Anulare hotarare aga Spete. Decizia 477/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.477
Ședința publică din 23 martie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier:- -
S-a luat în examinare, la a doua strigare a cauzei, recursul declarat reclamanta recurentă - împotriva sentinței comerciale nr.2472/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată - -, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii AGA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâta intimată, avocat, lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că recurenta a depus la dosar, prin registratura instanței, originalul chitanței prin care a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei, iar, prin fax, a depus la dosar răspuns la întâmpinare, într-un singur exemplar.
Se mai constată că recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de la termenul din 02.03.2009, respectiv nu a timbrat cererea de suspendare cu 10 lei taxă judiciară de timbru, deși a fost citată în mod legal cu această mențiune, și nu a achitat cauțiunea stabilită de instanță în sumă de 5000 lei, astfel încât, instanța, din oficiu, invocă excepția de netimbrare a cererii de suspendare acordând cuvântul asupra acesteia.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită anularea ca netimbrată a cererii de suspendare.
Instanța, deliberând, anulează ca netimbrată cererea de suspendare, având în vedere că recurenta, deși legal citată, nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Nemaifiind formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu de avocat, arătând că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, iar acțiunea reclamantei nu se încadrează în prevederile art.364 Cod procedură civilă.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.2472/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a respins acțiunea în anularea hotărârii arbitrale nr.22/09.10.2008 pronunțată de Comisia de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură A, formulată de reclamanta - împotriva pârâtei - - și a fost obligată reclamanta să plătească reclamantei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că art.364 lit.f și h Cod procedură civilă cenzurează conformitatea judecății arbitrale cu principiile fundamentale ale procedurii civile și nici unul dintre aceste motive nu privește reexaminarea hotărârii arbitrale sub aspectul soluționării fondului litigiului, iar reclamanta în motivarea acțiunii a analizat probatoriul care nu i-a fost admis de tribunalul arbitral și concluziile la care s-ar fi ajuns prin prisma punctului său de vedere, antamând în fapt probleme de fond ce vizează temeinicia sentinței arbitrale și care nu pot constitui obiect al acestei căi de atac, în plus interpretarea prevederilor contractuale și constatările tribunalului arbitral referitoare la acestea nu sunt supuse controlului judiciar pe calea acțiunii în anulare.
Instanța de fond a arătat, pe de o parte, că motivul acțiunii reclamantei întemeiat pe art.364 lit.f Cod procedură civilă nu poate fi primit deoarece reclamanta nu a indicat expres și nici nu a făcut vreo dovadă din care să rezulte că tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut, iar, pe de altă parte, nici cel de-al doilea motiv de anulare a hotărârii arbitrale, întemeiat pe art.364 lit.h Cod procedură civilă, nu poate fi reținut în condițiile în care dispozitivul hotărârii arbitrale este clar, neconținând dispoziții care nu ar putea fi la îndeplinire.
Cu privire la celelalte motive invocate de reclamantă, instanța de fond a reținut că nu pot fi încadrate în nici unul din motivele limitativ prevăzute la art.364 Cod procedură civilă, mai mult, netimbrarea acțiunii arbitrale nu poate fi reținută, nefiind vorba de o taxă judiciară de timbru ci de o taxă de arbitrare, conform art.76 alin.2 din Regulamentul privind organizarea arbitrajului comercial, iar nerespectarea art.270 Cod procedură civilă nu a fost, de asemenea, reținută atâta timp cât nici una dintre părți nu a solicitat tribunalului arbitral pronunțarea unei hotărâri parțiale, fiind vorba de o acțiune arbitrală, dispozițiile art.7201Cod procedură civilă nefiind aplicabile în această materie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii recurate, precum și a hotărârii nr.22/09.10.2008 pronunțată de Comisia de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură A și rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii formulate de pârâta intimată - -. De asemenea, recurenta solciită suspendarea executării hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta recurentă arată că nici Tribunalul Arad și nici Comisia de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură A nu a admis probele pe care le-a solicitat, nu s-a judecat starea reală a contractului de închiriere care face obiectul acțiunii și nici starea de fapt.
