Anulare hotarare aga Spete. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 18
Ședința publică de la 09 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în apelul declarat de reclamantul Turism MIî mpotriva sentinței civile nr. 1085/E/30 mai 2007 și a sentinței civile nr. 1181/E/27 iunie 2007, pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr-, avînd ca obiect constatare nulitate absolută contract asociere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- dezbaterile în apel au avut loc în ședința publică din 02 martie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărîre;
- din lipsă de timp pentru deliberări, Curtea a amînat pronunțarea pentru azi, 09 martie 2009, cînd
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului comercial d e față.
Prin sentința comercială 1085/E din 30 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Iașis -au admis excepțiile privind lipsa calității procesuale active și a lipsei de interes invocate de pârâți și, în consecință, a fost respinsă acțiunea introdusă de reclamanta Turism M I, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului I și
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr-, reclamantul Turism MIa chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al mun. I și I, solicitând constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune nr. 8329/03.02.2005 încheiat între cei doi pârâți, având ca obiect edificarea " ", ulterior redenumit "Palas" și obligarea în solidar a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul afirmă că prin contractul susmenționat a fost pusă la dispoziția pârâtului " " I suprafața de 12 ha teren în jurul Palatului Culturii din I în schimbul unui profit simbolic față de cel ce ar fi fost realizat din exploatarea acestui teren.
Susține reclamantul că asocierea în participațiune a pârâtelor s-a făcut în absența cauzei și a obiectului acestui contract, a cauzei ilicite și imorale, încălcându-se dispoziții legale de ordine publică, astfel că toate aceste neregularități atrag nulitatea absolută a convenției părților.
Pârâții au depus întâmpinare prin care invocă excepțiile privind lipsa calității procesuale active și a lipsei de interes în promovarea prezentei acțiuni, susținând că nu pot face dovada mandatului de reprezentare pentru protejarea interesului general al comunității locale referitor la protecția construcțiilor de utilitate publică inclusiv monumentele istorice definitorii pentru identitatea culturală a și păstrarea patrimoniului istoric local iar lipsa de interes rezultă din calitatea de terț a reclamantului față de contractul de asociere în participațiune, interesul reclamantului nefiind legitim, născut și actual.
Pe fondul cauzei pârâții solicită respingerea acțiunii întrucât contractul de asociere în participațiune nu conține clauze care să atragă nulitatea absolută și este încheiat cu respectarea disp. art. 948 cod civil referitoare la condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții, precum și a prevederilor art. 251-256 Cod comercial care constituie dreptul comun în materia asocierii în participațiune.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța va soluționa prioritar excepțiile privind lipsa calității procesuale active și lipsa de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni.
Răspunzând la excepțiile invocate de pârâți, reclamantul a afirmat că oricine poate solicita instanței judecătorești constatarea nulității absolute a unui act juridic el urmând interese generale, de natură obștească, prin încheierea contractului amintit mai sus fraudându-se interesul unei întregi comunități prin faptul că aduce municipalității beneficii derizorii în raport cu beneficiile partenerului de asociere.
Referitor la interesul personal în promovarea acțiunii îl constituie posibilitatea încheierii între reclamant și Consiliul Local Iau nui contract având același obiect, cu respectarea prevederilor legale referitoare la organizarea de licitație publică.
Astfel, în ceea ce privește lipsa calității procesuale active, instanța reține că reclamantul nu este participant al actului juridic contestat și a cărei nulitate absolută se solicită a fi constatată. Nu pot avea calitatea de parte în proces decât persoanele care au calitatea de parte în raportul juridic de drept substanțial dedus judecății.
Prin urmare raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, față de care reclamantul are calitatea de terț.
Analizând aspectele invocate de reclamant ca elemente ce ar trebui să contureze interesul său în promovarea acțiunii, instanța constată că interesul nu este legitim atâta timp cât finalitatea cererii sale o reprezintă desființarea unui contract încheiat între terțe persoane cu scopul de a lua locul uneia din părțile contractante, nesocotind principiul libertății contractuale consacrat de art. 942 Cod civil.
