Anulare hotarare aga Spete. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 83
Ședința publică de la 24 Octombrie 2008
ul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea apelurilor comerciale formulate de apelantul-pârât B și apelanții - intervenienți COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI B, CONFEDERAȚIA SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA, UNIUNEA COLEGIILOR CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA, BAROUL B, BAROUL B din cadrul prin, împotriva sentinței civile nr.1434/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect acțiune în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul-reclamant Baroul B avocat -, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat față de întâmpinările depuse la dosar, apreciază că s-ar impune acordarea unui nou termen doar pentru a fi aduse la cunoștința Baroului B, deși în opinia sa, dacă instanța apreciază, le poate studia la acest termen și să se treacă la judecata pe fond.
Instanța constată că în cauza, prin întâmpinarea depusă la dosar, Colegiul Consilierilor Juridici Bas olicitat și suspendarea hotărârii atacate, în temeiul art.300 alin.2 Cod procedură civilă. Se înmânează copia întâmpinării reprezentantul intimatului Baaroul
Totodată, instanța constată că întâmpinările au fost depuse cu depășirea termenului legal, nefiind depuse cu 5 zile înaintea termenului de judecată și nu se impune comunicarea lor către părți, motiv pentru care lasă dosarul la ordine.
Reluându-se cauza, la apelul nominal au răspuns aceleași părți.
Avocat - apreciază că întâmpinarea vizează motivele de apel și nu se impune a pune concluzii cu privire la conținutul acesteia față de faptul că nu a fost depusă în termenul legal. Nu mai are alte cereri de formulat pentru acest termen.
Instanța constată că nu toți apelanții și-au îndeplinit sarcina de a achita integral taxa judiciară de timbru ce le-a fost dispusă de instanță la termenul anterior și care le-a fost adusă la cunoștință odată cu citația, astfel că apelanta Confederația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România au achitând câte 10 lei deși datorau 19,5 lei, iar apelanta SC" Consult" SRL datora o taxă judiciară de 17,5 lei.
Cu privire la cererea de suspendare formulată în cauză, instanța constată că nu sunt incidente dispozițiile art.300 Cod procedură civilă care privesc suspendarea în recurs, prezenta cale de atac fiind apel; totodată, constată că apelul suspendă executarea hotărârii de primă instanță.
Nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat - pentru intimatul Baroul B solicită anularea apelurilor formulat de Confederația Sindicatelor Democratice din România, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România și SC" Consult" SRL B ca insuficient timbrate iar cel formulat de Colegiul Consilierilor Juridici B, ca nefondat.
Solicită cheltuieli de judecată, arătând că a reprezentat Baroul B din oficiu, însă instanța poate aprecia asupra cuantumului cheltuielilor și acordării lor, așa cum poate dispune reducerea acestora.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3669/2005, așa cum a fost completată, reclamanta BAROUL B, în contradictoriu cu pârâta C " " L B, a solicitat radierea acestei societăți, anularea Actului constitutiv, anularea Avizului nr.15/8.03.2005 a Colegiului Consilierilor Juridici B, precum și constatarea nulității absolute a art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic.
Capetele de cerere privind radierea SC" "SRL B din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău și constatarea nulității absolute a art.21 din Statutul Consilierilor juridici se află spre competentă soluționare la Tribunalul Constanța, ca urmare a Încheierii de strămutare din 15.12.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar capetele de cerere privind anularea Actului constitutiv al SC" " și a Avizului nr.19/8.03.2005 a Colegiului Consilierilor Juridici B, au rămas spre competentă soluționare la Tribunalul Bacău ca urmare a disjungerii acestora, conform încheierii interlocutorii din 14.12.2005, formându-se dosarul nr.2671/2006.
La termenul din data de 07.03.2007, reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind anularea Avizului nr.19/8.03.2005 a Colegiului Consilierilor Juridici, instanța rămânând investită numai cu soluționarea capătului de cerere privind anularea Actului constitutiv al " ".SRL
În motivarea acestui capăt de cerere, reclamanta arată că actul constitutiv care a stat la baza înmatriculării " " LBe ste unul de drept, deoarece încalcă normele imperative ce reglementează activitatea de consultanță juridică, asistență și reprezentare juridică a persoanelor fizice și juridice din România.
De asemenea, în temeiul art.24 din Constituția României, s-a adoptat Legea organică nr.51/1995 pentru organizarea și desfășurarea profesiei de avocat, care prevede în mod expres și imperativ în art.3, care este obiectul de activitate al avocatului, obiect de activitate care, fie parțial, fie total, nu poate fi realizat decât de avocații care sunt înscriși în mod legal într-un barou.
Deoarece C " " LBa re ca unic obiect de activitate "activități juridice", ceea ce se încadrează în prevederile art.3 din Legea nr.51/1995, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Actului constitutiv al SC" "SRL B, deoarece acesta încalcă normele imperative ce stau la baza sistemului judiciar și al ordinii de drept din România.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.24 din Constituția României, Legea nr.25/1991, Legea nr.51/1995, Statutul profesiei de avocat.
În susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare în cadrul dosarului inițial nr.3669/2005, având ca obiect radierea C " " L B, fără a-și mai formula apărări, în cadrul cererii disjunse, respectiv anularea Actului constitutiv.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat următoarele excepții:
- Excepția tardivității acțiunii a fost motivată pe dispozițiile art.60(1) din Legea nr.31/1990 coroborat cu art.6 alin.2 din Legea nr.26/1990, conform cărora încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului, sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului, termenul de recurs curgând de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a pentru orice alte persoane interesate.
- Excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât încheierile privitoare la înmatriculare, se atacă doar cu recurs;
- Excepția lipsei de interes și de obiect, deoarece conform art.25 din Legea nr.26/1990, reclamanta nu a demonstrat că a fost prejudiciată ca urmare a înmatriculării C " " L
- Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, deoarece aceasta nu s-a constituit conform legilor în vigoare (G nr.26/2000) și nu a obținut personalitate juridică.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, reclamanta susținând în mod eronat că SC " " L are în obiectul ei de activitate, activități avocațiale, excluzând faptul că activitatea consilierului juridic este cea prevăzută în cod - activități juridice și se suprapune cu activitatea avocațială, însă diferă forma, însăși Legea nr.255/2004 de modificare a legii nr.51/1955, interzice la art.82 orice activități de consultă, reprezentare sau asistență juridică oricărei entități, cu excepția profesiei de consilier juridic.
De asemenea, au fost invocate dispozițiile art.6 din Legea nr.514/2003, care reglementează drepturile și obligațiile consilierilor juridici prevăzute de lege, potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică, în serviciul căreia se află sau cu care au raporturi de muncă, precum și dispozițiile art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, conform cărora unul sau mai mulți consilieri juridici înscriși în ținut de colegiile teritoriale, pot înființa o persoană juridică în temeiul Legii nr.31/1990, care are caracter de societate profesională, urmând a avea ca obiect unic de activitate, activități juridice (consultanță și reprezentare juridice, exclusiv activități atribute speciale ale altor profesii juridice) cod 7411.
Ca urmare, societățile profesionale ale consilierilor juridici, nu încalcă dreptul la apărare, acest drept aparținând justițiabilului, care poate să aleagă cine să-l reprezinte.
În cauză au formulat cereri de intervenție în interes alăturat pârâtei:Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, Colegiul Consilierilor Juridici B, Baroul B din cadrul Uniunii Naționale a lor din România prin și Confederația Sindicatelor Democratice din România.
Intervenienta în interes alăturat pârâtei - Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, inadmisibilitatea acțiunii, excepția tardivității, excepția lipsei de interes și de obiect a cererii, susținând aceste excepții pe motivele invocate de pârâtă și Colegiul Consilierilor Juridici
Pe fond, a arătat că prin Legea nr.514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic, au fost trasate principalele caracteristici și măsuri de organizare a profesiei de consilier juridic, lăsând corpului profesional al Consilierilor juridici detaliile punerii în aplicare a Legii nr.514/2003, în conformitate cu Legea nr.51/1995 prin trimiterile sale imperative la Normele acestei legi și ale statutului profesiei de avocat.
Ca urmare, societatea profesională prevăzută de art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, este constituită din consilieri juridici cu drept de exercițiu al profesiei de consilier juridic și personalitate juridică după înregistrarea sa la Oficiul Registrului Comerțului, aceste societăți profesionale fiind singurele forme de exercitare a profesiei de consilier juridic, ce permit organizarea stagiului profesional și a examenului de definitivat, conform art.12 din Legea nr.514/2003, normă imperativă care impune organizarea stagiului profesional și organizarea definitivatului stagiarilor conform legii și statutului profesiei de avocat prevăzută de Legea nr.51/1995.
Reglementarea formelor de exercitare a profesiei de consilier juridic, este atributul exclusiv al Corpului profesional al Consilierilor juridici, și au atributul corpului profesional al avocaților, iar, capacitatea de exercițiu a profesiei de consilier juridic, este caracterizată prin voința legiuitorului, prin aceleași activități profesionale și anume: asistență, consultanță și reprezentarea persoanei juridice de drept public și privat, a statului și autorităților de orice fel, aspecte recunoscute de legiuitor distinct în cele două legi și anume: Legea nr.514/2003 și art.82 alin.3 din Legea nr.255/2004 de modificare a Legii nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
S-a mai arătat că cele două profesii exercită aceleași activități profesionale, cu particularit ăți, legiuitorul lăsând pe seama Corpului profesional al consilierilor juridici și al avocatului, libera asociere și modalitățile de exercitare a profesiei.
Ca urmare, societatea profesională pârâtă este legal constituită, acționează în deplină legalitate, este formată din consilieri juridici cu drept de exercițiu al profesiei de consilier juridic și are obiect unic: activitate juridică cod 7411, solicitându-se respingerea acțiunii ca nefondată.
Intervenienta în interes alăturat pârâtei - Colegiul Consilierilor Juridici B, a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, inadmisibilitatea acțiunii, tardivitatea, lipsa de obiect și de interes.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a menționat că aceasta nu a făcut dovada că s-a constituit ca persoană juridică, conform OG nr.26/2000, modificată prin Legea nr.246/2004.
Cererea reclamantului este inadmisibilă, deoarece este adresată unei persoane-judecătorului delegat al C și nu Tribunalului Bacău sau Oficiului Registrului Comerțului ca instituție-persoane juridice de drept public.
