Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 487/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
Nr. în format vechi 317/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.487
Ședința publică de la 22.04.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru
JUDECĂTOR 2: Elena Mincu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă, împotriva sentinței comerciale nr.4870/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 B, SERVICIUL PUBLIC PENTRU FINANȚE PUBLICE LOCALE SECTOR 6, IMPORT EXPORT 98 S, ARTA, intimata-debitoare prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR și intimatul-pârât.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială aflată la fila 59, intimata-creditoare Sector 6 prin consilier juridic cu delegație aflată la fila 61 și intimatul-pârât prin avocat cu împuternicire avocațială aflată la fila 62, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, acordă cuvântul în dezbaterea probatoriului.
Recurenta-pârâtă, prin avocat, arată că nu solicită probe.
Intimata-creditoare Sector 6, prin consilier juridic, arată că nu solicită probe.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicită proba cu înscrisuri și depune la dosar set de înscrisuri, respectiv contractul de muncă încheiat între și și certificat constatator emis la data de 07.05.2007 din conținutul căruia rezultă că nu au fost înregistrate condamnări penale, comunicând câte un exemplar recurentei-pârâte și intimatei-creditoare Sector 6 prin reprezentanți.
Curtea, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către intimatul-pârât.
Recurenta-pârâtă, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimata Sector 6, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimatul-pârât, prin avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte a sentinței recurate în sensul exonerării pârâtei de la obligarea suportării pasivului societății debitoare, fără cheltuieli de judecată. Învederează că, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, cauza penală a fost soluționată prin respingerea ca inadmisibilă întrucât cererea a fost formulată de și nu de către De asemenea, învederează că astfel cum rezultă din Ordonanța din 17.12.2007 aflată la dosar, a fost efectuată nu numai o expertiză contabilă ci și un supliment la expertiză, experții având în vedere o serie de acte puse la dispoziție de lichidatorul judiciar. Apreciază hotărârea recurată ca fiind nelegală întrucât a fost pronunțată în baza unor acte depuse la dosar, de către intimatul-pârât, din dosarul penal. Consideră că aceste acte nu puteau face dovada vinovăției recurentei, întrucât în acest dosar penal s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a recurentei. Menționează că concluziile expertizei contabile avute în vedere la pronunțarea sentinței recurate au fost infirmate de către organele de urmărire penală.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate. Arată că motivarea recursului se referă strict la aspectul penal al cauzei. Cu privire la această cauză penală, învederează faptul că la respingerea plângerii penale nu s-a avut în vedere vinovăția recurentei ci faptul că nu avea calitatea de formula această plângere. Menționează faptul că a formulat plângeri împotriva rezoluției ce au fost admise. Mai arată că au fost efectuate 3 expertize contabile și în toate concluziile acestor expertize se reține că societatea debitoare a fost prejudiciată de către recurentă. Totodată învederează că în societate au fost doi asociați cu drepturi egale, astfel încât răspunderea incumbă ambilor asociați. Arată că solicită cheltuieli de judecată.
Intimata Sector 6, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin Sentința comercială nr.4870/17.12.2007, Tribunalul București - Secția VII- Comercială a admis cererea formulată de Administrația Finanțelor Publice Sector 6, obligat pârâta să suporte pasivul societății debitoare - SRL format din sumele înscrise în tabelul definitiv consolidat al debitoarei, a respins ca neîntemeiate cererile formulate de creditori față de pârâtul, A închis procedura falimentului în baza art.131 din Legea nr.85/2006 împotriva debitoarei - SRL. A dispus radierea societății debitoare - SRL de la. A notificat creditoarea, debitoarea, B și Direcția Finanțelor Publice. A stabilit onorariu de 2800 Ron pentru lichidatorul judiciar ACTIV LICHIDATOR.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că pârâta a fraudat societatea cu suma 715.750 RON, fapt pentru care s-a întocmit dosarul penal nr.2642/2007 la Judecătoria Sectorului 4 Pârâta avea calitatea de asociat și ținea contabilitatea firmei în funcția de contabil șef.
Prejudiciul menționat a fost stabilit printr-un raport de expertiză contabilă în dosarul de urmărire penală nr.351/P/2005.
Prin urmare, dovada legătura dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului societății debitoare este dovedită în condițiile art.1169 - 1170 Cod civil, astfel că a fost admisă cererea formulată în temeiul art.137 lit.c, b, d din Legea nr.64/1995, în prezent art.138 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentințe, s-a declarat recurs de către pârâta, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței, în ce privește obligarea sa la suportarea pasivului societății debitoare.
Recurenta a invocat următoarele critici întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ.
Instanța a constatat existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită, vinovăție și prejudiciul societății doar în baza unor acte dintr-un dosar penal. Însă în dosarul penal s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a recurentei și drept urmare, concluziile expertizei contabile au fost infirmate de organele de urmărire penală.