De asemenea, interesul nu este născut și actual deoarece reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului la care s-ar expune dacă nu ar fi recurs la acțiunea de față, la acest moment justificările privind efectele negative ale asocierii în participațiune asupra municipiului I neputând fi primite, în situația în care lipsește dovada mandatului din care decurge dreptul său de reprezentare a comunității ieșene.
În ceea ce privește cerința ca interesul să fie personal, instanța apreciază că nici această condiție nu este îndeplinită, reclamantul promovând această acțiune nu dovedește că prin anularea contractului ar obține un folos practic, un avantaj sau că împiedică desfășurarea unei activități care i-ar aduce prejudicii, neexistând nici un motiv pentru a putea considera că în eventualitatea anulării contractului de asociere în participațiune s-ar putea încheia alt contract între Consiliul Local I și reclamantul din prezenta cauză. Din modul de redactare a cererii introductive este evident că interesul justificat de reclamant este unul general și nu personal și direct.
Reclamantul nu se află în nici una din situațiile legitimării procesuale extraordinare când îndreptățirea părților de a participa în procesul civil decurge din lege sau din regulile fundamentale ale dreptului român.
Pentru considerentele enunțate instanța reține că sunt întemeiate excepțiile referitoare la lipsa calității procesuale active și a lipsei de interes și vor fi admise cu consecința respingerii acțiunii fără a se fi intrat în cercetarea fondului cauzei.
Prin sentința civilă nr. 1085/E din 27 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins excepția prematurității cererii invocată de reclamant, s-a admis cererea de completare a sentinței civile nr. 1085/30.05.2007 în sensul obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 16.568 lei suportate de pârât.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr- pârâtul " " Ias olicitat completarea sentinței civile nr. 1085/30.05.2007 în contradictoriu cu reclamantul Turism -M privind acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 15.568 lei reprezentând onorariu de avocat întrucât instanța de fond a omis să se pronunțe asupra acestei cereri.
Susține " " I că partea potrivnică s-a aflat într-o evidentă culpă procesuală, determinând prin atitudinea sa în proces efectuarea de cheltuieli, cuantumul fiind justificat de complexitatea și valoarea litigiului de peste 150 milioane euro, situație în care cererea este îndreptățită.
Cererea de chemare în judecată a fost respinsă în temeiul unor excepții procesuale admise.
Reclamantul "Turism -M" Iai nvocat prematuritatea cererii completatoarea pentru că încă nu s-a comunicat hotărârea primei instanțe.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța prioritar asupra excepției în sensul respingerii acesteia deoarece singura condiție a disp. art. 2812(1) Cod procedură civilă este că cererea să fie făcută în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva hotărârii ce urmează a fi completată.
Examinând cererea completatoare în raport de disp. art. 274 Cod procedură civilă care reglementează acordarea la cerere a cheltuielilor de judecată și obligarea părții care cade în pretenții instanța o constată întemeiată și va fi admisă.
Prin sentința civilă nr. 1085/30.05.2007 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a reclamantului ca urmare a soluționării prioritare a excepțiilor de procedură invocate în cauză.
Având în vedere complexitatea cauzei și valoarea obiectului cererii se reține că onorariul de avocat plătit de partea care a triumfat în proces este justificat și în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi suportat, la cerere de partea care a căzut în pretenții.
Împotriva acest0r sentințe a formulat apel Turism -M I criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie cu următoarea motivare:
Apelanta consideră că argumentele instanței nu sunt în măsură să conducă în mod logic și convingător la concluzia că acțiunea în nulitate absolută introdusă de reclamantă este lipsită de interes,întrucât cerințele interesului sunt evident îndeplinite.
Interesul apelantei în promovarea acțiunii este legitim,personal, născut și actual, în principal, pentru următoarele argumente:
Interesul este legitim deoarece este evident că nu vine în conflict cu legea. Mai precis, dacă interesul subscrisei ar fi nelegitim, ar deveni contrar legii, adică ilegitim, ceea ce în fapt nu se verifică.