De asemenea, acțiunea reclamantei este tardivă, deoarece a fost depășit termenul de 15 zile prevăzut de art.60 din Legea nr.31/1990, pârâta fiind înființată legal la data de 10.03.2005, iar încheierea judecătorului delegat nr.1547, prin care s-a autorizat înregistrarea pârâtei la ORC ca persoană juridică, are autoritate de lucru judecat.
S-au mai invocat excepțiile lipsei de obiect și de interes a acțiunii, în motivarea cărora s-a arătat că societatea pârâtă a fost înființată legal, conform Legii nr.514/2003 și art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, iar obiectul de activitate este unic, respectiv activități juridice, cod nr.7411, conform regulilor stabilite de Legea nr.31/1990.
Astfel, pârâta desfășoară activități juridice legale, prevăzute de legea organică 514/2003 și Statutul profesiei de consilier juridic și nicidecum activități de avocatură, așa cum arată reclamanta, prin activitatea pârâtei nefiind lezat nici un drept și nici un interes al reclamantei, motiv pentru care nu este nimeni prejudiciat în vreun fel, ceea ce confirmă atât lipsa de obiect, cât și lipsa de interes a reclamantei.
Pe fond s-a arătat că asociatul unic al C " " L este în drept să exercite profesia de consilier juridic definitiv, îndeplinind toate condițiile cerute de lege, fiind înscrisă în Asociația profesională Colegiul Consilierilor Juridici B, iar apărarea autorității sau persoanei juridice pe care o reprezintă, sunt identice cu reglementările prevăzute de Legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul acestei profesii, așa cum prevede art.12,14,23 din Legea nr.514/2003.
Conform art.2 din Statutul profesiei de consilier juridic, "profesia de consilier juridic este independentă și se organizează autonom, fiind exercitată integral în sistemul de justiție românesc", consilierul juridic fiind independent profesional și nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, iar conform art.8 din Statut consilierul juridic, asigură consultanță, asistență și reprezentarea autorității instituției publice ori a persoanei juridice, în favoarea căreia își exercită profesia, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură și cu orice persoană juridică sau fizică străină.
De asemenea, art.10 din Statut, precizează că se realizează profesia, iar în art.21 se reglementează situația specială cumulativă - Societatea profesională, astfel persoana juridică înființată în baza Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale republicată, constituită de unul sau mai mulți consilieri juridici înscriși în ținut de Colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională.
Ca urmare, activitatea societății profesionale pârâte este temeinică și legală, conform reglementărilor interne, cât și a reglementărilor internaționale, respectiv a celor din Uniunea Europeană, Legea nr.514/2003 neinterzicând constituirea societăților profesionale prin societăți comerciale, iar art.21 din Statut, precizează expres condițiile de organizare și înființare, respectiv acestea să aibă numai obiect unic de activitate - activități juridice cod 7411 și să fie înscrise în județean, pe baza avizului dat de Colegiul Consilierilor Juridici
Față de aceste situații, autorizarea înființării pârâtei și înscrierea la Oficiul Registrului B prin încheierea irevocabilă a judecătorului delegat, s-a realizat în condiții de legalitate, iar obiectul de activitate al pârâtei este licit, nefiind contrar ordinii publice, iar reglementările specifice celor două profesii, de avocat și de consilier juridic, nu constituie motiv de nulitate absolută așa cum a invocat reclamanta.
S-a mai menționat că prevederile art.82 alin.1 și 2 din legea nr.51/1995, nu se aplică profesiei de consilier juridic care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, astfel că pârâta nu exercită activități de avocatură, așa cum pretinde reclamantul, ci o activitate reglementată legal în codul profesiei de consilier juridic.
Intervenienta - Baroul B din cadrul Uniunii Naționale a lor din România, prin, a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, inadmisibilitatea acțiunii, lipsa de obiect și de interes a acțiunii în susținerea acestor excepții invocând aceleași motive ca și celelalte interveniente în interes alăturat pârâtei.
Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România și Colegiul Consilierilor Juridici B, pe fond solicit respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că societatea pârâtă, s-a înființat legal în baza Legii nr.514/2003, precum și a Statutului profesiei de consilier juridic (art.21) conform căruia, consilierii juridici pot constitui societăți în baza Legii nr.31/1990, având ca obiect unic-activități juridice-cod N 7411, caracterul acesteia fiind acela al unei societăți profesionale.
Ca urmare, având în vedere că ambele profesii juridice de apărători, exercită aceleași activități profesionale: consultanță, asistență și reprezentare juridică, corpurile profesionale fiind autonom organizate, sunt singurele ce pot să hotărască asupra formelor de exercitare a profesiilor, statutele lor profesionale neputând fi cenzurate de nici o autoritate a statului.
Intervenienta - Confederația Sindicatelor Democratice din România, a arătat că acțiunea reclamantei este inadmisibilă și lipsită de interes, constituindu-se ca un atentat asupra drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale instituțiilor și autorităților publice ale persoanelor juridice de drept public și privat, care nu mai pot fi protejate în drepturile lor legitime prin activitatea profesională a consilierilor juridici și prin imposibilitatea organizării stagiului și definitivatului lor în această profesie.
Societatea profesională pârâtă, reprezintă externalizarea serviciilor profesionale ale consilierilor juridici, conform normelor comunitare de liberalizare totală a prestării serviciilor juridice, asigură exercițiul independent al profesiei de consilier juridic conform art.10 din legea nr.514/2003 și, de asemenea singura modalitate legală de efectuare a stagiului profesional conform art.12 din aceeași lege.
