Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 41/R/COM
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 799/27.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - -, prin lichidator judiciar Expert A,având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 799/27.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a dispus în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, închiderea procedurii insolvenței debitorului - SRL, cu sediul în A, radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței, a descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad. pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență. În baza art. 4, aliniatul 4, din Legea nr. 85/2006, s-a dispus plata în cuantum de 128 lei reprezentând cheltuieli de procedură avansate de către acesta,
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că la data de 30 martie 2009 lichidatorul judiciar Expert desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SRL relevat incidența în cauză a art. 132 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței întrucât în averea debitorului nu există bunuri; că judecătorul sindic a acordat un termen dând astfel posibilitatea creditorilor să își exprime poziția raportat la propunerea de închidere a procedurii,
Constatând că nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru continuarea procedurii, deși procedura se derulează în scopul acoperirii pasivului debitorului, deci creditorii sunt cei interesați la mărirea averii debitorului în vederea satisfacerii cât mai complet a creanțelor acestora,
Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr. 2276 din data de 16.10.2006; în cursul derulării procedurii întocmindu-se tabelul preliminar a creanțelor, tabel care nu a fost contestat.
Constatând că potrivit art. 20 al. 1 lit. i raportat la art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței închiderea procedurii în condițiile în care nu există bunuri în averea debitorului și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii este obligatorie,
În temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței va dispune încheierea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Faptul că în cauză s-a depus raport final la care nu s-au formulat obiecții și s-a convocat adunarea creditorilor în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, nu exclude închiderea procedurii în baza art. 131 din același act normativ din moment ce nu s-au acoperit creanțele înscrise în tabelul creanțelor
În baza art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței va fi dispusă plata din fondul de lichidare a cheltuielilor aferente procedurii,
Împotriva sentinței comerciale nr.799/27.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul obligării lichidatorului de a depune diligențele pentru a intra în posesia actelor contabile, de a formula plângere penală și în caz contrar de a formula acțiune de atragere a răspunderii administrative conform art.138 din Legea nr.85/2006.
În motivare arată că prin Sentința comercială pronunțată de Tribunalul Arad, privind pe debitoare se dispune în temeiul disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței
Conform art. 2 din Legea 85/2006 scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, scop care cere o serie de măsuri și diligențe în sarcina lichidatorului judiciar care nu poate propune închiderea procedurii decât dacă din evidențele contabile rezultă că nu sunt bunuri în inventar și dacă cu certitudine se constată că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată starea de insolvență a societății.
Potrivit art.5 din Legea 85/2006 "Organele care aplică proceduri sunt: instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul și lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni."
Potrivit art.4 din Legea nr. 85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul. Debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic."
Recurenta mai arată că nu poate fi acceptată o soluție de închidere a unei proceduri de faliment cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art.2 al Legii 85/2006.
Faptul că nu s-au primit actele societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment. Nu s-au făcut cercetări la OCPI, privind eventuale bunuri imobile înscrise în cartea funciară, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la bănci, pentru eventuale conturi bancare.
De asemenea, în aplicarea art. 147 din lege, consideră că o plângere penală împotriva fostului administrator al societății se impunea, întrucât acesta nu a depus documentele financiare ale societății, acest fapt fiind o dovadă a relei credințe, o modalitate de împiedicare a organelor abilitate de a verifica situația contabilă a societății în insolvență, de fapt prin lipsa documentelor contabile nu se poate afirma cu certitudine că nu sunt bunuri sau alte resurse și ca atare este inoportună propunerea de închidere a procedurii întemeiată pe lipsa de bunuri. Evidențele contabile sunt documente de natură să fundamenteze orice argumentație a lichidatorului, lipsa lor nu poate motiva cererea de închidere a procedurii, această solicitare pe motivul lipsei de documente are doar o valoare declarativă și nicidecum una probantă.
În drept invocă dispozițiile art. 2,5,131 și 18 din Legea 85/2006, art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1.pr.civ.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs ale creditoarei, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed:
Curtea constată că criticile vizând faptul că lichidatorul judiciar nu ar fi întreprins toate măsurile pentru identificarea tuturor bunurilor debitoarei sunt generale și nu arată în nici un fel care ar fi acele măsuri și, mai ales, care ar fi bunurile la care se referă.
În principiu, se poate accepta continuarea procedurii insolvenței, atâta timp cât există indicii rezonabile că ar mai exista și alte elemente active și că acestea ar putea fi identificate și valorificate, dar, atâta timp cât nu există nici un astfel de indiciu, continuarea procedurii, doar pentru că ar exista posibilitatea ipotetică a identificării unor active, ar fi doar o sursă de cheltuieli nejustificate.
Textul art. 131 din Legea 85/2006 nu condiționează închiderea procedurii insolvenței decât de inexistența bunurilor din patrimoniul debitoarei, iar nu de alte împrejurări, precum atragerea răspunderii membrilor fostelor organe de conducere, formularea unei plângeri penale împotriva membrilor fostelor organe de conducere ale debitoarei sau depunerea raportului asupra cauzelor insolvenței.
Soluția închiderii procedurii în baza art. 131 din Legea 85/2006, în orice stadiu al acesteia, este prevăzută de legiuitor pentru a evita efectuarea de cheltuieli din fondul de lichidare în condițiile în care creditorii, persoanele direct interesate în continuarea procedurii, nu își asumă riscul efectuării unor astfel de cheltuieli.
Din această perspectivă trebuie privit și fondul de lichidare prevăzut de art. 4 din Legea 85/2006. Atâta timp cât nu mai poate fi identificat nici un bun în averea debitoarei și, în lipsa documentelor contabile ale societății, lichidatorul judiciar nu a putut întocmi raportul asupra cauzelor insolvenței și, în consecință, nu a fost în măsură să constate că există vreun element care să îl determine să formuleze o cerere în atragerea răspunderii membrilor fostelor organe de conducere ale debitoarei, folosirea fondului de lichidare este nejustificată. acestuia este să asigure lichidități în vederea desfășurării activităților specifice insolvenței (preluarea actelor societății, determinarea cauzelor insolvenței, identificarea și lichidarea elementelor de patrimoniu), ori asemenea activități nu mai pot fi desfășurate în speță.
Criticile aduse de către recurentă sunt neîntemeiate, întrucât în speță lichidatorul judiciar a depus raportul privind cauzele și împrejurările insolvenței la fila 202 și următoarele din dosar, în cuprinsul acestuia a precizat că împrejurările speței nu impun formularea unei acțiuni în antrenarea răspunderii patrimoniale, astfel că acesta fiind titularul principal al unei astfel de solicitări, creditorii nu pot decât în condițiile art.138 alin.3 să solicite autorizarea formulării unei astfel de cereri.
Formularea unei plângeri penale nu este o obligație a lichidatorului judiciar prevăzută imperativ, ca atare, iar afirmația recurentei cu privire la prezumția de ajungere a societății în stare de faliment, echivalentă cu lipsa documentelor contabile și neținerea contabilității potrivit legii este nefondată, întrucât pe de o parte, trebuie dovedite faptele limitativ prevăzute la litera d), ceea ce în speță nu s-a înfăptuit, după care raportul de cauzalitate între aceste fapte și starea de insolvență trebuie de asemenea constatat ca existent în împrejurările speței și nu prezumat.
Pe cale de consecință văzând art.312 proc. civ, și art.8 din Legea nr.85/2006 se va respinge ca nefondat recursul creditoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 799/27.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR- - - - - - Dr. - -
GREFIER,
Red../20.01.2010
Dact. /21.01.2010
Prima instanță - Trib.
Judecător sindic -
2 ex.
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Dorin Ilie Țiroga