Dimpotrivă, acțiunea urmărește restabilirea legalității încălcate prin încheierea unui contract de asociere fără a fi urmată procedura de selecție publică în vederea atribuirii acestui teren pe criterii concurențiale și de performanță.
Mai mult, interesul este legitim, deoarece urmărește atât ocrotirea interesului individual, cât și ocrotirea interesului general, al comunității, nesocotit la încheierea contractului de asociere.
Prin acțiunea introdusă apelanta susține că a urmărit protecția drepturilor personale încălcate la încheierea contractului de asociere, acela de a participa în condiții de concurență loială la selecția investitorului pentru realizarea unui proiect pretins a fi de utilitate publică.
Se mai arată că apelanta nu a urmărit a lua locul uneia dintre părțile contractante, așa cum a reținut instanța, ci doar crearea premiselor pentru organizarea unei proceduri de selecție publică a proiectelor de dezvoltare urbană, în măsură să răspundă interesului general al comunității, acela de construire a unor obiective de utilitate publică.
Subliniază că edificarea unor obiective civile și/sau comerciale în zonele avute în vedere de -urile aprobate contravine și prevederilor art. 16 din Regulamentul general de Urbanism aprobat prin nr.HG 525/1996 (republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 856 din 27.11.2002) potrivit cărora "autorizarea executării altor construcții pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este interzisă".
Interesul apelantei este născut și actual, întrucât prin încheierea contractului s-a produs o gravă vătămare a acesteia în dreptul recunoscut de lege de a participa în condiții de concurență loială la realizarea proiectului de reabilitare din "punct de vedere arhitectonic, social și economic", astfel cum a fost descris prin nr. 576/2004.
Arată apelanta că interesul său este născut și actual, deoarece aceasta a fost evident prejudiciată prin inducerea sa în eroare de către autoritatea administrativă cu privire la intenția declarată public (în mass-media) de dezvoltare urbană zonei în scopul satisfacerii nevoilor comunitare, prin edificarea de obiective de utilitate publică, ideea de parteneriat public-privat, pretinsele beneficii economice rezultate din derularea unui astfel de proiect, toate însă infirmate prin încheierea contractului de asociere în participațiune cu " "
Se mai susține că interesul său este născut și actual, având în vedere faptul că asocierea în participațiune produce deja efecte, fiind elaborate documentațiile de urbanism premergătoare obținerii autorizației de construire, respectiv PUZ și, astfel încât prin începerea lucrărilor de construire ar fi grav afectate atât interesele reclamantei, înlăturată neloial de la selecția ofertelor, a celorlalți potențiali investitori interesați să participe la o selecție publică a ofertelor, cât și ale comunității locale, care nu a fost consultată în prealabil asupra lucrărilor de construire avute în vedere de părțile contractante.
Interesul născut și actual rezidă și din necesitatea protejării construcțiilor de utilitate publică existente în zonă, inclusiv a monumentelor istorice definitorii pentru identitatea culturală a orașului și păstrarea patrimoniului istoric local, neputând fi concepută dezafectarea lor de la uzul și interesul public. Prezența acestor obiective impun conservarea, apărarea și transmiterea lor generațiilor viitoare, astfel încât o eventuală trecere a suprafeței de teren pe care se află toate aceste obiective, din domeniul public în domeniul privat, ar fi putut fi justificată numai în condițiile în care acest teren nu ar mai fi fost destinat public sau nu ar mai fi prezentat interes public.
Cât privește pretinsa lipsă a mandatului expres de reprezentare a comunității locale, apreciem că subscrisa nu este ținută să posede un asemenea mandat, întrucât a introdus această acțiune în nume propriu, nu în numele comunității locale, iar legiuitorul a statuat că pentru constatarea nulității absolute are vocație orice persoană interesată, fără a se i se solicita acestei persoane mandatul restului comunității afectate în interesul general.
Interesul este personal și direct câtă vreme pârâtul Consiliul Local Municipal I participă în asociere cu imobile aparținând municipalității. Într-o atare situație, orice membru al comunității poate justifica un interes personal și direct în ce privește transmiterea folosinței și/sau a dispoziției asupra bunurilor aparținând unității administrativ-teritoriale, autoritatea administrativă având principala îndatorire de a maximaliza beneficiile ce se pot obține din exploatarea acestora.
