Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format 197/F/-)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 47
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Nicoleta Țăndăreanu Țăndăreanu
JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 3: Carmen Popescu
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul cu domiciliul în Tg.J, str.-,.15,.1,.6, jud.G împotriva sentinței nr.420 din 1 iunie 2007, pronunțate de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr- (număr în format 36/F/2005), în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL J prin lichidator TG J cu sediul în Tg.J, str.- -,.5,.5,.3, jud.G și intimații creditori CONSILIUL LOCAL TG J -DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI cu sediul în Tg.J, jud.G și DGFP G cu sediul în Tg.J,-, jud.G, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât prin avocat, cu delegație de substituire a apărătorului ales, avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța a pus în discuție tardivitatea motivelor noi, invocate prin concluziile scrise depuse la termenul anterior:
Avocat pentru recurentul pârât a depus un set de acte în susținerea recursului și a precizat că nu este vorba despre motive noi, ci doar de o dezvoltare a motivelor de recurs depuse în termenul legal.
Constatându-se cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului de față:
Avocat a solicitat admiterea recursului și, într-o primă ipoteză, casarea sentinței cu trimiterea cauzei pentru rejudecare în temeiul art.3041coroborat cu art.312 Cod procedură civilă întrucât instanța de fond nu a antamat fondul cauzei, respectiv nu a dispus efectuarea unei expertize care să stabilească pasivul. A mai susținut că pârâtul nu a săvârșit nici una din faptele prevăzute de art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006 întrucât pe perioada când se invocă săvârșirea pretinselor fapte a fost în penitenciar, iar administratori de drept ai societății au fost alte persoane. Într-o teză subsidiară, a solicitat modificarea sentinței în sensul de a se reține răspunderea numai în limita valorii imobilului vândut.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.420 din 1 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- (număr în format 36/F/2005), s-a admis cererea formulată de TG J, lichidator al debitoarei SC COM SRL J și în baza art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006 s-a antrenat răspunderea patrimonială a pârâtului-administrator social, până la acoperirea pasivului debitoarei în sumă de 1.231.048, 75 lei, obligând pârâtul să plătească debitoarei persoană juridică această sumă compusă din creanța DGFP G-1.230.873 lei și creanța CONSILIULUI LOCAL TG J -DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI -175,75 lei.
În motivare instanța a reținut că sunt întrunite condițiile art.138 lit.a din Legea 85/2006, din actele depuse la dosar rezultând că pârâtul a utilizat bunurile societății în interes personal, cât timp din analiza balanței de verificare la 31.08.2006 a rezultat că în evidența contabilă există stocuri de marfă de 482.765,44 lei, însă pârâtul nu a depus o listă cu componența stocului și acestea nu se regăsesc faptic.
Totodată pârâtul a vândut prin contract de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.3121 din 13.05.2004 spațiul comercial al debitoarei împreună cu terenul aferent din -J, iar suma obținută, de 470.000.000 lei ROL nu a fost înregistrată în contabilitate, fiind folosită în interes propriu.
Faptul că, de la deschiderea procedurii insolvenței, lichidatorului nu i-a fost predată evidența contabilă,indică o administrare frauduloasă a averii debitoarei, prezumându-se că administratorul persoană fizică nu a ținut contabilitatea conform legii.
Mai reține instanța că, deși din actele depuse la dosar, rezultă că suma cu care a fost înscrisă creditoarea DGFP G în tabelul definitiv consolidat nu corespunde realității, nefiind contestată creanța, urmează a fi acoperită astfel cum s-a susținut prin tabel.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 2.10.2007 pârâtul.
În motivare s-a arătat că creanța DGFP G înscrisă în tabelul definitiv consolidat nu corespunde realității deoarece prin decizia nr.145 din 14.08.2006 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a fost admisă în parte contestația debitoarei și a fost redusă cu 373.874 lei, sumă ce nu a fost dedusă de instanță din cuantumul total al d debitului.
Totodată, instanța a omis să efectueze o expertiză pentru a stabili vinovăția pârâtului în administrarea societății și dacă acest fapt a condus la insolvența debitoarei.
Instanța a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art.66 alin.3 din Legea 85/2006, lipsind recurentul pârât de dreptul de a dovedi nevinovăția și susținerile sale prin probele solicitate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.5, 6, 9 și art.3041Cod pr. civilă.
