Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 51/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.51R
Ședința publică de la 17 ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cosmin Horia Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Veronica Dănăilă JUDECĂTOR 3: Aurică
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursu lui formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B, împotriva sentinței comerciale nr.3930/24.10.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și - IMPORT EXPORT SRL prin lichidator judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar și intimatul, reprezentat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata - IMPORT EXPORT SRL prin lichidator judiciar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a înaintat la dosar dovezile de comunicare a sentinței recurate, iar intimatul a depus la dosar, prin Serviciul Registratură întâmpinare, în două exemplare.
Se comunică recurentei întâmpinarea formulată de intimatul, reprezentantul acesteia nesolicitând termen pentru a lua cunoștință de conținut.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și încuviințarea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale personale conform art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
Apărătorul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală referitor la respingerea cererii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale personale conform art.138 lit.d din Legea nr.85/2006. Arată că intimatul a avut funcția de director tehnic al societății intimate, neavând atribuții de administrator al acesteia, iar nedepunerea bilanțurilor contabile nu putea fi imputată acestuia, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea formulată în data de 18.04.2007 în cauza constituind obiectul dosarului nr- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, privind procedura falimentului prevăzută de Legea nr.85/2006 derulată împotriva debitorului Import Export, creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 4 solicitat să se dispună atragerea răspunderii patrimoniale pentru pasivul debitorului constituind creanța sa în cuantum de 18.502 lei în temeiul art.138 legea menționată împotriva pârâților și, asociați ai societății comerciale debitoare.
Prin raportul de activitate nr.4 depus la dosar în data de 18.04.2007 lichidatorul judiciar a solicitat dispunerea închiderii procedurii în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006.
Prin sentința comercială nr.3930 pronunțată în data de 24.10.2007 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, ca neîntemeiată și în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 a închis procedura insolvenței împotriva debitorului, dispunând și notificarea închiderii procedurii, radierea debitorului de la și plata onorariului în sumă de 2.000 lei pentru lichidatorul judiciar.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că creditorul-reclamant nu a mai insistat în soluționarea cererii întemeiate pe dispozițiile art.138 și împotriva pârâtului, deoarece acesta a decedat la data de 30.08.2000.
În ceea ce privește pârâtul rămas în cauză -, acesta a fost administratorul debitorului. Astfel cum a rezultat din rapoartele întocmite de către lichidatorul judiciar în cauză, acesta a apreciat că nu sunt întrunite condițiile aplicării art.138 din Legea nr.85/2006. Nedepunerea raportărilor contabile periodice nu s-a dovedit a constitui în fapta prevăzută de art.138 lit.d invocată de creditoarea-reclamantă, în sensul că nu ar fi fost ținută contabilitatea debitorului. Oricum, pentru atragerea răspunderii patrimoniale, trebuia dovedit și raportul de cauzalitate între fapta și răspunderea debitorului în stare de insolvență. Pentru atragerea răspunderii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege referitor la faptă, prejudiciul specific, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăție. Susținerea creditoarei în sensul că în raport cu art.1082 Cod comercial culpa pârâtului este prezumată nu se justifică deoarece răspunderea în temeiul art.138 nu este de natură contractuală.
Pe de altă parte, inexistența unor bunuri în patrimoniul debitorului, astfel cum rezultă din înscrisurile la dosar atrage închiderea procedurii falimentului în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentințe comerciale, creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 4 formulat recurs, în termen legal, solicitând să se dispună modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006, astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că tribunalul a respins în mod netemeinic și nelegal cererea de atragere a răspunderii. Aceasta în condițiile în care lichidatorul judiciar a apreciat în rapoartele întocmite că starea de insolvență a debitorului se datorează lipsei de preocupare pentru achitarea debitelor, amplificării gradului de îndatorare a debitorului și continuării unei activități în condițiile în care nu s-a reușit obținerea de profit.
În ceea ce privește închiderea procedurii prin formularea "judecătorul sindic va putea da o sentință" din art.131 se are în vedere facultatea iar nu obligația închiderii procedurii, deoarece potrivit legii acesta mai are și alte posibilități pentru acoperirea cheltuielilor administrative (fondul prevăzut de art.4 alin.4 sau sumele obținute în baza aplicării art.138).
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Chiar dacă prin rapoartele întocmite în cauză lichidatorul judiciar a reținut în sarcina pârâtului fapta privind lipsa de preocupare în recuperarea propriilor datorii ale debitorului cu consecința amplificării gradului de îndatorare, și, de asemenea, privind continuarea unei activități în condițiile în care s-a obținut profit, trebuie avut în vedere, în primul rând că faptele respective nici nu sunt prevăzute în formularea invocată, în cuprinsul art.138 din Legea nr.85/2006 și, de altfel, cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată în prima instanță nici nu a avut ca obiect faptele respective ci chiar prevederile art.138 alin.1 lit.
Oricum, în cazul în care s-ar fi dovedit săvârșirea unor fapte prevăzute la art.138 alin.1, pentru a se atrage răspunderea mai era necesar să se probeze în mod cumulativ și prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciul specific și vinovăția.
Pe de altă parte, este de reținut că în cazul lipsei bunurilor din averea debitorului fie și numai pentru acoperirea cheltuielilor de administrare a procedurii, continuarea procedurii nu se mai justifică nici în sensul reorganizării - pentru lipsa obiectului activității nici în sensul falimentului - pentru lipsa obiectului lichidării.
Formularea din textul art.131 invocată de către recurentă implică posibilitatea închiderii procedurii dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, situație care a intervenit în cauză.
Dispozițiile art.4 alin.4 nu se referă la lipsa bunurilor în patrimoniul debitorului ci la lipsa unor disponibilități bănești, ceea ce constituie altă ipoteză de reglementare decât în speță. În lipsa bunurilor, legiuitorul nu a avut în vedere folosirea fondului prevăzut de art.4 alin.4 ci oferirea sumelor necesare pentru derularea procedurii de către creditori iar dacă nu se face aceasta, închiderea procedurii.
În ceea ce privește acțiunea întemeiată pe art.138 eventualele sume obținute în acest context nu au fost avute, de asemenea, în vedere în aplicarea prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006, de către legiuitor.
În consecință, reținând că recursul este nefondat în raport cu considerentele arătate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B, împotriva sentinței comerciale nr.3930/24.10.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și IMPORT EXPORT prin lichidator judiciar
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.01.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Cosmin Horia MihăianuJudecători:Cosmin Horia Mihăianu, Veronica Dănăilă, Aurică
