Anulare hotarare aga Spete. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928

Secția Comercială

Dosar:-

DECIZIA CIVILĂ NR.116/

Ședința publică din 05 iunie 2008

PREȘEDINTE: Florin Moțiu

JUDECĂTOR 2: Petruța Micu

Grefier:- -

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A împotriva sentinței civile nr.128/CC/18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.- în contradictoriu cu pârâta SC - T, având ca obiect constatarea nulității absolute.

dezbaterilor și concluziile părților asupra apelului au fost consemnate în încheierea de ședință din 02.06.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, dată de la care instanța a amânat pronunțarea cauzei în vederea deliberării.

CURTEA

Deliberând constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.128/CC/18.12.2007 pronunțată în dosarul nr.-, Tribunalul Timișa admis excepția tardivității introducerii acțiunii și a respins acțiunea formulată de reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A în contradictoriu cu pârâta SC -, ca tardiv introdusă, obligând reclamanta, față de pârâtă, la plata sumei de 5950 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr.5384/30/14.07.2007, reclamanta Societatea de Investiții Financiare - a chemat în judecată pârâta SC - solicitând a se constata nulitatea absolută parțială a Hotărârii SC - T nr.1 din 24.03.2003, respectiv ale prevederilor art.1 din hotărâre, cu referire la aprobarea modificării art.11 - Cesiunea acțiunilor, al. 3 - 6 din Actul constitutiv al pârâtei; să se constate nulitatea absolută parțială a Actului adițional încheiat în baza hotărârii supusă cenzurii, respectiv art.11 - Cesiunea acțiunilor, al 3 - 6; să se dispună radierea parțială din registrul comerțului a mențiunilor făcute în baza acestei hotărâri și a Actului adițional astfel încheiat, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că reclamanta - - este acționar al pârâtei SC - T care, la data de 24.03.2003, a organizat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor având ca ordine de zi modificarea și completarea actului constitutiv al societății, respectiv a art.11 - cesiunea acțiunilor - fiind modificate aliniatele 3 și 4 în mod nelegal, fiind instituite pe cale convențională, veritabile clauze de inalienabilitate perpetuă a acțiunilor SC - în sensul că " vânzarea de acțiuni este admisă doar între persoanele înscrise în registrul acționarilor" iar " vânzarea - cumpărarea de acțiuni se face numai între acționarii Societății Comerciale -", în condițiile în care, arată reclamanta, inalienabilitatea bunurilor nu poate fi creată decât prin lege. Prin aliniatul 5 al aceluiași articol s-a introdus interdicția potrivit căreia " un acționar persoană fizică nu poate deține un număr mai mare de 5200 acțiuni indiferent de modul de dobândire (cumpărare, distribuire și/sau cesionare" iar aliniatul 6 s-a modificat în sensul că " transmiterea acțiunilor fără avizul consiliului de administrație nu este opozabilă societății".

Reclamanta consideră modificarea articolului 11 din actul constitutiv al societății ca fiind lovită de nulitate absolută, luată cu încălcarea dispozițiilor art.44 al.1 din Constituția României prin care se garantează dreptul de proprietate cu toate desmembrămintele sale, raportat și la dispozițiile art.475 și 480 Cod civil.

De asemenea, s-au invocat și prevederile art.1310 Cod civil, potrivit cărora " toate lucrurile care sunt în comerț, pot să fie vândute, afară numai dacă vreo lege a oprit aceasta", cu precizarea că acțiunile SC - sunt lucruri aflate în comerț, cât și dispozițiile art.5 și 6 din Decretul nr.31/1954 cu referire la capacitatea de exercițiu și de folosință care nu poate fi îngrădită decât în cazuri limitativ prevăzute de lege.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a solicitat respingerea cererii, în principal ca tardivă, iar în subsidiar ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes procesual, iar pe fondul cauzei, respingerea ca nefondată.