Interesul este personal și direct, întrucât prin admiterea acțiunii ar fi împiedicată distrugerea obiectivelor de utilitate publică aflate în perimetrul afectat Proiectului Palas.
Interesul apelantei este personal și direct câtă vreme pe baza contractului de asociere va fi emisă autorizația de construire, astfel încât prin începerea lucrărilor de construire ar fi grav afectate atât drepturile reclamantei de a participa la proiectul de dezvoltare al zonei, înlăturată neloial de la selecția ofertelor, cât și interesele comunității locale, lipsită în acest mod de dreptul de a beneficia de construcții de utilitate publică.
Prin admiterea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de asociere ar fi evitat riscul distrugerii ruinelor Curții, aflate la baza de, propus spre demolare.
Desființarea de (construcție de utilitate publică) și a tuturor bazelor de agrement diverse (patinoar, teren de tenis, baschet, bazin de înot pentru adulți, bazin de înot pentru copii, bazin olimpic, lac de canotaj, popicărie și altele), toate obiective de uz și interes public echivalează cu o nesocotire a intereselor comunitare în favoarea interesului privat, contrar mandatului cu care a fost investită autoritatea administrativă locală, astfel încât constatarea nulității contractului va preîntâmpina perturbarea activităților publice din zonă, respectiv producerea unui prejudiciu iminent și imposibil de înlăturat.
Interesul este personal și direct, întrucât prin constatarea nulității contractului, subscrisa va obține cel puțin o satisfacție morală, rezidând din restabilirea legalității încălcate cu consecința constrângerii autorității publice locale în a organiza proceduri de selecție publică a proiectelor în măsură să propună dezvoltarea de obiective de utilitate publică în concordanță cu interesul general al comunității.
În ipoteza constatării nulității contractului, Consiliul Local Municipal I va deveni obligat să propună un proiect care să răspundă cu adevărat interesului general al comunității, ipoteză în care subscrisa va avea deschisă calea prezentării unei oferte în deplină concordanță cu pretinsa dorință de reabilitarea arhitectonică, economică și socială invocată de către Consiliul Municipal I în decembrie 2004.
Apelanta aduce, în continuarea dezvoltării motivelor de apel, următoarele argumente în susținerea calității procesuale active:
De esența nulității absolute este faptul că aceasta poate fi cerută a fi constatată de orice persoană. Prin natura absolută a nulității absolute, vocația de a formula acțiune în justiție se extinde, putând fi invocată de către orice terță persoană, precum subscrisa, în scopul protejării interesului particular sau general și al restabilirii legalității încălcate prin încheierea contractului. Acesta, cu atât mai mult cu cât prin contractul încheiat sunt vădit afectate atât interesele satisfacerii nevoilor comunitare, cât și interesele personale ale subscrise reclamante, ca parte a interesului general.
Nulitatea contractului a fost definită în doctrină ca fiind acea sancțiune de drept civil constând în lipsirea de efecte a contractului încheiat cu încălcarea normelor imperative ce reglementează condițiile sale de validitate. Cu alte cuvinte, nulitatea absolută sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general,obștesc.
În acest sens, art. 5 Cod civil este fără echivoc: "Nu se poate deroga prin convenții sau dispoziții particulare, la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri".
Câtă vreme părțile contractante au nesocotit la încheierea contractului normele imperative de la care nu se poate deroga prin contract, sub sancțiunea nulității absolute, vocația subscrisei în a introduce o astfel de acțiune este pe deplin justificată.
Având în vedere că prin sancțiunea nulității absolute a contractului, legiuitorul a urmărit protejarea unui interes general, obștesc, este evident că aceasta poate fi invocată oricând (fiind imprescriptibilă), nu numai de către persoana a cărei interes personal a fost nesocotit la încheierea actului, ci și de oricare altă persoană interesată. Aceasta, deoarece efectul nulității constă în desființarea raportului juridic generat de actul juridic civil lovit de nulitate, cu consecința restabilirii legalității încălcate.