Constatarea nulității societății comerciale pârâtei, în baza art.56 lit.c) din Legea nr.31/1990, este neîntemeiată întrucât obiectul de activitate al acesteia (activități juridice) este prevăzut de codul 7411, este licit și moral și nu contravine ordinii publice și ordinii de drept, pârâta înființându-se cu respectarea legii cadru - Legea 31/1990, Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și Statutul profesiei de consilier juridic (art.21).
S-a mai arătat că din coroborarea prevederilor art.2,6 și 10 din legea nr.514/2003 cu art.68 alin.4 și art.114 Cod procedură civilă și HG nr.656/1997 privind aprobarea activităților din economia națională - N, actualizată, rezidă că pe lângă calificarea consilierului juridic de a desfășura activități de consultanță, asistență și reprezentare juridică, drepturile și obligațiile acestora cu privire la toate aspectele profesiei, inclusiv formele de exercitare a profesiei, sunt și rămân atributul corpului profesional al consilierilor juridici, îndrituit de legiuitor de a-și stabili reguli proprii de exercitare.
Conform art.68 alin.4 și art.114 Cod procedură civilă, reprezentarea unei părți în justiție, poate fi asigurată atât de mandatarul persoană fizică sau juridică, legiuitorul înțelegând prin formularea generală, ambele categorii de apărători reglementate în corpuri profesionale distincte prin legi și statute proprii de organizare.
Pentru motivele invocate, s-a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.
În baza art.52 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat în principiu cererile de intervenție în interes alăturat pârâtei, formulată de Confederația Sindicatelor Democratice din România și cererea de intervenție accesorie a Baroului B din cadrul Uniunii naționale a lor din România prin, prin încheierea din data de 14.12.2005 (dosar nr.3669/2005), iar cererile de intervenție în interes alăturat pârâtei, formulată de Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România și Colegiul Consilierilor Juridici B prin încheierea din data de 21.11.2007.
Intervenienta - Colegiul Consilierilor Juridici B, a formulat cerere de chemare în garanție a Guvernului României și a Ministerului Justiției, solicitând emiterea unei hotărâri de guvern pentru punerea în aplicare a Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic conform Legii nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Statutului profesiei de avocat, la care fac trimitere normele imperative din art. 12,14,21 și 23 din Legea nr.514/2003 și să asigure continuitatea stagiului și definitivatului în profesia de consilier juridic, prin forme de exercitare a profesiei corespunzătoare profesiei de avocat, conform art.9 și art.80/1 din Legea nr.51/1995 republicată.
La termenul din data de 7.03.2007, având în vedere dispozițiile art.3 pct.1 Cod procedură civilă, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii de chemare în garanție a Guvernului României și a Ministerului Justiției, excepție pe care a admis-o și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în garanție în favoarea Curții de APEL BACĂU, disjungând cererea de chemare în garanție de cererea principală.
Intervenienta - Colegiul Consilierilor Juridici B, a formulat cerere reconvențională împotriva reclamantei - Baroul B (filele 60-67), completată ulterior, prin care a solicitat următoarele.
1. Să se constate dreptul exclusiv al consilierilor juridici de a apăra drepturile și interesele legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, al instituțiilor publice și de interes public, al tuturor persoanelor de drept public și de drept privat și nu al avocaților.
2. Să se constate dreptul legitim al consilierilor juridici de a exercita profesia de consilier juridic conform Legii 514/2003 și al Statutului profesiei de consilier juridic publicat în Monitorul Oficial al României, partea I nr.684/29.07.2004 și nu al avocaților.
3. Să se constate dreptul legitim al consilierilor juridici de a organiza efectuarea stagiului, asigurarea consilierului juridic îndrumător, definitivarea în profesie, conform Legii 51/1995 modificată prin Legea nr.255/2004, precum prevede legea și exercitarea profesiei de avocat și statutului profesiei de avocat, prin forme independente de exercitare în societăți profesionale tip
4. Să se constate că obiectul de activitate al formelor de exercițiu a profesiei de consilier juridic prin societăți profesionale tip -consultanță, asistență și reprezentare juridică a persoanelor juridice de drept public și de drept privat, autorităților, instituțiilor statului, este licit și nu contravine ordinii publice.
5. Să se constate ca prevederile art.82 al.(1) și (2) din Legea 51/1995 modificată prin Legea 255/2004, nu se aplică profesiei de consilier juridic.
6. Să se constate că reclamanta prin acțiunea sa șicanatorie își exercită cu rea - credință drepturile procesuale.
7. Să se constate că reclamanta nu este constituită legal conform cerințelor imperative prevăzute de art.6 din G 26/2000 și al art.1 din Legea 51/1995 modificată.
8. Să se constate că prevederile art.2 alin.(1) din Statutul profesiei de avocat adaugă la lege și este în contradicție cu prevederile imperative ale art.1 din Legea 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, sub aspectul cuprinderii în art.2 alin.1 și a persoanelor juridice de drept public și privat. Aceste reglementări contravin și prevederilor deciziei Curții Constituționale nr.300/2004.
9. Să se constate că prevederile art.63 alin.1 și art.78 din Statutul profesiei de avocat, nu înființează și nici Uniuni, ci acestea se înființează cu respectarea prevederilor art.6 din OG 26/2000 privind Asociațiile și Fundațiile.