De asemenea, recurenta arată că este de acord cu plata utilităților consumate și cu plata penalităților aferente acestora, dar se opune la plata reprezentând chiria, penalitățile aferente chiriei și la plata cheltuielilor de arbitraj și de judecată.
Recurenta susține că tribunalul arbitral nu a avut în vedere dispozițiile art.961 Cod procedură civilă care prevede că "convenția făcută din eroare, violență sau dol, nu este nulă de drept, ci dă loc numai acțiunii de nulitate", deoarece contractul de închiriere, în forma în care a fost întocmit, a fost făcut prin eroare, intimata inducând-o în eroare.
Se mai arată de către recurentă că Tribunalul Arad nu i-a comunicat actele privind calculul penalităților de întârziere datorate utilităților și modul de calcul al acestora și nici întâmpinarea pârâtei, fiind, astfel, în imposibilitatea de a-și formula apărarea.
Recurenta reclamantă mai susține și faptul că atât Tribunalul Arad cât și Tribunalul arbitral nu au luat în considerare faptul că, fiind un litigiu comercial, intimata avea obligația de a încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă, nerespectând astfel prevederile art.7201- 72010Cod procedură civilă.
În final, recurenta arată că nu a folosit spațiul închiriat o lună și 17 zile și a predat cheia imobilului la data de 01.03.2008, dată care a fost recunoscută și de intimată, dar, cu toate acestea, tribunalul arbitral a obligat-o și la plata chiriei aferente lunii aprilie, când nu a mai funcționat în spațiul respectiv.
Pârâta intimată - - a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, arătând că prima instanță a reținut în mod legal și temeinic că motivul de anulare a hotărârii arbitrale prevăzut de art.364 lit.f Cod procedură civilă nu este incident în speță întrucât textul legal vizează acele situații în care reclamantul cere un anumit lucru pârâtului, iar tribunalul arbitral, fără a interveni o majorare a pretențiilor reclamantului, îi acordă acestuia mai mult decât a cerut, or, în speță, tribunalul arbitral a admis în parte acțiunea acordându-i mai puțin decât a solicitat.
Intimata arată că instanța de fond a reținut în mod legal și temeinic că nici motivul de anulare a hotărârii arbitrale prevăzut de art.364 lit.h Cod procedură civilă, invocat de recurentă, nu este incident în cauză.
Pârâta intimată arată că, pe lângă faptul că recurenta a indicat ca temei de drept al acțiunii sale în anulare prevederile art.364 lit.f și h Cod procedură civilă, aceasta a mai invocat și o serie de alte neregularități ale hotărârii atacate pe care le-a reiterat și în motivele de recurs, critici care nu pot fi încadrate în vreunul din motivele prevăzute limitativ de art.364 Cod procedură civilă. Astfel, intimata arată că tribunalul arbitral a procedat în mod corect acordând un nou termen de judecată pentru plata taxei arbitrale suplimentare aferente precizării de acțiune și respingând cererea recurentei privind proba cu martori ca nefiind o probă pertinentă și concludentă.
De asemenea, intimata arată că, critica recurentei referitoare la faptul că tribunalul arbitral ar fi avut obligația de a pronunța o hotărâre parțială conform art.720 Cod procedură civilă este nefondată deoarece prevederile acestui articol nu sunt aplicabile în speță.
Cu privire la critica recurentei că tribunalul arbitral nu a ținut seama de faptul că, litigiul fiind unul comercial, ar fi trebui îndeplinită procedura concilierii directe prevăzută de art.7201Cod procedură civilă, pârâta intimată arată că această procedură prealabilă trebuie îndeplinită în materie comercială anterior sesizării instanței de judecată, or, în speță, nu a formulat o cerere de chemare în judecată ci o cerere de arbitrare care este supusă unor reglementări speciale, derogatorii de la dreptul comun.
Reclamanta recurentă a formulat un răspuns la întâmpinarea pârâtei intimate prin care a arătat că intimata a dat dovadă de rea credință în sensul că nu și-a dat interesul pentru a asigura folosința liniștită și utilă a imobilului, care face obiectul contractului de închiriere nr.1383/.07.2007, nu și-a onorat promisiunile de predare a spațiului, nu a stornat facturile, conform înțelegerii verbale, și nu a semnat actul adițional de reziliere cu toate că acesta i-a fost înmânat personal de directorul de agenție.
