Anulare hotarare aga Spete. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA Nr.2/Ap DOSAR NR-

Ședința publică din 17 ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doina Grigoraș JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa

- - - - președinte de secție

- - - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamanta " " VAMA BUZĂULUI și de pârâtele și " " VAMA BUZĂULUI împotriva sentinței civile nr.117/C din 13 februarie 2006, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr.1226/C/2005.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 17 ianuarie 2008.

Asupra apelurilor de față;

Constată că, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr.1226 din 6 iulie 2005, reclamanta " " prin lichidator judiciar a chemat în judecată pe pârâtele și " " solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.437/11.05.2005 intervenit între pârâte, pe considerentul că acesta este lovit de nulitate.

Pârâtele au formulat cerere reconvențională solicitând rezilierea contractului de închiriere încheiat la data de 19.05.2003 între, în calitate de locatoare, și " ", în calitate de locatară, pentru neplata chiriei și nerespectarea clauzelor contractuale.

Prin sentința civilă nr.117/C din 13 februarie 2006 au fost respinse, ca neîntemeiate, acțiunea principală și cererea reconvențională.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Încheierea actului de vânzare-cumpărare între pârâta și o societate la care fratele său este asociat unic nu este, prin ea însăși, o operațiune ce urmărește fraudarea terților.

Contractul de locațiune preexistent fiind, potrivit legii, opozabil cumpărătorului nu se poate susține că actul de înstrăinare a fost încheiat în vederea fraudării intereselor locatorului și nici pentru a urmări sustragerea pârâtei de la obligația de a face asumată potrivit pactului de preferință.

Nemulțumirea reclamantei privind obstrucționarea activității " " de către noul proprietar nu conduce la nulitatea actului de înstrăinare ci poate fi sancționată în justiție, la cererea persoanelor interesate, prin solicitarea respectării clauzelor contractuale de locațiune.

Cu privire la cererea de reziliere a contractului de închiriere, prima instanță a considerat că nu se poate pronunța în lipsa existenței unei neexecutări culpabile a obligațiilor de către " "

Or, culpa acesteia este exclusă cu privire la plata chiriei, chiar dacă nu a uzitat de procedura ofertei reale urmate de consemnațiune.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, atât vechiul cât și noul locator au refuzat să primească chiria.

Intrarea reclamantei în faliment nu duce la rezilierea contractului.

Față de clauza stipulată la art.I pct.b din contractul de închiriere, nu se poate dispune rezilierea pentru că terenul nu a fost folosit de reclamantă, ci de către " "

Împotriva sentinței au declarat apel pârâtele-reclamante reconvenționale solicitând desființarea acesteia și pe cale de consecință admiterea cererii reconvenționale, în sensul rezilierii contractului de închiriere încheiat la data de 19.05.2003 între și " "

În motivarea apelului s-a arătat că prima instanță a apreciat greșit că reclamanta nu și-a executat obligațiile contractuale datorită atitudinii apelantelor, nereținându-i nicio culpă. Reclamanta a recunoscut neplata chiriei și nu a uzat de procedura ofertei reale de plată.

S-a mai arătat că s-a apreciat eronat cu privire la încălcarea clauzei referitoare la cedarea folosinței imobilului. În contractul de închiriere s-a stipulat în mod expres că terenul închiriat nu poate fi subînchiriat ori folosit în orice formă de altă persoană fără acordul scris al proprietarului.

Intimata " " a aderat la apelul făcut de și " ", solicitând schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii principale.

În motivarea cererii de aderare la apel s-a arătat, în esență, că prima instanță, în mod greșit, a reținut inexistența concertului între vânzătoarea și asociatul unic al " " -.

Din probele administrate în cauză rezultă că vânzarea s-a făcut în frauda beneficiarului pactului de preferință " " Vânzarea în litigiu s-a făcut între membrii familiei. Astfel, vânzătoarea este sora asociatului unic al " ", iar cumpărătoarea a fost reprezentată la încheierea actului autentic de tatăl, acesta semnând, în calitate de reprezentant al " ", atât convenția nr.4904/19.05.2003 cât și contractul de închiriere nr.4899/9.05.2003. Afirmațiile lui că nu ar fi cunoscut existența dreptului de preempțiune nu sunt adevărate, ele constituind dovada caracterului fraudulos al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.473/11.05.2005.