10. Să se constate că prevederile art.64 alin.(3) și art.78 alin. (4) din Statutul profesiei de avocat, prin care patrimoniul Baroului și al Uniunii, poate fi folosit în activități producătoare de venituri, reprezintă o activitate comercială care trebuie să respecte prevederile Legii 31/1990, privind societățile comerciale.
11. Să se constate că actul constitutiv și statutul societății civile profesionale cu răspundere limitată prevăzute de art.190 din Statutul profesiei de avocat nu sunt supuse controlului jurisdicțional al Ministerului Justiției, așa cum este normal într-un stat de drept.
12. Să se constate că prevederile art. 193 - 200 din Statutul profesiei de avocat au caracter comercial și nu profesional.
De asemenea, intervenienta în interes alăturat pârâtei - Colegiul Consilierilor Juridici B, a invocat la termenul din data de 23.05.2007, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.48 alin.2 teza I din Legea nr.51/1995 baroul are personalitate juridică excepție care a fost pusă în discuția părților, instanța respingând cererea de sesizare a Curții Constituționale, conform motivelor expuse prin încheierea din data de 21.11.2007.
Prin sentința civilă nr. 1434/28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Baroul
A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii.
A fost respinsă excepția tardivității.
A fost respinsă excepția lipsei de interes.
A fost respinsă excepția lipsei de obiect.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta Baroul în contradictoriu cu pârâta L
S-a dispus anularea actului constitutiv al L
A fost respins pe fond cererile de intervenție în interes alăturat pârâtei, formulate de Colegiul Consilierilor Juridici B, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, Confederația Sindicală Democratice din România și Baroul B din cadrul prin .
A fost admisă excepția inadmisibilității.
A fost respinsă ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de Colegiul Consilierilor Juridici B în contradictoriu cu Baroul
Instanța a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, faptul că Baroul Baf ost autorizat să funcționeze în conformitate cu dispozițiile Decretului nr.281/1954 și Decretului - Lege nr.90/1990. Potrivit Decretului - Lege nr.90/1990, Uniunea avocaților din România și le au personalitate juridică, baroul fiind constituit pe județ sau municipiul B, avându-și sediul în orașul de reședință al județului respectiv, sau în B (art.3 alin.2 și 4 din Decretul - Lege nr.90/1990), în prezent Uniunea Națională a lor din România fiind succesoarea de drept a Uniunii Avocaților din România (art.57 alin.5 din Legea nr.51/1995 modificată prin Legea nr.255/2004).
Pe de altă parte, condiția de organizare și exercitare a profesiei de avocat, sunt reglementate de o lege specială și nu se supune normei generale cuprinse în OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Instanța, a respins și excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere faptul că acțiunea reclamantei de anulare a actului constitutiv al C " "L, a fost introdusă în vederea valorificării dreptului de a cere în justiție desființarea retroactivă a actului constitutiv menționat anterior, apreciat ca fiind lovit de o nulitate relativă, ca urmare a încălcării normelor imperative ce stau la baza sistemului judiciar și a ordinii de drept și în aplicarea dispozițiilor art.82 alin.4 din Legea nr.51/1995, conform cărora "Consiliile și decanii lor au obligația și autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1) și (2) și că ia măsurile legale în acest sens".
Referitor la excepția tardivității acțiunii, instanța respins, având în vedere faptul că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.60 din Legea nr.31/1990 modificată prin Legea nr.441/2006 și art.6 din Legea nr.26/1990, nefiind atacată încheierea judecătorului delegat, ci s-a solicitat anularea actului constitutiv al C " "L B, asemenea acțiuni putând fi introduse în termenul general de prescripție extinctivă reglementat de art.3 din Decretul nr.167/1958.
Instanța a respins și excepțiile lipsei de obiect și a lipsei de interes, având în vedere că obiectul acțiunii a fost clar determinat, iar interesul în promovarea prezentei acțiuni este dat chiar de dispozițiile art.82 alin.2 din Legea nr.51/1995.
Pe fondul cauzei, instanța reținut următoarele:
Prin Încheierea 1547/10.03.2005 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacăua fost autorizată constituirea și s-a dispus înmatricularea în registrul comerțului a C " "L B, pe baza Actului constitutiv al societății comerciale și a avizului nr.19/8.03.2005 dat de Colegiul Consilierilor Juridici
La Capitolul II art.5 din actul constitutiv, s-a prevăzut că această societate comercială are ca obiect unic de activitate-activități juridice, prevăzute în cadrul codului 7411 (consultanță, reprezentare juridică, redactare acte juridice).
Atât pârâta cât și intervenienții au susținut că societatea s-a înființat în mod legal conform Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și a art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, că obiectul de activitate este licit și nu contravine ordinii publice și normelor morale, susțineri pe care instanța nu le poate îmbrățișa pentru următoarele considerente:
Conform art.2 din Legea nr.514/2003 "consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii", iar conform art.3 alin.1 și 2 din aceeași lege, "consilierul juridic numit în funcție, are statutul funcționarului,potrivit funcției și categoriei acesteia", iar "consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat".
Ca urmare, profesia de consilier juridic se exercită fie pe baza unui raport de serviciu, în condițiile prevăzute de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public, fie în baza unui raport juridic de muncă, conform reglementărilor cuprinse în Codul Muncii.
