Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 603/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 603
Ședința publică din 16 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Dorin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr. 2011/13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - - - SRL prin lichidator judiciar, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către, grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2011/13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului social și în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 s-a închis procedura insolvenței debitoarei - - Va SRL, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului de orice îndatoriri și responsabilități.
În considerentele hotărârii s-a reținut că prin sentința nr. 939/28.11.2007 a fost deschisă procedura insolvenței simplificate împotriva debitoarei falite - - - SRL la cererea licitatorului judiciar, succesoarea în drepturi și obligații a lichidatorului desemnat prin încheierea Judecătorului delegat de pe lângă ORC T nr. 12503/04.10.05, în baza Legii nr. 359/2004.
În îndeplinirea atribuțiilor sale lichidatorul a procedat la emiterea notificărilor prevăzute de Legea nr. 85/2006, a întocmit tabelul preliminar și definitiv de creanțe, a notificat administratorul social al debitoarei cu mențiunea de a preda actele contabile, a constat că debitoarea nu mai desfășoară activitate la sediul declarat, care nu mai corespunde adresei din Registrul Comerțului.
De asemenea lichidatorul a publicat Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus societatea la apariția stării de insolvență nr. 1190/09.06.2008.
În urma notificărilor trimise la tabelul de creanță s-a înscris AVAS B cu o creanță bugetară în cuantum de 459,75 lei.
Dat fiind că demersurile lichidatorului de a intra în posesia actelor contabile ale societății debitoare au rămas fără rezultat, iar administratorul social, citat și prin publicitate, nu a răspuns notificărilor trimise, în patrimoniul debitoarei nefiind găsite bunuri, a întocmit Raportul de activitate cu propunerea de închidere a procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 și atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului social, pentru fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d, din aceiași lege.
Asupra propunerilor formulate de lichidator, prin Raportul de activitate, depus la termenul din 13.11.2008, privind închiderea procedurii insolvenței și cu privire la cererea formulată, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului social, Judecătorul Sindic, a constatat că potrivit probelor aflate în dosarul cauzei, procedura insolvenței simplificate a fost deschisă la data de 28.11.2007, prin Raportul de activitate, susținut oral în ședință publică, invocându-se comiterea unor fapte de către pârât, anterior anului 1999, dată când a luat naștere și creanța AVAS B, în ce privește debitoarea, potrivit certificatului ORC de pe lângă Tribunalul Timiș, depus la fila 10 dosar, a fost dizolvată de drept la data de 04.10.2005 prin Închirierea nr. 12503 depusă la fila 3 dosar, dată de la care nu mai desfășurat activitate, iar potrivit art. 139 din legea insolvenței, acțiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data cunoașterii faptei, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii.
Din economia textului rezultă că termenul special de prescripție instituit de art. 139 din lege este de maxim 5 ani, dar cum în speță este vorba de o creanță bugetară a AVAS B, creditoarea beneficiază de un termen de prescripție de 7 ani, care este de mult depășit, în raport de data când a fost cunoscută, sau trebuia cunoscută de către lichidatorul judiciar comiterea faptei.
Lichidatorul judiciar a fost desemnat prin încheierea Judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Timiș din 04.10.2005, iar cunoașterea cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență se raportează la o perioadă anterioară pronunțării încheierii privind deschiderea procedurii insolvenței simplificate din 28.11.2007, având în vedere că este vorba de continuatorul în drepturi și obligații a lichidatorului desemnat de ORC, reprezentat prin delegat permanent aceiași persoană fizică, care a întocmit și Raportul privind cauzele ajungerii societății în stare de insolvență.
Pentru cele mai sus expuse s-a respins cererea formulată de lichidator, privind atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului.
Văzând că bunurile din averea debitoarei nu au putut fi identificate, iar creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare, pentru a acoperii cheltuielile administrative Judecătorul sindic a constatat incidente în cauză prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006, în baza cărei a dispus închiderea procedurii cu radierea debitorului din Registrul Comerțului
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și continuarea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006.
În motivare se arată că în mod vădit netemeinic și nelegal instanța de fond a admis prescripția dreptului material la acțiunea de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere care au cauzat starea de insolvență.
Potrivit art. 139 din Legea 85/2006 " acțiunea prevăzută la art. 138, se prescrie in termen de 3 ani, de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii"
Având in vedere ca sentința de deschidere a procedurii a fost pronunțata la data de 28.11.2007, iar cererea de angajare a răspunderii patrimoniale a fost formulata la data de 13.11.2008, este evident că termenul imperativ de doi ani (prevăzut de lege înăuntrul căruia de la data deschiderii procedurii nu poate intervenii prescripția ) nu s-a îndeplinit, termenul limită de la care se poate vorbi de o eventuală prescripție a dreptului material la acțiune fiind în data de 28.11.2009.
Un alt motiv de casare rezultă din faptul că deși în considerentele sentinței recurate, judecătorul fondului respinge acțiunea ca fiind prescrisă, în dispozitivul sentinței recurate nu se face mențiunea în ce mod este respinsă aceea sentință (ca neîntemeiată, nefondată, prescrisă etc).
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurente și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat nu este fondat.
Singurele critici aduse de creditoare sentinței civile nr. 2011/13.11.2008 se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar conform art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 sau, în cazurile prevăzute de alin.3 din aceeași lege, de comitetul creditorilor, iar nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.
Așadar, norma cuprinsă în art. 138 din legea insolvenței nu include printre titularii acțiunii în răspundere civilă și creditorii, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege, și de altfel nici nu a formulat o astfel de cerere, cu atât mai mult ea nu poate solicita în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea în mod direct a textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare a înțeles să modifice condițiile în care creditorii - prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului sindic o astfel de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a persoanelor care au determinat sau au contribuit la starea de insolvență a debitoarei.
Cum în cauză practicianul nu a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 2011/13.11.2008, Curtea constată că recursul declarat de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B nu poate fi primit, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr. 2011/13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 16.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - Dr. - - - -
GREFIER,
Red. /14-05-2009
Dact. / 18.05.2009
2 ex./.
Ărima instanță - Trib.
Judecător -
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș, Dorin