Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 462/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 462
Ședința publică din 3 iunie 2008
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Mircea Boar
JUDECĂTOR 3: Csaba
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B împotriva sentinței comerciale nr. 191 din 21 februarie 2008 pronunțată Tribunalul C-S în dosar nr-.
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURT EA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 110/S din 17 ianuarie 2008 Tribunalului Timișs -a
Prin sentința comercială nr. 224/JS din 28 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr-, judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului C-S a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Reșița, în calitate de lichidator judiciar, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei, în calitate de administrator social, pentru acoperirea pasivului a debitoarei care se află în procedura falimentului instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, reprezentată prin lichidator judiciar Reșița, în contradictoriu cu creditoarea Direcția Generală A Finanțe Publice C-S, în conformitate cu prevederile art.138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că urmare a cererii introductive formulată de către creditoarea C-S, prin sentința comercială nr.783/JS din 28 octombrie 2006 pronunțată în dosarul nr.5067/COM/2006 al Tribunalului C-S, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței instituită prin Legea nr.85/2006, împotriva debitoarei O, iar pentru derularea acestei proceduri a insolvenței a fost desemnat în calitate de administrator-judiciar practicianul în insolvență Reșița.
Prin sentința comercială nr.624/JS din 29 martie 2007 pronunțată în dosarul nr- al acestui tribunal, s-a dispus începerea împotriva debitoarei, a procedurii falimentului instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, iar pentru administrarea acestei proceduri a fost desemnat în calitate de lichidator-judiciar practicianul în insolvență Reșița, care a avut și calitatea de administrator judiciar pe perioada de observație ce s-a derulat împotriva debitoarei societate comercială.
Astfel cum s-a mai precizat, reclamantul lichidator-judiciar și-a întemeiat cererea de chemare în judecată împotriva pârâtei, în calitatea sa de administrator social, pentru atragerea răspunderii patrimoniale pentru acoperirea pasivului debitoarei societate comercială, în faliment, pe dispozițiile art.138 alin.(1), lit. d) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, faptă care constă în aceea că "au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile, sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea."
Este corect că membrii organelor de conducere, din categoria căruia face parte și administratorul social, sunt răspunzători față de societate, persoană juridică, și pot fi obligați la plata unei părți din pasivul debitoarei societate comercială, în cazul în care au săvârșit vreuna dintre faptele enumerate la alin.(1) al art.138 din Legea nr.85/2006 și care au avut ca și consecință ajungerea respectivei persoane juridice în stare de insolvență, în sensul prevederilor Legii privind procedura insolvenței.
Cum însă răspunderea patrimonială prevăzută la art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, are natura unei răspunderi civile delictuale speciale, se impune ca în pricina dedusă judecății reclamantul lichidator-judiciar să facă dovada întrunirii, în mod cumulativ, a condițiilor unei asemenea răspunderi civile delictuale, respectiv: prejudiciul cauzat unicului creditor care s-a înscris la masa credală a debitoarei societate comercială, în faliment; fapta ilicită a pârâtei, în calitatea sa de administrator social; raportul de cauzalitate între faptele ilicite în sensul prevederilor lit. d) din alin.(1) al art.138 din legea mai sus-citată, și prejudiciul cauzat creditorului și vinovăția pârâtei cu privire la fapta ilicită pe care a săvârșit-o și care i-a cauzat unicului creditor prejudiciu, precum și că aceste fapte ilicite să fi fost săvârșite de către pârâtă anterior datei deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei societate comercială și că aceste fapte au cauzat intrarea acesteia, ca persoană juridică, în stare de insolvență.
Este corect că pârâta la data de 15 ianuarie 2007 depus la dosarul cauzei actele, înscrisurile și informațiile prevăzute la art.28 alin.(1) din Legea nr.85/2006, în conformitate cu prevederile art.35 din aceiași lege, documente care, la aceiași dată, au fost predate și fostului administrator-judiciar, în speța dedusă judecății, actualului reclamant lichidator-judiciar.
Împrejurarea că pârâta, în calitatea sa de administrator-social al pârâtei debitoare societate comercială, în faliment, a predat documentele contabile ale debitoarei societate comercială, nu constituie un motiv, în sine, de exonerare a pârâtei de răspunderea patrimonială pentru acoperirea pasivului debitoarei societate comercială, ci dimpotrivă, având în vedere aceste documente contabile urmează a se examina dacă pârâta, în calitatea sa de administrator social, a săvârșit vre-o faptă de natura celor prevăzute la art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, dacă aceste fapte sunt anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței, precum și că acestea ar fi avut drept consecință ajungerea debitoarei societate comercială în stare de insolvență a acestei debitoare persoană juridică.
Ori, în pricina dedusă judecății, de către reclamantul lichidator-judiciar, nu s-a făcut dovada, în concret, care sunt faptele ilicite în sensul prevederilor art.138 alin.(1), lit.d) din legea nr.85/2006, care au fost săvârșite de către pârâta, în calitatea sa de administrator social al debitoarei O, care să fie anterioară datei de 26 octombrie 2006 și că aceste fapte au avut ca și o consecință directă ajungerea debitoarei societate comercială în stare de insolvență(încetare de plăți), în sensul prevederilor art.3 pct.1 din aceiași lege citată.