Referitor la raportul de serviciu al consilierului juridic, din coroborarea dispozițiilor art.2 alin.2 din Legea nr.188/1999 și prevederile art.10 și 11 din Legea nr.514/2003, rezultă că exercitarea profesiei de consilier juridic nu este compatibilă cu îndeplinirea de atribuții specifice profesiei de avocat și nici cu constituirea de societăți comerciale.
În ceea ce privește consilierul juridic angajat în muncă conform art.3 alin.2 din Legea nr.514/2003, acesta are statutul de salariat, și îi sunt aplicabile dispozițiile legale din legislația muncii, acesta încheind cu angajatorul un contract individual de muncă, în urma căruia dobândește calitatea de salariat.
Ca urmare, profesia de consilier juridic nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de muncă, fiind incompatibilă cu calitatea de avocat (art.10 lit. a din Legea nr.514/2003), precum și cu ceea de comerciant, în sensul prevederilor art.7 din Codul Comercial, activitățile de asistență juridică, consultanță, de reprezentare juridică și redactare documente juridice, nu fac parte din actele de comerț enumerate în art.3 din Codul Comercial.
De asemenea, Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, nu conține nici o normă care să reglementeze organizarea și asocierea consilierilor juridici în societăți comerciale, având ca obiect desfășurarea de activități juridice, singura formă de asociere fiind cea reglementată de art.5 din lege, conform căreia "consilierii juridici pot constitui asociații profesionale în scopul apărării și promovării intereselor profesionale, în condițiile legii privind asocierea și constituirea persoanelor juridice", această formă de asociere putându-se realiza numai cu respectarea dispozițiilor referitoare la asociații și fundații, în speță Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Art.20 alin.1 din Legea nr.514/2003, referindu-se la condițiile prevăzute la art.5 din lege, menționează:"consilierii juridici se pot asocia în structuri județene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, și după caz, la nivel național, cu respectarea legii privind asociațiile și fundațiile", iar alin.2 prevede că "Formele de asociere și organizare la nivel județean și la nivel național, sunt stabilite prin statutul asociației, cerut de lege".
Doar alin.3 al art.20 din legea nr.514/2003, condiționează o atare asociere, de concordanță cu principiile constituționale ale dreptului de asociere și cu reglementările legale privind asocierea și constituirea de persoane juridice.
În ce privește art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, adoptat de Congresul extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România potrivit căruia funcționarea persoanei juridice înființată în baza Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mulți consilieri juridici înscriși în ținut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională, iar funcționarea acesteia este condiționată de avizul de principiu dat de Colegiul teritorial, care trebuie să verifice printre altele ca obiectul de activitate să fie unic, respectiv activități juridice-cod 7411, contravine prevederilor Legii nr.514/2003, Legii 31/1990 privind societățile comerciale care nu reglementează societatea profesională, cât și Legii nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, reprezentând în același timp o modalitate de eludare a dispozițiilor legale privind acordarea existenței juridice în România și reprezentarea părților în instanță (art.67-81 din Codul d e procedură civilă).
Conform art.1-4 din Legea nr.514/2003, anumite activități juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acțiuni, exercitarea și motivarea căilor de atac, pot fi îndeplinite de consilierii juridici, dar numai în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat.
Ca urmare, prin dispozițiile art.5,20 și 21 din Legea nr.514/2003 este permisă organizarea consilierilor juridici doar în asociații profesionale cu respectarea legii privind asociațiile și fundațiile, iar faptul că dispozițiile art.21 din Statutul consilierilor juridici depășește cadrul instituit prin legea în baza căruia a fost adoptat, nu se justifică admiterea constituirii de către consilierii juridici, de societăți comerciale având ca obiect de activitate consultanță, asistență și reprezentare juridică.
Toate aceste aspecte au fost reținute de Înalta Curte de casație și Justiție-Secțiile Unite-prin Decizia nr. XXII/12.06.2006, pronunțată în dosarul nr.10/2006, având caracter obligatoriu pentru instanțe, conform art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost dată și în considerarea prevederilor art.46 alin.1 din Legea nr.31/1990 republicată, conform căruia"când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege, ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a legii, sau când nu s-a îndeplinit o cerință legală pentru constituirea societății, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricărei persoane, care formulează cerere de intervenție, va respinge prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare".
Instanța a reținut faptul că în conformitate cu dispozițiile art.7 lit. c) din Legea nr.31/1990 modificată și republicată, actul constitutiv al unei societăți comerciale trebuie să cuprindă și obiectul de activitate al acesteia, cu precizarea domeniului și a activității principale.
Din coroborarea acestei norme legale cu dispozițiile art.46 alin.1 din Legea nr.31/1990, rezultă că actul constitutiv al SC" "SRL B, sub aspectul obiectului de activitate, încalcă dispozițiile limitative ale Legii nr.514/2003, dispozițiile de ansamblu ale Legii nr.31/1990, Legea nr.51/1995, art.67-81 Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța a mai reținut și dispozițiile art.82 alin.1,2,3,4 din Legea nr.51/1955 modificată prin Legea nr.255/2004, conform cărora, de la data intrării în vigoare a legii, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative, ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea, iar continuarea unor astfel de activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
De asemenea, conform alin.2 al art.82 din legea menționată, de la data intrării în vigoare a legii, încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional, prin care au fost recunoscute, ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor acestei legi.