De aceea, apreciază că pentru justificarea calității procesuale în cazul invocării unor motive de nulitate absolută este suficientă invocarea unui interes ocrotit de lege, acela al protejării legalității, nu neapărat existența unui drept subiectiv încălcat, rezultat al raportului juridic dedus judecății.
De altfel, apelanta justifică pe deplin încălcarea dreptului personal de a participa în condiții de concurență loială la atribuirea proiectului pretins a fi de utilitate publică.
Prin urmare, câtă vreme prin acțiunea introdusă în scopul constatării nulității absolute a contractului se urmărește atât protejarea unui interes legitim personal, cât și al interesului general al comunității, și implicit al subscrisei, nesocotit la încheierea contractului, socotim că este evidentă legitimarea noastră de a introduce o astfel de acțiune.
Apelanta mai susține că există și argumente comune de natură a justifica calitatea procesuală activă și argumente comune de natură a justifica calitatea procesuală activă și interesul subscrisei de a promova acțiunea în constatarea nulității absolute.
Deosebit de faptul că legiuitorul recunoaște oricărei persoane interesate dreptul de a promova o acțiune în nulitatea absolută a unui contract încheiat cu nesocotirea normelor imperative de la care nu se poate deroga, apelanta justifică atât interesul public invocat cât un interes legitim, personal, născut și actual în promovarea unei astfel de acțiuni, derivând, în principal, din:
- obstrucționarea apelantei de a participa în condiții de eligibilitate, concurență liberă și tratament egal la selecția investitorilor interesați de participare la proiectul de "reabilitare din punct de vedere arhitectonic, social și economic a zonei perimetrală de străzile Palat, str. -. - și str. -. -, în suprafață totală de 119.392. teren construit și neconstruit" astfel cum s-a invocat în nr. 576/2004;
- înlăturarea nejustificată a ofertei subscrisei și acceptarea discreționară a ofertei înaintate de un investitor preferat de Consiliul Local Municipal I, deși termenii și condițiile ofertei subscrisei au fost vădit mai avantajoase (subscrisa a oferit o sumă net superioară începând cu data încheierii contractului, spre deosebire de suma convenită prin contractul încheiat, plătibilă cel mai devreme din al cincilea an de la punerea în funcțiune a investițiilor;
- nesocotirea interesului privat al apelantei, dar și al interesului public, prin acordarea a numeroase oportunități investitorului privat preferat de pârâtul Consiliul Local Municipal I, cum ar fi transmiterea necondiționată și cu titlu gratuit a dreptului de folosință asupra terenului aportat la asociere, în detrimentul celorlalți investitori care dezvoltă proiecte similare și care sunt astfel evident dezavantajați, aceștia din urmă fiind obligați să atribuie resurse financiare importante pentru achiziția unui astfel de teren;
- încheierea contractului în afara cadrului legal privind concurența loială, astfel încât pârâtul Consiliul Local Municipal I nu a avut posibilitatea să decidă pe criterii economico-financiare asupra ofertei celei mai avantajoase;
- nesocotirea interesului public prin participarea la asociere cu clădiri aparținând domeniului public și transferarea terenului aportat la asociere de la domeniul public în domeniul privat pentru realizarea unui proiect de interes privat;
- înlăturarea potențialilor investitori de la participarea la o procedură de selecție publică a ofertelor, deși proiectul de dezvoltare urbană anunțat de municipalitate s-a declarat a se înscrie în condițiile parteneriatelor cu sectorul privat;
- participarea pârâtului Consiliul Local Municipal la asociere cu un teren destinat exclusiv pentru lucrări de utilitate publică, așa cum este prevăzut în Planul Urbanistic General al Municipiului I (pag. 10);
- încheierea unui contract care urmărește realizarea unui proiect de interes privat al pârâtei " ", în detrimentul comunității locale, care ar fi putut beneficia de lucrări de utilitate publică, cum ar fi: construirea unor obiective de învățământ, sănătate, cultură, sport etc.;
- participarea la asociere a pârâtului Consiliul Local Municipal I cu suprafețele de teren aferente monumentelor istorice, aparținând exclusiv domeniului public al statului;
- încheierea unui contract de asociere în scopul exclusiv al edificării unor clădiri comerciale, administrative și de locuințe colective - cu consecința demolării construcțiilor (aparținând domeniului public), deși aceasta contravine funcțiunilor prevăzute în reglementările de urbanism mai sus amintite.