La dosar au fost depus de recurent concluzii scrise, înscrisuri în copie: proces-verbal din 31.03.2003, dispozitiv decizie pronunțată în dosarul nr.6478/2002 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția Penală, situația comparativă la inventarul din 31.03.2003 și din anul 2000, actul adițional al SC COM SRL J, sentința penală nr.2068/27.04.2004, raportul de expertiză întocmit în cadrul dosarului penal și chitanțele cu care pârâtul a achitat datoriile pentru DGFP.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul fondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința recurată nr.420 din 01.06.2007 a Tribunalului Gorj - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a fost dispusă antrenarea răspunderii pârâtului pentru întreg pasivul debitoarei SC COM SRL J în sumă de 1.231.048,75 lei în baza dispozițiilor art.138 lit.a și d din Legea 85/2006.
Instanța de fond a reținut în mod temeinic faptele săvârșite, în sarcina pârâtului, din înscrisurile depuse la dosar rezultând într-adevăr că pârâtul a înstrăinat imobilul proprietatea debitoarei compus din spațiu comercial și teren aferent situat în -J pentru suma de 470.000.000 lei ROL fără a fi înregistrată în contabilitate, folosind-o în interes personal. Totodată, deși din actele contabile depuse la dosar rezultă la 31.08.2006 existau stocuri de marfă de 482.756,44 lei, acestea nu au existență faptică.
Pe de altă parte, instanța în mod corect a reținut că administratorului/lichidatorului judiciar nu i-au fost puse la dispoziție documentele contabile, de către pârâtul, administratorul în fapt al societății, fapt ce indică o administrare frauduloasă a averii debitorului, prezumându-se că administratorul nu a ținut o contabilitate conformă cu legea. De altfel, acestă situație apare confirmată chiar prin sentința penală nr.2068 din 27.04.2004 a Judecătoriei Tg J și decizia pronunțată în dosarul nr.6475/2002 al Curții de Apel Alba -I (filele 27 - 33) în ambele dispunându-se anularea unor înscrisuri contabile false ale debitoarei ca urmare a unor infracțiuni săvârșite de mai multe persoane, între care și recurentul pârât.
Cu toate aceste, judecătorul sindic a obligat pârâtul la plata întregului pasiv al debitoarei, astfel cum a fost reținut în tabelul definitiv consolidat al creanțelor de 1.231.048,75 lei, fără a ține cont de înscrisurile depuse la dosar care dovedeau că această sumă nu corespunde realității.
Pe de o parte, creanța DGFP G de 1.230.873 lei este redusă prin decizia nr.145 din 14.08.2006 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (filele 149-158) cu 373 874 lei.
Din aceeași decizie, rezultă că sumele reținute în sarcina debitoarei nu sunt certe, contestația SC COM SRL J împotriva deciziei de impunere nr.37098/5.09.2005 întocmită de Autoritatea de Control Fiscal G, fiind suspendată până la pronunțarea cu caracter definitiv a unei soluții pe latură penală.
Totodată, recurentul a arătat că este în curs de soluționare contestația formulată în contencios administrativ, împotriva debitelor reținute în sarcina debitoarei.
În consecință, deși din actele depuse la dosar rezultă că recurentul a săvârșit faptele prevăzute de art.138 lit. a și d din Legea 85/2006, pasivul societății debitoare nu este cert, astfel încât, soluția judecătorului sindic de antrenare a răspunderii pârâtului pentru suma de 1.231.048,75 lei este netemeinică, încălcând dispozițiile art.304 indice 1 Cod pr. civilă.
Pentru aceste motive, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul pârâtului și va modifica sentința instanței de fond, în sensul că va dispune antrenarea răspunderii pârâtului recurent pentru pasivul debitoarei, pasiv ce urmează a se stabili după soluționarea irevocabilă de instanța de contencios administrativ și penală a contestațiilor debitoarei și după stabilirea configurației finale a tabelului definitiv consolidat al creanțelor debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței nr.420 din 1 iunie 2007, pronunțate de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- (număr în format 36/F/2005), în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL J prin lichidator TG J și intimații creditori CONSILIUL LOCAL TG J -DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI și DGFP
Modifică sentința în sensul că dispune antrenarea răspunderii pârâtului recurent pentru pasivul societății debitoare SC COM SRL
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 ianuarie 2008.
Președinte, Țăndăreanu | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
25 Ianuarie 2008
Jud.red.SL
Jud.sindic MD
Tehnored.MP/5 ex/12.02.2008
Președinte:Nicoleta ȚăndăreanuJudecători:Nicoleta Țăndăreanu, Sanda Lungu, Carmen Popescu