Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 654/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ nr. operator 2928

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 654

Ședința publică din 30 aprilie 2009

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Marian Bratiș

JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga

JUDECĂTOR 3: Magdalena

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 2165/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată - - SRL prin lichidator judiciar T, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2165/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s- dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului - - SRL, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că la data de 27.11.2008 lichidatorul judiciar, desenat să administreze procedura insolvenței debitorului - - SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului.

Constatându-se că procedura concursuală a fost deschisă prin încheierea nr. 554/19.03.2008 și că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, în temeiul art. 131 dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.

Împotriva aceste sentințe a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând admiterea recursului admiterea recursului așa cum a fost formulat, să se constate prematuritatea închiderea falimentului, in lipsa raportului prevăzut de art. 25 si 59 al. 1 din Legea 85/2006 și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea lichidatorului la întocmirea și Raportului Final în forma cerută de lege și comunicarea acestui raport către AVAS, precum și convocarea Adunării creditorilor pentru aprobarea Raportului final și stabilirea Comitetului în vederea autorizării acestuia de a formula cererea de angajare a răspunderii patrimoniale, în lipsa demersurilor efectuate de lichidator în acest sens.

În motivare se arată că recursul fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, recursul, nu este limitat la motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304. pr. civ. instanța de recurs având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, potrivit art. 3041. pr. civ., în fapt, prin Sentința civilă nr. 2165/27.11.2008, Tribunalul Timișa dispus în mod nelegal închiderea procedurii deschise împotriva - - SRL, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006. Principalul motiv de recurs rezidă în faptul că prin hotărârea criticată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105, alin. 2 din Codul d e Procedura Civilă.

Potrivit art. 129 din Legea nr. 85/ 2006:"după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic un raport final împreună cu un bilanț general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării".

Așa cum se poate observa acest text de lege stabilește obligația imperativă a judecătorului sindic de a convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final.

În cazul de față, AVAS, ca și creditoare nu a primit o astfel de convocare, emisă de către judecătorul sindic, din care să rezulte data la care urma să se desfășoare adunarea creditorilor ce avea pe ordinea de zi aprobarea raportului final.

Nerespectarea dispozițiilor legale ce au în vedere publicarea și convocarea în vederea aprobării raportului final cade sub incidența prevederilor art. 105, alin. 2 din Codul d e Procedura Civilă, potrivit cărora întocmirea de acte procedurale cu neobservarea formelor legale atrage după sine nulitatea acestora.

Totodată, lichidatorul desemnat, a solicitat închiderea procedurii, fără să țină cont de prevederile OUG nr. 95/2003 și fără a întocmi, conform prevederilor art. 25 și 59 alin. 1 din Legea 85/2006 un"raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila."

Lichidatorul judiciar nu a verificat, în ce privește creanța bugetara înscrisă de CAS și preluata de AVAS, cauzele concrete care au determinat nevirarea de către debitoare a legislația în vigoare privind asigurările de sănătate.

Judecătorul-sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și următorul din Legea 85/2006. Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsita de lichidități tocmai pentru ca a fost administrata cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la acest fond. Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei (cum, din păcate mult prea adesea se confunda), ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art. 25 din Legea nr. 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în"examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă",această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul - conform OG79/1999, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea solicită să se observe că nu s-au depus toate diligentele în vederea formulării unui raport detaliat privitor la eventualele bunuri ale societății, la identificarea persoanele vinovate de aducerea societății în stare de insolvență, la cauzele și condițiile care au adus societatea în faliment. Lichidatorul judiciar a concluzionat ca "nu pot fi administrate dovezi concludente și pertinente care să conducă la concluzia că, prin săvârșirea faptelor expres și limitativ prevăzute de lege s-a contribuit la ajungerea în stare de insolvență, respectiv nu poate fi dovedit raportul de cauzalitate între faptele prevăzute de art.138(1) și prejudiciul care constă în aducerea în insolvență a patrimoniului debitorului."

Statul român, reprezentat în cauza de față prin a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului." -( - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței).

Noile prevederi ale legii menționează expres principalele persoane ce pot introduce cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor ce se fac vinovate de starea de insolvență a debitoarei, în speță administratorul/lichidatorul judiciar, și ulterior creditorii în anumite condiții. Prin închiderea procedurii fără posibilitatea comitetului de a formula cerere privind autorizarea introducerii acțiunii în răspunderea patrimonială a persoanelor prevăzute la art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006, consideră că s-a prejudiciat dreptul recurentei de a întreprinde toate măsurile în vederea recuperării creanței înscrise în cadrul dosarului de faliment, eliminându-se o etapă a procedurii destul de importanta.

Examinând recursul astfel declarat, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și potrivit dispozițiilor art. 304, 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că acesta este nefondat.

Referitor la critica ce vizează nerespectarea dispozițiilor art. 129 din Legea nr. 85/2006, cu privire specială asupra convocării adunării creditorilor și comunicarea raportului final, Curtea relevă că procedura insolvenței s-a închis față de debitoare pe temeiul prevederilor art. 131 din Legea insolvenței. Această normă de procedură a insolvenței nu impune, nici convocarea adunării creditorilor, nici întocmirea și comunicarea către creditori a vreunui raport final, ceea ce rezultă din textul art. 131, astfel; În orice stare a procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o hotărâre de închidere a procedurii.

Prin urmare, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 129, relativ la necesitatea întocmirii raportului final și comunicării acestuia împreună cu situațiile financiare finale, și nici cele ale art. 132 alin. 2 referitoare la condiționarea închiderii procedurii de aprobarea raportului final, după comunicarea acestuia către creditori, convocarea adunării creditorilor și soluționarea eventualelor contestații.

Relativ la critica având ca obiect neantrenarea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, conform art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, Curtea statuează mai întâi că în primă instanță o astfel de acțiune a fost introdusă de practicianul în insolvență T, respinsă de judecătorul sindic. Împotriva acestei sentințe, lichidatorul nu a declarat recurs. Pe de altă parte, creditoarea recurentă nu are legitimarea procesuală de a introduce, în mod direct, o astfel de acțiune în fața judecătorului sindic, ci numai după o prealabilă cerere de antrenare încuviințată în acest demers de către același judecător-sindic. În acest sens dispozițiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 sunt univoce, clare, inderogabile.

Prin urmare, dacă creditoarea recurentă nu beneficiazăope legisde legitimare procesuală activă, în mod direct și necondiționat, în prima instanță, cu atât mai puțin aceeași creditoare poate tinde în recurs, prinomisio medio,la deznodământul judiciar al antrenării răspunderii patrimoniale reglementate de art. 138 din Legea insolvenței.

În consecință, Curtea, considerând că recurenta creditoare nu are calitate procesuală activă în calea de atac a recursului pentru a fi îndreptățită să solicite atragerea răspunderii patrimoniale personale a administratorilor debitoarei, urmează a respinge recursul acestei creditoare pe aceste considerente.

În concordanță cu prevederile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere soluționarea prezentului petit prin constatarea lipsei calității procesuale active a recurentei, Curtea este dispensată de a mai cerceta motivele de fond integrate răspunderii reglementate de art. 138 alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost propusă de creditoarea recurentă.

Astfel fiind, se va respinge recursul creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 2165/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 2165/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 30 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Dr. - - - - - Dr. -

GREFIER,

Red./27.05.2009

Tehnored 01.06.2009

Instanță fond: Tribunalul Timiș

Judecător-sindic -

2 ex.

Președinte:Marian Bratiș
Judecători:Marian Bratiș, Dorin Ilie Țiroga, Magdalena

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 654/2009. Curtea de Apel Timisoara