S-a arătat că motivele de nulitate invocate de reclamantă sunt de nulitate relativă, situație în care, potrivit art.132 al.2 din Legea nr.31/1990, republicată, anularea hotărârii se poate cere în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. Pe de altă parte, cererea este formulată de o persoană lipsită de interes procesual, deoarece clauza stipulată la art.11 al.5 din actul constitutiv este o clauză de plafonare a acționarilor persoane fizice, iar reclamanta, fiind persoană juridică, nu manifestă un just interes procesual. Pe fondul cauzei, apreciază pârâta că, clauzele de alienabilitate internă a acțiunilor, de plafonare a participanților și de agrement, sunt permise într-o societate pe acțiuni care are statut de societate închisă.

Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, instanța de fond a constatat următoarele:

Hotărârea din data de 24.03.2003 a fost publicată în partea a IV-a nr.1072/2003 (fila 21). Motivele invocate de reclamantă pentru constatarea nulității absolute parțiale a acestei hotărâri sunt, de fapt, cazuri de nulități relative și nu absolute, dintre cele prevăzute de art.132 din Legea nr.31/1990, republicată, respectiv sunt izvorâte din încălcarea normelor supletive sau cu încălcarea dispozițiilor actului constitutiv, ele nu țin de interesul general și de ordine publică. Fiind cazuri de nulitate relative, nu pot fi invocate oricând, ci în termenul prevăzut de art.132 al.2 din lege, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării în al României.

Față de data publicării hotărârii supusă cenzurii - 24.03.2003 și data introducerii acțiunii în anulare - 13.07.2007, s-a constatat că cererea a fost tardiv formulată, fiind respinsă, celelalte excepții cât și analizarea cauzei în fondul său, fiind de prisos.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă și se reținându-se culpa procesuală a reclamantei, aceasta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A solicitând desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea apelului, reclamanta a arătat că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, hotărârea AGEA și Actul adițional încheiat în baza acesteia sunt nule absolut, fiind date cu încălcarea prevederilor legale ce ocrotesc interese generale de ordine publică.

Un prim motiv de nulitate absolută a Hotărârii AGEA și, implicit, a Actului adițional, este nerespectarea prevederilor art.117 alin.3 din Legea nr.-, referitoare la convocare: "Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a-IV-a și într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate".

Acest motiv de nulitate reiese din procesul-verbal al comisiei de cenzori încheiat cu ocazia desfășurării AGEA și care a avut drept scop constatarea îndeplinirii formalităților de convocare, unde la punctul 1 se menționează: "Convocarea Adunării generale a acționarilor s-a făcut prin afișare la poarta societății și la locurile de muncă, însoțite de convocator semnat de acționari cu 15 zile înainte de data ținerii Adunării generale și prin publicare în presă", astfel, convocarea nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a-IV-

În ceea ce privește sancțiunea nerespectării prevederilor art.117 alin.3, Curtea Supremă de Justiție a apreciat că "neîndeplinire condițiilor imperative ale textului art.77 alin.3-actualul art.117 alin.3-atrage nulitatea adunării generale". De asemenea, constant doctrina s-a pronunțat în sensul că sunt lovite de nulitate absolută hotărârile care au fost luate fără respectarea sumelor privitoare la convocarea adunărilor.

Ca o consecință a faptului că pârâta nu a publicat convocatorul AGEA în Monitorul Oficial, hotărârea a fost adoptată și cu încălcarea prevederilor art.117 alin.8 din Legea nr.31/1990, în vigoare la data adoptării hotărâri: "când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor", astfel că regimul sancționator nu poate fi decât același invocat mai sus și anume al nulității absolute.

Reclamanta mai arată că prin Hotărârea AGEA și Actul adițional s-a instituit, pe cale convențională, veritabile clauze de inalienabilitate perpetuă a acțiunilor SC -. Astfel, la art.11 alin.3 și 4 din statutul modificat, se prevede, în mod nelegal, că "Vânzarea de acțiuni este admisă doar între persoanele înscrise în registrul acționarilor, ținut la zi prin grija consiliului de administrație", respectiv că "Vânzarea-cumpărarea de acțiuni se face numai între acționarii SC -".