La dosar, au fost depuse următoarele înscrisuri: Ordonanța din 17.12.2007 din dosarul nr.5138/P/2002 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de învinuita pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.272 alin.1 pct.2 - Legea nr.31/1990 și scoaterea sa de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.9 lit.c din Legea nr.241/2005 și art.282 alin.1 pct.2 Legea nr.31/1990 referitoare la diferențele înregistrate în registrul de casă și evidența contabilă, adresa nr.5138/P/2002 din 17.12.2004.
În cauză, intimații - Import-Export 98, Serviciul Public pentru Finanțe Publice Locale Sector 6, Administrația Finanțelor Publice Sector 6 și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului.
Asupra recursului:
Potrivit art.138 din Legea nr. 85/2006, (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;
g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.
Răspunderea reglementată de art. 138 din lege este una personală care intervine atunci când, prin săvârșirea vreunei din faptele enumerate de lege, persoanele avute în vedere de textul menționat au contribuit la ajungerea societății debitoare în starea de insolvență. Răspunderea acestor persoane este o răspundere delictuală, ceea ce înseamnă că pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998-999 C civ. respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa, legea neprezumînd nici unul din elementele răspunderii persoanelor care pot sta în judecată.
Instanța a reținut aplicarea prevederilor art. 138 alin.1 lit. a, b, d, din legea specială, fără a arăta în ce constă legătura de cauzalitate între faptele reținute și apariția stării de insolvență. În aceste condiții, motivarea instanței de fond este superficială, astfel că soluția la care s-a oprit instanța, cuprinsă în dispozitivul hotărârii, apare ca fiind nemotivată, ceea ce în raport de prevederile art. 261 alin.2 Cod procedură civilă și art. 102 alin.2 Cod de procedură civilă atrage nulitatea hotărârii.
Totodată, din actele și lucrările dosarului, Curtea reține că pârâta a fost obligată la suportarea întregului pasiv al debitoarei, în condițiile în care în raportul lichidatorului judiciar s-a reținut că pârâtul a achitat o parte din datoria societății, fără să precizeze cuantumul plăților efectuate, precum și dovezile în acest sens și fără a se pronunța cu privire la condițiile răspunderii personale a celor doi administratori ai debitoarei.
Curtea mai reține că lichidatorul a apreciat în cuprinsul Raportului judiciar nr. 8 efectuat la data de 21.04.2004, anterior formulării cererilor de antrenare a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere, că există premise pentru antrenarea răspunderii în temeiul prevederilor art. 124 lit. a, b, d din Legea nr. 64/1995, în prezent Legea nr. 85/2006, fără a se pronunța cu privire la legătura de cauzalitate dintre faptele reținute și prejudiciul înregistrat.
De asemenea, potrivit înscrisului nou depus în recurs, se reține că prin Ordonanța din 17.12.2007 din dosarul nr.5138/P/2002 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de învinuita pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.272 alin.1 pct.2 - Legea nr.31/1990 și scoaterea sa de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.9 lit.c din Legea nr.241/2005 și art.282 alin.1 pct.2 Legea nr.31/1990 referitoare la diferențele înregistrate în registrul de casă și evidența contabilă, organul de cercetare penală reținând concluziile raportului de expertiză efectuat de expertul și înlaturând pe cel efectuat de experta, reținut de judecătorul sindic în prezenta cauză.
Față de toate acestea, Curtea reține că aspectele reținute de judecătorul sindic sunt insuficiente pentru dovedirea existenței raportului de cauzalitate dintre faptele constatate și ajungerea societății în stare de insolvență.
Astfel, în speță, cercetarea asupra fondului nu a fost finalizată, astfel că pentru aflarea adevărului se impune, prin prisma rolului activ al instanței, astfel cum rezultă din aplicarea prevederilor art.129 alin.5 Cod procedură civilă, suplimentarea probatoriului, în principal cu administrarea unei expertize judiciare în vederea analizării elementelor răspunderii delictuale a administratorilor debitoarei, considerați vinovați de ajungerea societății în stare de insolvență.
În consecință, pentru motivele reținute, Curtea va constata recursul formulat întemeiat, urmând a-l admite conform art.312 alin.1 și alin.5 Cod procedură civilă, casând hotărârea recurată și trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul formulat de formulat de recurenta-pârâtă, împotriva sentinței comerciale nr.4870/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 B, SERVICIUL PUBLIC PENTRU FINANȚE PUBLICE LOCALE SECTOR 6, IMPORT EXPORT 98 S, ARTA, intimata-debitoare prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR și intimatul-pârât.
Casează sentința comercială atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe - Tribunalul București - Secția VII- Comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22.04.2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud./22.05.2008
Tehnored.
2 ex.
Fond - Tribunalul București - Secția VII- Comercială
Președinte - Judecător sindic:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisacaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Elena Mincu