Că astfel fiind, nu rezultă din nici un înscris existent la dosarul cauzei, că pârâta în calitatea sa de administrator social, să fi săvârșit anterior datei deschiderii procedurii insolvenței, vreuna dintre faptele, prevăzute la art.138 alin.(1), lit. d) din Legea nr.85/2006, care să fi condus la ajungerea debitoarei O, în stare de insolvență.
În raport de aceste considerente s-a constat că în sarcina pârâtei, în calitatea sa de administrator social, nu s-a făcut dovada săvârșirii vreunei fapte de natura celor prevăzute la art.138 alin.(1) lit. d) din Legea nr.85/2006, de natură să se dispună atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei pentru acoperirea pasivului debitoarei O, care se află în procedura falimentului instituită prin legea menționată.
Așa fiind, instanța a resping ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul lichidator-judiciar, împotriva pârâtei, în calitate de administrator social, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei pentru acoperirea pasivului debitoarei societate comercială, în faliment.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, solicitând modificarea sentinței comerciale nr. 224/JS/28.02.2008 ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond a se dispune antrenarea răspunderii materiale a administratorului social în persoana numitei, și obligarea acestuia la plata sumei de 88.307 lei, reprezentând creanțe bugetare.
S-a menționat că potrivit art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: - d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
S-a arătat că administratorul societății debitoare, d-na, nu a depus documentele contabile la lichidatorul judiciar sau dosarul cauzei, astfel că lichidatorul nu a putut să întocmească bilanțul contabil de lichidare, deoarece nu a deținut nici un fel de documente contabile. De asemenea, administratorul social nu a ținut evidența contabilă potrivit legii și nici nu a făcut dovada că ar fi ținut o asemenea evidență contabilă, în acest sens, este întrunită condiția prevăzută de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006.
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, urmând să-l respingă ca atare, având în vedere următoarele considerente:
Singurele critici aduse de creditoarea C-S sentinței comerciale nr. 1225/JS din 11 octombrie 2007 Tribunalului C-S se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale personale a numitei, fost administrator social al debitoarei falite, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta, întrucât potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din faptele prevăzute la lit. a-
În conformitate cu alin. 3 al acestui text, comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea în răspundere împotriva persoanelor la care se referă alin. 1 și aceasta amenință să se prescrie.
Lichidatorul judiciar Reșița a formulat la data de 20.11.2007 o cerere (filele 16-18), prin care a solicitat judecătorului-sindic din cadrul Tribunalului C-S, în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea insolvenței, antrenarea răspunderii patrimoniale personale a fostului administrator al debitoarei O, a pârâtei, considerând că această normă este incidentă în speță.
Prima instanță a apreciat că cererea lichidatorului nu poate fi admisă deoarece răspunderea civilă întemeiată pe articolul menționat, fiind o răspundere civilă delictuală specială (atipică), trebuie să fie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru ca persoanele prevăzute de acest text să răspundă cu averea persoană pentru datoriile societății pe care au condus- În prezenta cauză practicianul, deși a invocat prevederile art. 138 alin. 1 lit. d), nu a dovedit prin probe certe și concludente fapta imputată pârâtului, culpa acestuia și raportul de cauzalitate dintre faptă și ajungerea societății debitoare în stare de încetare de plăți.
Așa cum s-a arătat, acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi promovată numai de administratorul judiciar ori lichidatorul numit în cauză sau, în cazurile prevăzute de alin. 3, de comitetul creditorilor și nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală. În speță, lichidatorul judiciar, deși a solicitat judecătorului-sindic să dispună angajarea răspunderii patrimoniale personale a fostului administrator social al debitoarei, el nu a mai înțeles să declare și calea de atac prevăzută de lege împotriva soluției primei instanțe, ci doar instituția creditoare a formulat prezentul recurs criticând hotărârea tribunalului sub acest aspect.
Susținerile recurentei în sensul că legiuitorul, prin art. 73 din Legea societăților comerciale, ar prevede în mod expres posibilitatea oricărui creditor să solicite antrenarea răspunderii administratorului social vinovat de ajungerea debitoarei în stare de încetare de plăți nu sunt întemeiate, interpretarea dată de creditoare prevederilor menționate fiind una eronată.
Așadar, norma cuprinsă în art. 73 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, nu poate fi interpretată în sensul invocat de recurenta creditoare, ea reglementând doar faptul că acțiunea în răspundere aparține și creditorilor societății, care, însă, o vor putea exercita numai în condițiile prevăzute de actuala Lege a insolvenței, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, ea nu poate solicita nici în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor în procedura insolvenței nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoare falite, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare, a înțeles să modifice condițiile în care creditorii, prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului-sindic o astfel de antrenare de răspundere.
Față de cele reținute în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței comerciale nr. 224/JS din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B împotriva sentinței comerciale nr. 191 din 21 februarie 2008 pronunțată Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
M
Red. O/0.0.2008
Dact. /0.0.2008
Primă instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Mircea Boar, Csaba