Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 932/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.932

Sedinta publica din 26.09. 2008

Instanta compusa din:

PREȘEDINTE: Iulica Popescu

JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu

JUDECĂTOR 3: Georgeta Guranda

Grefier - -

Pe rol solutionarea recursului formulat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în contradictoriu cu intimații pârâți, și intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar,împotriva sentintei comerciale nr.2282/19.05.2005 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII- a Comerciala, în dosarul nr-.

La apelul nominal facut în sedinta publică,se prezintă recurenta creditoare prin consilier juridic care depune delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează Curții ca s-au depus prin serviciul registratură dovezile de comunicare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.

Recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința comercială nr. 2282/119.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, instanța a respins ca nefondată cererea formulată de creditoarea SECTOR 1 B, în contradictoriu cu pârâții și reținând că în cauză creditoarea nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile articolului 138 litera d din Legea nr.85/2006.

Împotriva acestei sentințe comerciale, creditoarea în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 8 alineat 2 din Legea nr.85/2006 a declarat recurs pentru soluționarea căruia la Curtea de Apel București - Secția a a Comercială la data de 17.06.2008 a fost înregistrat Dosarul nr-.

Recurenta - creditoare consideră că sentința atacată este nelegală deoarece instanța de fond nu a făcut o analiză corectă a actului juridic dedus judecății și astfel nu a observat că răspunderea patrimonială a intimaților era de natură contractuală și nu delictuală așa cum greșit s-a reținut (articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă și articolului 3041Cod procedură civilă).

Intimații legal citați nu au formulat întâmpinare.

Curtea verificând legalitatea lucrărilor dosarului de fond potrivit criticilor formulate constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:

Din conținutul dispozițiilor articolului 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006 rezultă faptul că persoanele enumerate care aucauzatstarea de insolvență a societății pot răspunde patrimonial numai în ipoteza în care au săvârșit vreuna dintre faptele menționate expres și limitativ la literele a-

Folosirea de către legiuitor a verbului "a cauzat"sugerează existența unei raport de cauzalitate între fapta personală a celor vizați de textul de lege menționat și prejudiciul suferit consecutiv de creditori și averea debitorului, noțiune juridică care include o astfel de răspundere în sfera răspunderii civile delictuale și nu contractuale, așa cum eronat susține recurenta.

În acest context, este evident faptul că recurenta potrivit dispozițiilor articolului 1169 cod civil ar fi trebuit să administreze probe din care să rezulte fără echivoc îndeplinirea de către intimați în mod concomitent a celor patru condiții impuse de articolul 998 Cod civil pentru ca instanța să fie în măsură să aplice sancțiunea prevăzută de articolul 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006.

Culpa administratorilor și legătura de cauzalitate, sunt condiții de bază ale răspunderii civile delictuale, care trebuiesc dovedite de creditoare, la fel ca și fapta ilicită și prejudiciul cauzat, legea neinstituind nici un fel de prezumție de vinovăție în sarcina acestor persoane.

Este necesar deci, să se probeze faptul că, administratorii prin săvârșirea culpabilă a uneia sau mai multora dintre faptele prevăzute în mod expres de articolul 138 din Legea nr.85/2006, au condus la starea de insolvență a societății debitoare.

Răspunderea întemeiată pe dispozițiile articolelor 998 - 999 Cod civil fiind una de natură delictuală, se bazează pe culpa persoanei vinovate de săvârșirea faptei ilicite, care spre deosebire de răspunderea contractuală nu se prezumă, ci trebuie dovedită.

În acest context, Curtea apreciază că judecătorul - sindic în mod corect a considerat că fapta nedepunerii actelor contabile nu constituie prin ea însăși un motiv de atragere a răspunderii patrimoniale a intimaților.

Dispozițiile articolului 138 alineat 1 litera d din Legea nr.85/2006 nu instituie prezumția de vinovăție a administratorului în cazul nedepunerii bilanțurilor contabile potrivit legii contabilității.

Legea contabilității și actele normative privind obligația de depunere a declarației privind obligațiile fiscale și bilanțurile contabile nu sancționează debitorul sau administratorul, ci precizează că organele fiscale au obligația stabilirii unui control de fond.

Administrarea deficitară a societății nu poate duce prin ea însăși la concluzia aplicării cu necesitate a dispozițiilor articolului 138 alineat 1 în lipsa unor dovezi clare din care să rezulte îndeplinirea tuturor condițiilor generale și speciale necesare angajării răspunderii civile delictuale.

Nedepunerea actelor contabile de către intimați nu echivalează cu sensul dat de legiuitor expresiei "nu a ținut contabilitatea conform legii", sancțiunea aplicabilă în această situație, în lipsa îndeplinirii celor 4 condiții ale răspunderii civile delictuale, fiind aceea prevăzută de cele două legi speciale, Legea nr.31/1990 rep și Legea nr.82/1991 rep și nu aceea prevăzută de articolul 138 litera d din Legea nr.85/2006.

În concluzie, față de toate aceste argumente, Curtea în baza dispozițiilor articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă raportat la articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în contradictoriu cu intimații pârâți, și intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar, împotriva sentintei comerciale nr.2282/19.05.2005 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII- a Comerciala, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.09.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

9.10.2008

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Iulica Popescu
Judecători:Iulica Popescu, Gabriela Vințanu, Georgeta Guranda

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 932/2008. Curtea de Apel Bucuresti