Aceste prevederi sunt contrare art.44 alin.1 din Constituția României, conform căruia: "dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", art.475 Cod civilă, conform căruia " poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificările stabilite de legi", art.480 cod civil care prevede că "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege" și art.1310 Cod civil, conform căruia "Toate lucrurile care sunt în comerț pot să fie vândute, afară numai dacă vreo lege a oprit aceasta".

Clauza de inalienabilitate, așa numitulpactum de non alienando, reprezintă o dispoziție convențională prin care părțile implicate se înțeleg asupra scoaterii unui bun din circuitul civil general, în anumite condiții și pentru o anumită perioadă de timp. O eventuală valabilitate a unei astfel de clauze este condiționată totdeauna de respectarea cumulativă a următoarelor două condiții esențiale și anume existența unui interes serios și legitim și caracterul temporar al inalienabilității.

Apelanta mai arată că prin art.11 alin.5 din Actul constitutiv al SC -, așa cum a fost modificat prin Hotărârea AGEA și Actul adițional "Un acționar persoană fizică nu poate deține un număr mai mare de 5200 acțiuni indiferent de modul de dobândire (cumpărare, distribuire și/sau cesionare). În limita de 500 acțiuni sunt incluse și acțiunile înstrăinate de acționar (vândute, donate sau cesionate) indiferent de data înstrăinării acestora" se restrânge dreptul oricărei persoane de a deține mai mult de 5200 de acțiuni emise de SC -.

Această prevedere statutară echivalează cu o restrângere a capacități de exercițiu, nicio persoană, fie ea fizică sau juridică, acționar sau neacționar al SC -, neputând încheia niciun fel de acte juridice prin care să dobândească, respectiv să înstrăineze mai mult de 5200 de acțiuni emise de societatea pârâtă, fiind nelegală raportat la art.6 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, "Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință și nici lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și în condițiile stabilite de lege" și la art.949 Cod civil: "Poate contracta orice persoană ce nu este declarată necapabilă de lege".

Se arată că prevederile art.11 alin.6 din Actul constitutiv, conform căruia "Transmiterea acțiunilor fără avizul consiliului de administrație nu este opozabilă societății" sunt, de asemenea, nelegale.

Condiționarea opozabilității față de societate a transmisiunii acțiunile de avizul Consiliului de administrație al SC - este denatură să restricționeze dreptul de dispoziție ca atribut al dreptului de proprietate, al acționarului cedent. Ca urmare, această prevedere este la rândul ei nulă absolut, raportat la aceleași prevederi legale, referitoare la protecția și transmiterea dreptului de proprietate, respectiv art.44 din Constituția României, art.475 Cod civil și art.480 Cod civil.

Reclamanta învederează că clauzele de inalienabilitate și de plafonare a deținerilor din Statutul SC - contravin prevederilor art.56 din Tratatul

În acest sens, plecând de la situația de fapt că Statutul (), întreprindere privatizată care deține anumite aeroporturi internaționale în Regatul Unit, împiedică achiziția de acțiuni cu drept de vot care să depășească 15 % din capitalul social, Comisia a introdus recurs împotriva Regatului Unit pentru violarea principiului liberei circulații de capital.

Întrucât investițiile sub formă de participații constituie, potrivit reglementărilor comunitare, mișcări de capitaluri, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a reținut în temeiul art.56 din Tratatul că regimul britanic de limitare a achizițiilor de acțiuni cu drept de vot, care să depășească 15 % din capitalul social, antrenează restricții la mișcările de capitaluri între statele membre, fiind contrare art.56, Capitolul 4, Titlul III (Cazul: Comisia Spania și Comisia Regatul Unit, 13 mai 2003). În acest sens și (marea cameră), cauza nr.C-112/05 Comisia CE în contradictoriu cu Germania, Hotărârea din 23 octombrie 2007.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și arătând în esență că motivele de nulitate invocate de reclamantă sunt motive de nulitate relativă și nu absolută.