Apelanta susține următoarele argumente pentru admiterea apelului declarat împotri8va sentinței civile nr. 1085/E/30 mai 2007.
În mod greșit arată apelanta că a fost admisă cererea completatoare formulată de pârâta " ", întrucât o astfel de cerere nu putea fi admisă decât pe baza probatoriului deja existent la dosarul cauzei la termenul în care au avut loc dezbaterile.
Or, până la data la care instanța a rămas în pronunțare, pârâtul nu a administrat probe de natură să facă dovada plății onorariului avocațial, asemenea dovezi fiind depuse numai împreună cu cererea completatoare.
Sub un alt aspect, cererea pârâtului a fost formulată prematur, atâta vreme cât art. 2811Cod procedură civilă prevede expres că cererile completatoare se pot introduce în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs.
Cererea completatoare a fost introdusă înainte de comunicarea hotărârii, astfel încât prin raportare la art. 284 Cod procedură civilă, potrivit căruia termenul de apel se calculează de la comunicarea hotărârii, cererea completatoare apare ca fiind introdusă prematur.
Deosebit de cele de mai sus, instanța avea îndatorirea de a limita cuantumul onorariului de avocat în raport cu volumul prestațiilor avocațiale și complexitatea cauzei.
Cauza nu s-a dovedit de o complexitate deosebită de vreme ce a fost soluționată pe cale de excepție, fără a se administra probe pe fondul cauzei, fără a se intra în cercetarea fondului, singura prestație concretă a apărătorului pârâtei constând în formularea întâmpinării și susținerea excepțiilor invocate.
Nici pretinsa valoare considerabilă a obiectului cererii nu se poate constitui într-un argument care să justifice onorariul pretins, câtă vreme prestațiile avocatului au fost limitate la activitățile mai sus enumerate.
De altfel, nu valoarea obiectului cererii justifică plata onorariului, ci consistența activităților prestate și complexitatea cauzei.
Prin decizia civilă nr. 105 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘIs -a respins apelul formulat de reclamanta "Turism M" I împotriva acestei sentințe.
Pentru a se pronunța astfel, min stanța de apel a avut în vedere următoarele:
Corect a reținut instanța de fond că reclamantul nu este participant la actul juridic contestat și care se pretinde că este lovit de nulitate absolută, neavând calitate procesuală activă, nefiind parte în raportul juridic de drept substanțial. Astfel raportul de drept procesual nu este valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecății față de care reclamantul este terț.
În raport de aceste aspecte, și de calitatea sa de terț, acesta ar trebui să justifice interesul în promovarea acțiunii de față. Ori, interesul nu este legitim din moment ce tinde să desființeze un contract la care nu a participat, cu scopul de a lua locul uneia din părțile contractante, trecând peste principiul libertății contractuale.
Mai mult, interesul nu este născut și actual, deoarece reclamantul nu a dovedit că i s-a creat vreun prejudiciu sau că prejudiciul este iminent, dacă nu ar fi recurs la acțiunea de față. Justificările referitoare la efectele negative ale asocierii în participațiune, asupra municipiului I, nu pot fi primite câtă vreme apelantului îi lipsește dovada mandatului de reprezentare a comunității.
Nici condiția ca interesul să fie personal nu este îndeplinită față de împrejurarea că reclamantul introducând această acțiune nu dovedește că prin constatarea nulității contractului ce face obiectul acțiunii, ar obține un folos practic, un avantaj sau că împiedică o activitate care i-ar crea prejudicii.
Așadar, nu sunt motive care să ducă la concluzia că în eventualitatea anulării contractului de asociere în participațiune s-ar putea perfecta un alt contract între Consiliul local și reclamant, o astfel de variantă fiind exclusă.