Într-adevăr, așa după cum a susținut, pârâta, precum și intervenienta -Colegiul Consilierilor Juridici B, conform prevederilor art.82 alin.3, prevederile alin.1 și 2, menționate anterior, nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, ele se aplică însă persoanelor fizice sau persoanelor juridice, la care face referire dispozițiile art.82 alin.1 și 2 din legea nr.51/1995, prezenta cauză încadrându-se în dispozițiile legale menționate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel atât pârâta Consult B cât și intervenientele în interes alăturat Colegiul Consilierilor Juridici B, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, Confederația Sindicatelor Democratici din România.
Motivele invocate în toate cererile de apel sunt identice. Astfel, se arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de chemare în garanție a Guvernului și ministerului Justiției dând dovadă de subiectivism și părtinire, față de reclamantul care nu și- dovedit calitatea procesuală activă. Se arată că s-a încălcat art. 6 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, că instanța nu a ținut cont de nici o apărare a pârâtei și a intervenienților, nu au fost soluționate corect excepțiile. Astfel, se arată că de la data când s-a pronunțat încheierea de înmatriculare au trecut mai mult de 15 zile, așa încât acțiunea apare ca tardivă. Mai mult, reclamantul nu justifică un interes în promovarea acțiunii, arătând că intervenientul în interesul pârâtei - Baroul B nu și-a însușit cererea formulată. Se invocă faptul că în mod greșit s-a respins excepția lipsei de obiect, invocându-se dispozițiile Legii 51/1995 și Legii 514/2003 și împrejurările și obiectul activității profesiei de consilier juridic nu se suprapune obiectului activității profesiei de avocat. Apreciază apelantele că prin sentința apelată se încurajează nepermis discriminarea corpului profesoral al consilierilor juridici în raport cu corpul profesoral al avocaților.
Se mai arată că decizia XXII/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este publicată în Monitorul Oficial nr. 936/20 noiembrie 2006 iar data de la care produce efecte este 23 noiembrie 2006 așa încât nu poate produce efecte retroactive datei publicării.
Apelantele L și COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI B au formulat "întâmpinare" solicitând admiterea apelurilor, reiterând și dezvoltând motivele de apel înserate în declarațiile de apel. Constatând că "întâmpinările" nu au fost depuse în termenul procedural prevăzut de art. 289 al. 2 (respectiv cu 5 zile înainte de termenul de judecată), instanța le apreciază ca fiind concluzii scrise.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, și din oficiu, instanța reține următoarele:
Apelanta B a fost citată pentru termenul din 24 octombrie 2008 cu mențiunea (fila 113 dosar) de a achita taxa judiciară de timbru de 17,5 lei (având în vedere că achitase 2 lei conform chitanței de la fila 24 dosar), taxă datorată conform art. 6 cu art. 11 din Legea 146/1997, iar apelantele Confederația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridic din România au fost citate (filele 115 - 116) cu mențiunea de a achita timbrul 19,5 lei, îndeplinindu-și parțial obligația de a achita taxa de timbru prin depunerea chitanțelor de la filele 176, 178 care atestă plata sumei de 10 RON.
Față de împrejurarea că cele trei apelante - interveniente nu și-au îndeplinit obligația de plată integrală a taxei de timbru în cuantumul stabilit de instanță, instanța urmează a da eficiență dispozițiilor art. 20 al. 2 și art. 35 al. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii 146/1997 aprobate prin Ordinul 760/C/1999 în sensul că va anula apelurile declarate de L B, CONFEDERAȚIA SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA și UNIUNEA COLEGIILOR CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA ca insuficient timbrate.
Analizând apelul declarat de Colegiul Consilierilor Juridici B această instanță apreciază că este nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:
Critica apelantei în sensul că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de chemare în garanție a Ministerului Justiției și Guvernului României este nefondată.
Astfel, prin încheierea din 07 martie 2007 instanța de fond a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în garanție în favoarea Curții de APEL BACĂU, fiind înregistrată și soluționată de instanța de contencios administrativ a Curții de APEL BACĂU.
Apelanta din cauza de față a formulat recurs împotriva încheierii prin care instanța de fond s- dezinvestit de soluționarea cererii de chemare în garanție, recurs ce a format obiectul dosarului - a Curții de APEL BACĂU, iar prin decizia 212/11 martie 2008 s-a constatat perimat recursul. În consecință, declinându-și competența cu privire la cererea de chemare în garanție, instanța s-a dezinvestit de soluționarea acestei cereri.
Sub aspectul modului de soluționare a excepțiilor, această instanță apreciază că instanța de fond în mod judicios, prin aplicarea și interpretarea corectă a legii le-a respins. Astfel, excepția tardivității fundamentată pe dispozițiile Legii 26/1990 este neîntemeiată, atâta vreme cât reclamantul nu a înțeles să promoveze recurs împotriva încheierii judecătorului delegat la registrul comerțului ci a ales să promoveze acțiunea pendinte, acțiune ce are ca obiect nulitatea actului constitutiv al L B, cum în cauză se invocă încălcarea unor norme imperative ce stau la baza sistemului judiciar și a ordinii de drept, instanța de fond a reținut corect că termenul de prescripție este cel reglementat de Decretul 167/1958 și nicidecum cel prevăzut de art. 6 din Legea 26/1990. Nici excepțiile inadmisibilității, lipsei calității procesuale active nu au fundament juridic, Baroul B având calitate procesuală activă, legitimarea procesuală fiind dată de dreptul reclamantului de a solicita protecția instanței pentru apărarea unui interes legitim, acțiunea în anularea unui act încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale, putând fi formulate de orice persoană interesată.