Reținerile instanței de fond potrivit cărora contractul de locațiune preexistent îi este opozabil cumpărătorului, iar actul de înstrăinare nu a fost încheiat în vederea fraudării locatarului sunt în contradicție cu probele administrate. Vânzarea nu a fost legală, întrucât nu au fost respectate prevederile contractuale privind dreptul de preemțiune al reclamantei. S-a reținut eronat că nemulțumirea reclamantei provine din obstrucționarea activității " " de către noul proprietar și nu din nerespectarea de către pârâta a obligațiilor contractuale privind pactul de preferință. Reclamanta a fost privată de dreptul său de a cumpăra terenul în litigiu.

S-a mai arătat că plata chiriei terenului a fost refuzată de către, care a invocat contractul de vânzare-cumpărare a cărei anulare s-a cerut. S-a procedat la notificarea " ", invocându-se prevederile art.1441 Cod civil. " ", prin transferul de licență, este succesoarea în drepturi și obligații a " " Ca urmare, convenția încheiată între aceștia și contractul de închiriere sunt în continuare valabile, ele nefiind declarate nule.

Prin decizia nr.93/Ap din 7 iulie 2006, pronunțată în dosarul nr.253/C/Ap/2006, Curtea de Apel Brașov - Secția Comercială a admis apelul declarat de pârâtele - reclamante reconvenționale și " " împotriva sentinței civile nr.117/C din 13 februarie 2006 Tribunalului Brașov, pe care a schimbat-o în parte, în sensul admiterii cererii reconvenționale.

În consecință, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere încheiat la data de 19 mai 2003 între și " "

A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de aderare la apel formulată de reclamanta " "

Prin decizia nr.2357 din 14 iunie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială în dosarul nr-, a fost admis recursul declarat de reclamanta " " prin lichidator împotriva deciziei nr.93/Ap din 7 iulie 2006 Curții de Apel Brașov - Secția Comercială, care a fost casată și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor Curții de Apel Brașov.

Din considerentele hotărârii instanței supreme rezultă următoarele:

În mod greșit instanța de apel a respins ca inadmisibilă cererea de aderare la apel formulată de reclamanta " ", reținând în mod eronat că reclamanta ar fi putut formula o cerere de aderare la apel, numai în situația în care acțiunea i-ar fi fost admisă în parte, iar pârâtele ar fi formulat apel pentru respingerea în totalitate a acțiunii.

Potrivit art.293 alin.1 Cod procedură civilă "Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe".

Or, în condițiile în care pârâții prin apelul declarat au cerut admiterea cererii lor reconvenționale care a fost respinsă de instanța de fond, deci care viza schimbarea hotărârii primei instanțe, cererea reclamantei de aderare la apel se justifică din perspectiva propriului interes, opus părții adverse și se consideră apelul ca fiind făcut în termen.

Cu ocazia rejudecării apelurilor, instanța urmează a răspunde criticilor formulate cu privire la situația de fapt și motivarea de drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, și să ceară acestora în virtutea rolului său activ să administreze probele pe care le consideră necesare stabilirii cadrului procesual real și dispozițiilor legale incidente.

În rejudecare s-a format prezentul dosar în care instanța de apel, prin încheierea din 6 decembrie 2007, încuviințat probele propuse de părți, după cum urmează:

- pentru apelanții pârâți proba cu înscrisurile depuse la acel termen și proba cu interogatoriu luat apelantei " ";

- pentru apelanta reclamantă proba cu înscrisurile menționate în nota de ședință aflată la fila 18.

Conform încheierii din 10 ianuarie 2008, reprezentantul apelanților pârâți a declarat că renunță la proba cu interogatoriu, iar reprezentanta apelantei reclamante a solicitat soluționarea cauzei pe baza înscrisurilor depuse la fond și în recurs.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate și în raport de probele administrate în cauză, instanța constată următoarele:

Potrivit contractului de închiriere încheiat la data de 19 mai 2003 - cu legalizarea semnăturilor prin încheierea nr.4899/19.05.2003 -, în calitate de locatoare, a închiriat " ", în calitate de locatară, un teren în suprafață de 2.900 mp din parcela în suprafață totală de 10.000 mp, situată în comuna Vama Buzăului, sat, județul B, în punctul numit " Borcii", identificat la.-V, - 111B, teren situat în jurul izvorului de apă minerală naturală.

Termenul de închiriere este de 20 de ani, iar chiria de 50 EUR/lună.

Părțile au convenit să-și notifice reciproc intenția de încetare a contractului cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului stabilit.

S-a stipulat că terenul nu poate fi subînchiriat sau folosit în orice formă de asociere fără acordul scris al locatoarei însă la pct. I lit.c din contract s-a prevăzut că trebuie respectat dreptul la exploatarea izvorului de apă până la limita de 2.000.000 litri pe lună, drept acordat de apelanta reclamantă către "" în condițiile stabilite în contractul dintre cele două societăți.