Analizând recursul formulat de reclamantă, în baza art.304 și 3041Cod procedură civilă, raportat la art. 364 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea constată și reține că acesta este nefndat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 364 Cod procedură civilă "Hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru unul din următoarele motive: a) litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului; b) tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrală sau în temeiul unei convenții nule sau inoperante; c) tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenția arbitrală; d) partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită; e) hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 353^3; f) tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul și motivele, nu arată data și locul pronunțării, nu este semnată de arbitri; h) dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire; i) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii."
După cum se poate observa din interpretarea dispozițiilor arătate mai sus, legiuitorul a înțeles să prevadă în mod limitativ situațiile în care se poate ataca cu acțiune în anulare o hotărâre arbitrală, ceea ce înseamnă că nu se poate ataca pe motiv de nulitate o hotărâre arbitrală decât în cazurile și pentru motivele anume indicate de textul de lege arătat mai sus.
Soluționarea prin arbitraj a oricărui litigiu patrimonial este opțiunea părților și se realizează prin convenția acestora, însă în momentul în care ele optează pentru această cale de soluționare, urmează a se supune dispozițiilor procedurale din Codul d e procedură civilă referitoare la desființarea hotărârilor arbitrale, dar această cale procedurală nu este una devolutivă, deci nu pot fi invocate motive privitoare la fondul cauzei, la felul în care tribunalul arbitral a judecat în fond pricina și această acțiune în anularea hotărârilor arbitrale nu poate fi confundată cu o cale de atac ordinară în materie civilă.
Practic instanța sesizată cu acțiunea în anulare este ținută să verifice doar dacă acțiunea în anulare poate fi desființată pentru unul din motivele expres și limitativ arătate la art. 364 lit. a-i Cod procedură civilă și nu este învestită să rejudece fondul cauzei sau să analizeze modul în care tribunalul arbitral a judecat fondul cauzei dedusă judecății arbitrale.
Chiar dacă reclamanta -, și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art. 364 lit. f și h Cod procedură civilă, motivele invocate de aceasta în acțiunea în anulare nu se înscriu în sfera de aplicabilitate a acestor texte de lege, căci art.364 lit. f și h Cod procedură civilă devin incidente atunci când dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire sau prin hotărârea arbitrală s-a dat mai mult decât s-a cerut ori altceva decât s-a cerut. În speță, prin hotărârea arbitrală s-a admis în parte acțiunea reclamantei, deci i s-a dat mai puțin decât s-a cerut, iar dispozitivul hotărârii este clar și neechivoc, fără să existe pericolul neaducerii sale la îndeplinire. Restul motivelor invocate de reclamantă se referă la greșita apreciere a probatoriilor administrate de către Tribunalul arbitral sau greșita interpretare de către aceasta a unor dispoziții legale, respectiv disp. art.7201Cod procedură civilă, sau modul în care trebuia timbrată acțiunea arbitrală, aspecte care, în opinia sa, trebuiau coroborate și interpretate în sensul respingerii acțiunii reclamantei din dosarul arbitral - -, pârâtă intimată în dosarul de față. Curtea constată că, în speță, nu sunt incidente disp. art.7201Cod procedură civilă privitor la concilierea directă prealabilă, iar acțiunea arbitrală a fost legal timbrată, astfel că nu există motive de modificare ori de casare a hotărârii recurate dintre cele prev. de art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Astfel fiind, pentru considerentele mai sus invocate, se va respinge recursul formulat de reclamanta - împotriva sentinței comerciale nr.2472/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În baza art.274 Cod procedură civilă, va fi obligată reclamanta la 1500 lei cheltuieli de judecată către pârâta - -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta - împotriva sentinței comerciale nr.2472/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Obligă reclamanta la 1500 lei cheltuieli de judecată către pârâta - -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./23.04.09
tehn./ 2 ex./23.04.09
Primă instanță: Tribunalul Arad,
judecător:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