Constatând că există identitate între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, instanța reține că în mod legal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active și a inadmisibilității.
Apărarea privind lipsa capacității reclamantului este nefondată, Baroul B având, potrivit art. 48 al. 2 din Legea 51/1995 personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.
În ce privește excepția lipsei de interes argumentată cu împrejurarea că Baroul B - intervenient în interesul pârâtei a precizat că nu își însușește acțiunea, instanța o găsește neîntemeiată. Într-adevăr, în cauză a formulat o cerere de interevenție Baroul B, însă acesta nu este organizat potrivit Legii 51/1995, din cadrul acestei structuri nefăcând parte avocați ce profesează potrivit legii avocaților. De altfel, potrivit art. 1 al. 3 din Legea 51/1995 constituirea de în afara este interzisă iar potrivit art. 9 al. 1 în fiecare județ funcționează un singur barou.
Interesul reclamantului din cauza de față este legitim, personal, născut și actual, legitimarea izvorând tocmai din conformitatea cu ordinea de drept. Prin actul constitutiv al L s-a prevăzut ca obiect de activitate - activitățile juridice, prevăzute în cadrul codului 7411 (consultanță, reprezentare, redactare acte juridice).
Prin înserarea acestui obiect de activitate s-a încălcat dreptul subiect al reclamantului așa încât interesul judiciar se consideră că exista și devenit actual din momentul încălcării dreptului.
Pe fondul cauzei, apelanta critică reținerea în considerente a deciziei XXII/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând că nu este incidență în cauză deoarece nu poate fi aplicată retroactiv.
Instanța urmează înlătura această apărare pentru cele ce urmează.
Într-adevăr, deciziile pronunțate în recursurile în interesul legii se publică în Monitorul Oficial și produc efecte de la data publicării. Reținerea incidenței deciziei XXII/2006 este legală.
Astfel, recursul în interesul legii este instrumentul cel mai eficace pentru a menține unitară jurisprudența și interveni atunci când unele instanțe se abat de la interpretarea corectă a normelor legale. Obiectul recursului în interesul legii este determinat din conținutul art. 329 Cod procedură civilă, vizând chestiunile de drept care au fost soluționate diferite de instanțe. Decizia pronunțată are efect obligatoriu pentru instanța de la data publicării, așa încât instanța la data de 28 noiembrie 2007 când a pronunțat hotărârea apelată era obligată a aplica decizia XXII publicată la 20 noiembrie 2006. Față de obiectul și scopul recursului în interesul legii, efectele deciziei în discuție se produc asupra hotărârilor pronunțate după 20 noiembrie 2006 și neputându-se reține încălcarea neretroactivității.
Deși recursul vizat admisibilitatea cererilor de constituire și autorizare a societății comerciale de consultare, reprezentare juridică, în considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că profesia de consilier juridic nu este compatibilă cu aceea de comerciant, activitatea de asistență, consultanță, reprezentare nu fac parte din faptele de comerț, reținând totodată că din interpretarea art. 10, 11 din Legea 514/2003 profesia de consilier juridic nu este compatibilă cu îndeplinirea de atribuții specifice profesiei de avocat. Apreciind că actul constitutiv al L încalcă dispozițiile imperative ale Legii 514/2003, Legii 51/1995, Legii 31/1990, instanța de fond în mod legal dispus anularea actului constitutiv.
Pentru cele ce preced, în baza art. 296 Cod procedură civilă instanța va respinge apelul ca nefondat.
În ce privește cererea de obligare a apelantelor la cheltuieli de judecată, instanța reține că nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli. Împrejurarea invocată de avocat în sensul că apărat Baroul din oficiu nu rezultă din delegația de la fila 110. dosar.
Prin urmare, instanța va respinge cererea privind cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca insuficient timbrate apelurile comerciale declarate de apelanta - pârâtăC " Consult" L, str. -. 185,. A,. 1,. 6, județul B și apelantele - intervenienteConfederația Sindicatelor Democratice din Româniacu sediul în str. - - nr. 1 - 3, Sectorul 1 șiUniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Româniacu sediul în B,-, Sectorul 4, împotriva sentinței civile nr. 1434/28 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamantBAROULcu sediul în B, str. - -. 12,. D, județul B și intimatul - intervenitBAROUL B din cadrul princu sediul în B,-,. A,. 3.
Respinge, ca nefondat, apelul comercial promovat de apelantul - intervenientColegiul Consilierilor Juridicicu sediul în-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1434/28 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamantBAROULcu sediul în B, str. - -. 12,. D, județul B și intimatul - intervenitBAROUL B din cadrul princu sediul în B,-,. A,. 3
Respinge cererea privind cheltuielile de judecată formulate de reclamanta Baroul B, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored. 8 ex.
13/14 nov. 2008
Președinte:Violeta ChiriacJudecători:Violeta Chiriac, Morina Napa