După cum se exprimă reclamantul-apelant, se vizează un interes general și nu unul personal și direct.
Apelantul nu se află în vreuna din situațiile legitimării procesuale când îndreptățirea părților de a participa în proces derivă din lege sau din regulile fundamentale ale dreptului comun.
Prin încheierea contractului în participațiune nu a fost încălcată legea pentru a se putea pune problema restabilirii legalității.
Faptul că s-au obținut documentațiile premergătoare obținerii autorizației de construcție nu încalcă cu nimic interesul obștesc dimpotrivă toate sunt făcute în satisfacerea acestui interes.
Posibilitatea începerii construcției Palas, argumentează odată în plus că lucrarea este de interes public, iar proba contrarie nu s-a făcut.
Interesele personale ale reclamantei-apelante prin executarea proiectului Palas cu toate lucrările amenajările în spiritul proiectului întocmit, nu au fost cu nimic încălcate. Dimpotrivă toate acestea se edifică în armonizarea intereselor personale cu cele general, obștești în spiritul respectării ordinii publice și a bunelor moravuri.
Apelanta nu a fost obstrucționată să participe la selecția investitorilor interesați în realizarea proiectului Palas, iar investitorul ales să realizeze proiectul nu a fost preferat de Consiliul local municipal I cum susține apelanta, dimpotrivă s-au avut în vedere criterii economico-financiare.
Așa fiind, procedura de selecție publică a ofertelor a fost realizată în interesul public al municipalității perfectându-se contractul de asociere în participațiune cu respectarea legii la care Consiliul local municipal I, a venit cu terenul destinat exclusiv pentru lucrări de utilitate publică în conformitate cu planul urbanistic general. Cât privește cheltuielile de judecată acestea au fost corect acordate, sentința de fond fiind temeinică și legală.
Având în vedere toate aspectele relevate, se constată că apelul nu este fondat, urmând a se respinge și a se menține sentința instanței de fond fiind temeinică și legală.
Prin decizia nr. 2709 din 2 octombrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a respins excepția nulității recursului, s-a admis recursul declarat de reclamanta "Turism M" SA I împotriva deciziei nr. 105 din 5.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI - Secția Comercială, s-a casat decizia recurată și s-a trimis spre rejudecare cauza aceleiași instanțe.
Pentru a se pronunța astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere următoarele:
În ce privește excepția nulității recursului acesta urmează a se respinge având în vedere că cele trei situații cuprinse în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă vizează de fapt una și aceeași chestiune -nemotivarea hotărârii. Aceasta, întrucât formularea unor considerente contradictorii sau străine de natura pricinii echivalează cu o nemotivare.
Constituie motiv de casare nu numai inexistența motivării, dar și insuficiența ei, cum este cazul în speță.
În adevăr decizia instanței de apel nu cuprinde o motivare în drept prin care să combată criticile formulate fără a prezenta baza juridică pe care s-a sprijinit la acordarea soluției.
Nu s-a justificat admiterea excepției lipsei calității procesuale active în raport de criticile formulate argumentate prin faptul că de esența nulității absolute este faptul că poate fi cerută a fi constatată de orice persoană a cărui interes personal a fost nesocotit la încheierea actului, cât și de orice persoană interesată constând în restabilirea legalității încălcate prin încheierea contractului.
De asemenea nu s-a justificat soluția de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat în raport de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Față de cele arătate, rezultă că au fost încălcate și dispozițiile imperative ale art. 261 Cod procedură civilă astfel că văzând dispozițiile art. 313 Cod procedură civilă
În rejudecarea apelului, cauza a fost reînregistrată sub nr-.
Analizând motivele de apel invocate, actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea reține următoarele:
Cu privire la criticile formulate vizând justificarea interesului promovării prezentei acțiuni, curtea constată că sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Apelanta -reclamanta nu-și poate motiva legitimitatea interesului său în promovarea acestei acțiuni cu scopul de a asigura așa -zisa restabilire a legalității încălcate prin încheierea unui contract de asociere fără a fi urmată procedura de selecție publică în vederea atribuirii terenului -obiect al contractului pe criterii concurențiale și de performanță.