În ceea ce privește neregularitatea convocării adunării generale a acționarilor s-a arătat că acest motiv a fost invocat pentru prima oară de reclamantă în apel, astfel că contravine prevederilor art. 294. pr. civ.

Pe de altă parte, acest motiv este unul de nulitate relativă, reprezentând o chestiune de ordine privată a unei societăți comerciale. Oricum pârâta este o societate pe acțiuni închisă, astfel că nu i se aplică prevederile legale privind societățile comerciale tranzacționate pe o piață reglementată.

Examinând apelul declarat de pârâtă prin prisma motivelor de apel și a prevederilor art. 295. pr. civ. Curtea va constata că acesta este întemeiat.

Astfel, așa cum rezultă din înscrisul de la filele 49-51 din dosarul primei instanțe, prin notele scrise depuse la dosar și înregistrate la data de 10.12.2007, deci înainte de dezbaterile asupra fondului și pronunțarea hotărârii primei instanțe (11 și respectiv 18 decembrie 2007), reclamanta a invocat nulitatea absolută a hotărârii AGEA nr. 1 din 24.03.2003 și pentru motivul de nulitate datorat nerespectării dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990.

Contrar susținerilor pârâtei, care a invocat faptul că acest motiv ar fi fost invocat pentru prima dată în apel, Curtea reține că acest motiv a fost invocat de reclamantă înainte de pronunțarea soluției primei instanțe, astfel că aceasta avea obligația legală să se pronunțe asupra lui, ceea ce nu s-a întâmplat.

Deși pârâta susține că toate motivele de nulitate invocate de reclamantă sunt motive de nulitate relativă, Curtea consideră că nerespectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990, în ceea ce privește convocarea acționarilor pentru adunarea generală, atrage sancțiunea nulității absolute, indiferent dacă societatea comercială în cauză este una de tip deschis sau închis.

În acest sens s-a pronunțat atât doctrina de specialitate, cât și jurisprudența. Astfel, conform unor autori "sunt hotărâri lovite de nulitate absolută cele care au fost luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunărilor " (, Gh., Societățile comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed., B 2002, p. 289).

De asemenea, alți autori au arătat că "sunt considerate în doctrină, dar și în jurisprudență drept cauze de nulitate absolută a hotărârii adunării generale a acționarilor și următoarele: iregularitatea convocatorului AGA" (Cr., Drepturile acționarilor, Ed., B, 2006, p. 257).

Și practica instanței supreme este în același sens. Astfel, prin mai multe hotărâri (de exemplu, decizia nr. 55/1995, decizia 2197/2003, decizia 26/1998 sau decizia 5105/2005) s-a decis că reglementările privitoare la convocarea adunării generale a acționarilor constituie cadrul legal imperativ în materie, iar încălcarea acestora este sancționată cu nulitatea absolută.

Fiind vorba despre o cauză de nulitate absolută, sunt incidente în cauză prevederile art. 132 al. 3 din Legea nr. 31/1990, dreptul la acțiune fiind imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.

În aceste condiții, întrucât în mod greșit prima instanță a soluționat cauza pe excepția tardivității cererii reclamantei și nu s-a pronunțat asupra motivului de nulitate absolută privind regularitatea convocării adunării generale a acționarilor, în baza art. 297. pr. civ. Curtea va admite apelul reclamantei, va desființa hotărârea apelată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A, cu sediul în A, Calea,nr.35 A, județul A împotriva sentinței civile nr.128/CC/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.- în contradictoriu cu pârâta SC - T, cu sediul în T, Calea,nr.22, județul

Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș.

Definitivă și executorie.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 05.06.2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red./10.06.2008

dact./11.06.2008

4 ex./

Primă instanță: Tribunalul Timiș, judecător

Președinte:Florin Moțiu
Judecători:Florin Moțiu, Petruța Micu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Timisoara