Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 687/2008. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 687

Ședința Publică de la 9.06.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Georgeta Țilimpea

JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua

JUDECĂTOR 3: Alina Sekely

GREFIER - -

.

Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurentul, în calitate de lichidator judiciar al SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.487 din 1.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, și SC SRL.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata Administrația Finanțelor Publice Sector 1, prin consilier juridic dna., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Intimata Administrația Finanțelor Publice Sector 1, prin consilier juridic, arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.

Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.

Intimata Administrația Finanțelor Publice, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

CURTEA:

Asupra recursului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr. 478/01.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII- a Comercială au fost respinse excepțiile prescripției dreptului de cere executarea silită și excepția inadmisibilității. A fost respinsă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei împotriva pârâților, și. În baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei în contradictoriu cu creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 1 B și radierea debitoarei din registrul comerțului. S-a dispus notificarea sentinței potrivit legii și comunicarea la Oficiul Registrului Comerțului, precum și plata onorariului lichidatorului judiciar.

În considerentele sentinței s-a arătat că prin cererea înregistrată sub nr- la ribunalul București - Secția a VII- a Comercială societatea debitoare RL. prin lichidatorul desemnat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, a solicitat deschiderea procedurii simplificate prevăzută de Legea nr. 85/2006, societatea fiind dizolvată de drept în baza art. 30 din Legea nr. 359/2004.

Tribunalul Bucureștia dispus intrarea în faliment a debitorului prin sentința comercială nr. 1484/20.04.2007, numind lichidator judiciar.

La data de 05.10.2007 lichidatorul judiciar a formulat cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților - fost administrator și - fost asociat al debitoarei, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006. Cererea a fost motivată în sensul că pârâții nu au luat măsurile necesare pentru plata datoriilor societății, ci au abandonat societatea, au valorificat activele acesteia în interes personal, fără să plătească datoriile fiscale către buget.

Prin întâmpinare pârâții au invocat excepțiile prescripției dreptului de a cere executarea silită și a inadmisibilității cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, iar pe fond au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția dreptului de a cere executarea silită, instanța a reținut că acest aspect a fost analizat prin sentința prin care s-a decis deschiderea procedurii insolvenței și că nu se mai poate analiza în cadrul cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Referitor la excepția inadmisibilității cererii, s-a considerat că, valoarea prag de 10.000 lei este prevăzută, conform art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, doar pentru introducerea cererii de declanșare a procedurii insolvenței, nu în cazul cererii de atragere a răspunderii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din lege. Ca urmare, a fost respinsă și această excepție.

Pe fondul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, instanța a analizat dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006 și a apreciat că răspunderea reglementată de acest text de lege este una civilă delictuală care presupune îndeplinirea unor condiții cumulative cu privire la fapta ilicită, culpa, prejudiciu și legătura de cauzalitate).

S-a considerat că nu s-a făcut dovada de către lichidator îndeplinirii acestor condiții, deoarece au fost depuse la organele financiare declarațiile de încetare a activității debitoarei și bilanțurile economico-financiare ale acesteia, în termen legal, iar lichidatorul nu a făcut dovada existenței faptei administratorului și asociatului de a-și însuși activele societății în interes personal. S-a precizat că faptul că societatea se află în încetare de plăți și că una dintre cauzele apreciate de lichidatorul judiciar ca responsabilă pentru această situație este "abandonul" societății nu conduce la concluzia săvârșirii faptelor prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Pentru aceste considerente a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale ca neîntemeiată.

Întrucât din rapoartele lichidatorului judiciar și din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că debitoarea nu deține bunuri mobile și imobile în patrimoniu din a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele înscrise în tabelul creditorilor, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, instanța a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea societăți debitoare din registrul comerțului.

De asemenea, în baza art. 135 din lege, s-a dispus notificarea închiderii procedurii direcției teritoriale a finanțelor publice și Oficiului Registrului Comerțului B pentru efectuarea mențiunii.

Față de activitatea lichidatorului judiciar, s-a dispus plata onorariului acestuia în sumă de 2000 lei ș ia cheltuielilor de procedură în sumă de 148 lei din fondul prevăzut de art. 4 alin.4 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva sentinței comerciale nr. 478/01.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII- a Comercială a declarat recurs lichidatorul judiciar în numele debitoarei

Acesta a criticat-o pentru motive pe care le-a încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041.pr.civ. A susținut că din examinarea datelor sintetice înscrise în bilanțurile contabile reiese că societatea dispunea de disponibilități pentru a-și achita datoriile, dar administratorii societății au manifestat un real dezinteres abandonând societatea și valorificând activele acesteia. Fapta săvârșită de administratori a fost considerată de lichidator ca încadrându-se în dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006.

Analizând recursul prin prisma motivului de recurs expus și care vizează dispozițiile art. 3041.pr.civ. se constată că nu este fondat.

Potrivit raportului de activitate nr. 4 al lichidatorului judiciar, la data de 31.12.2004, societatea dispunea de active patrimoniale în sumă de 22.133 lei. Din bilanțul contabil încheiat la data de 31.12.2004, reiese că aceste active erau active circulante și creanțe.

Lichidatorul judiciar a arătat că nu a identificat bunuri în patrimoniul debitoarei, de unde a concluzionat că acestea au fost valorificate în interes propriu de către pârâți, respectiv de către administratorul și asociata.

În conformitate cu dispozițiile art. 138 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006, atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor prevăzute de acest text de lege are loc atunci când acestea au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.

Deoarece răspunderea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere civilă delictuală, atragerea ei presupune dovedirea îndeplinirii condițiilor referitoare la săvârșirea culpabilă a faptei ilicite, la prejudiciu și la legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, așa cum a reținut și judecătorul sindic.

În primul rând, fapta invocată de către lichidatorul judiciar constând în valorificarea în interes propriu de către pârâți a bunurilor societății debitoare nu reprezintă fapta prevăzută de dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006, ci, eventual, ar putea reprezenta fapta prevăzută de art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006. Însă, în calea de atac a recursului nu se poate schimba temeiul juridic al acțiunii în răspundere, potrivit art. 316.pr.civ. coroborat cu art. 298 și cu art. 294.pr.civ.

Totodată, deși lichidatorul judiciar a susținut că bunurile societății au fost folosite în interesul personal al pârâților, nu a făcut dovada în acest sens, neputându-se prezuma acest fapt din negăsirea bunurilor în patrimoniul societății.

În același timp, dezinteresul în ceea ce privește funcționarea societății, ca și managementul defectuos nu constituie fapte de natură să atragă răspunderea în baza prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Având în vedere aceste considerente, se apreciază că recursul nu este fondat, astfel încât, în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECI D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul, în calitate de lichidator judiciar al SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr. 487 din 1.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, și SC SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 09.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

-

GREFIER,

Red. / 2 ex. / 04.07.2008

Președinte:Georgeta Țilimpea
Judecători:Georgeta Țilimpea, Cristina Scheaua, Alina Sekely

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 687/2008. Curtea de Apel Bucuresti