De asemenea, s-a prevăzut și respectarea condițiilor de plată, stabilite prin contractul intervenit între apelanta reclamantă și " "

Conform clauzei speciale de la pct. II lit. a din contract, în favoarea reclamantei locatare s-a prevăzut și un pact de preferință în cazul în care pârâta locatoare va dori să înstrăineze terenul, pact intitulat de către părți "drept de preempțiune".

Contractul de închiriere a fost încheiat pentru " " de către, în calitate de administrator, acesta fiind tatăl locatoarei.

" " reprezentată de administratorul, a încheiat la data de 19 mai 2003 convenția - cu legalizare de semnătură prin încheierea nr.4904/19.05.2003 - prin care a acordat " " un drept de exploatare și valorificare a apei minerale naturale de la izvorul aflat pe terenul închiriat prin contractul de mai sus.

" ", în calitate de asociat majoritar la." " s-a angajat să nu solicite de la reclamantă dividende și să nu dea altă destinație veniturilor obținute până la stingerea tuturor debitelor pe care le avea față de ea aceasta.

Prin ordinul nr.185/25.08.2004 emis de Cabinetul Președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, s-a aprobat transferul drepturilor și obligațiilor dobândite potrivit licenței de concesiune pentru exploatare nr.3714/2002 - încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și " " - către " "

Prin încheierea din 19 ianuarie 2005, pronunțată de judecătorul - sindic în dosar nr.71/2004 al Tribunalului Brașov, a fost deschisă procedura falimentului debitoarei " ", ridicându-se dreptul de administrare asupra acestei societăți și numindu-se lichidatorul judiciar.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.473/11.05.2005, a înstrăinat către " ", reprezentată de, în calitate de mandatar al asociatului unic - fratele vânzătoarei - terenul în suprafață de 10.000 mp în care era inclusă și suprafața de 2.900 mp închiriată de apelanta reclamantă.

Motivele invocate de apelante nu sunt de natură să ducă la schimbarea soluției de respingere a acțiunii principale și a cererii reconvenționale, pentru considerentele ce vor fi arătate.

Prima instanță a reținut corect că, în temeiul art.1441 Cod civil, apelanta " " este datoare să respecte locațiunea încheiată între apelantele și " "

În raport de clauzele contractului de închiriere, apelanta a considerat nejustificat că acest contract este reziliat pentru neplata chiriei.

Apelanta nu a respectat pactul de preferință prevăzut în contractul de închiriere încheiat la data de 19 mai 2003, însă aceasta nu duce automat la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 11 mai 2005 sub nr.473.

Existența concertului între părțile contractante este evidentă, dar nu duce la invalidarea vânzării, întrucât nu s-a făcut în dauna apelantei reclamante, aceasta nedovedind că a fost prejudiciată.

Astfel, prin sentința civilă nr.228/Sind din 26 aprilie 2004 Tribunalului Brașovs -a deschis procedura prevăzută de Legea nr.64/1995 împotriva apelantei reclamante, iar prin încheierea din 19 ianuarie 2005, pronunțată în dosarul nr.71/F/2004 al Tribunalului Brașov, s-a dispus începerea procedurii falimentului acesteia.

Ca urmare, apelanta reclamantă nu era în măsură să cumpere terenul ce formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărei anulare se solicită.

În ce privește cererea de reziliere a contractului de închiriere, aceasta este nejustificată, apelantele și " " nedovedind existența unei neexecutări culpabile a obligațiilor de către intimata " "

Reținerile primei instanțe cu privire la refuzul locatorilor de a primi chiria sunt corecte. Notificarea nr.184/8.06.2005 și răspunsul la aceasta din 15.06.2005 dovedesc că s-a refuzat primirea chiriei pentru terenul ce formează obiectul contractului de închiriere în litigiu.

Apelantele nu erau în drept să refuze primirea chiriei, iar refuzul de-a încasa chiria nu poate duce la rezilierea contractului.

Soluția de respingere a acțiunii principale și a cererii reconvenționale, fiind temeinică și legală, va fi păstrată.

Față de considerentele arătate, în baza art.296 Cod procedură civilă, urmează să fie respinse apelurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile declarate de reclamanta " " și de pârâtele și " " împotriva sentinței civile nr.117/C din 13 februarie 2006 Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, pe care o păstrează.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2008.

Președinte, JUDECĂTOR 3: Lilioara Nechita

- - - -

Grefier,

- -

Red.: / 18.01.2008

Dact.: / 22.01.2008 /- 5 ex -

Judecător fond:

Președinte:Doina Grigoraș
Judecători:Doina Grigoraș, Gabriela Comșa, Lilioara Nechita

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Brasov