerciale nr. 936/04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din, 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR- - - - - - Dr. - -
GREFIER,
Red../02.02.2010
Dact. /03.02.2010
Prima instanță - Trib.
Judecător sindic -
12 ex./10 com.
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Dorin Ilie Țiroga