Astfel, interesul său trebuie să fie direct și personal, în sensul că folosul urmărit prin cererea în justiție să îi aparțină acesteia, adică prin prezenta acțiune să urmărească apărarea propriilor sale interese și nu ale altora sau salvgardarea legii sau a comunității în general.
Totodată, reclamanta, în justificarea interesului de a promova prezenta acțiune în constatare a nulității, invocă aspecte referitoare la o concurență neloială și la nerespectarea unor dispoziții legale referitoare la edificarea obiectivelor civile și/sau comerciale, interese ce pot fi valorificate în cadrul altor cereri, pe calea contenciosului administrativ sau cel reglementat de legea concurenței neloiale, în cadrul procesual specific, prevăzut de legislația specifică în vigoare.
Prin urmare, nu pot fi reținute ca fondate argumentele apelantei reclamante în justificarea atributelor interesului în promovarea acțiunii, referitoare la cerințele de a fi legitim, născut, actual, personal și direct. Prin raportare la aceste atribute pe care trebuie să le întrunească interesul pentru a fi justificată introducerea prezentei acțiuni, instanța de apel reține că toate argumentele invocate de apelantă prin care susține satisfacția sa morală, interesul municipalității, utilității publice și comunității locale sunt nefondate, nefiind de natură a contura trăsăturile interesului ca și condiții de exercitare a acțiunii civile.
Sunt nefondate și argumentele în justificarea calității sale procesuale active.
Astfel, nulitatea absolută poate fi cerută de orice persoană interesată. Însă, în justificarea calității de persoană interesată nu poate fi invocată apărarea interesului general sau o pretinsă afectare, prin încheierea actului a cărei nulitate se solicită a fi constatată, a intereselor "satisfacerii nevoilor comunitare" cât și interesele personale ale apelantei -reclamante ca parte a interesului general.
Prin urmare, pentru a putea invoca, în favoarea sa dispozițiile art. 5 din Codul civil, un subiect de drept trebuie să demonstreze calitatea de persoană interesată, ceea ce apelanta reclamantă nu justifică în speță. Astfel, nu poate fi invocată încălcarea la încheierea contractului a unor dispoziții imperative, prin motivarea protejării unui interes general și obștesc sau protejării legalității.
În ceea ce privește argumentele comune invocate de apelanta -reclamantă pentru a se justifica atât calitatea procesuală activă, cât și interesul acesteia de a promova acțiunea în constatarea nulității absolute, se reține că aceasta a arătat la punctul 3 literele a-f din cererea de apel doar pretinsele efectele negative pentru comunitate și pentru apelantă care ar decurge din încheierea acestui contract, fără a arăta în concret caracterul ilicit al clauzelor contractuale care ar produce asemenea efecte.
Și criticile referitoare la sentința civilă nr. 1085/E/30 mai 2007 sunt nefondate, cadrul procesual legal al acordării acestor cheltuieli de judecată fiind art. 2812Cod procedură civilă, iar interpretarea cererii completatoare ca fiind prematur introdusă este eronată și în afara dispozițiilor legale.
Este nefondată și critica referitoare la acordarea integrală a cheltuielilor de judecată, constatându-se că în speță a fost făcută o corectă aplicare a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul de față și va păstra ca temeinic e și legale sentințele apelate.
În temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă, apelanta va fi obligată să plătească intimatei " " SRL I suma de 33.803 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Având în vedere că intimata Consiliul Local al Municipiului I nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată suportate în apel, cererea de acordare a acestor cheltuieli îi va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de "Turism-M" I prin reprezentantul său legal împotriva sentinței civile nr. 1085/E/30.05.2007 și împotriva sentinței civile nr. 1181/E/27.06.2007, pronunțată de Tribunalul Iași, sentințe pe care le păstrează.
Obligă apelanta să plătească intimatei " Grup" I suma de 33.803 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea intimatei Consiliul Local al municipiului I privind cheltuielile de judecată ca nedovedită.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
13.04.2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Liliana Palihovici
