Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 12/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara Operator nr.2928

Secția Comercială

Dosar:-

SENTINȚA CIVILĂ NR.12/CC/PI

Camera de consiliu din 05 mai 2008

PREȘEDINTE: Florin Moțiu

Grefier:- -

Pe rol se află soluționarea sesizării Tribunalului Arad privind pronunțarea unui regulator de competență în cauza privind pe reclamanta - A - în contradictoriu cu pârâta - România SRL prin lichidator judiciar A, având ca obiect pretenții.

Dată în Camera de consiliu fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Deliberând, constată că:

Prin sentința civilă nr.439/03.04.2008 pronunțată în dosarul nr.78155/2008, Tribunalul Arada declinat competența materială a soluționării cauzei dintre reclamanta - A - și pârâta - Romania SRL prin lichidator A, pentru plata contravalorii energiei termice furnizate, în favoarea Judecătoriei Arad, constatând ivit conflictul negativ de competență cu Judecătoria Arad și a trimis cauza la Curtea de Apel Timișoara pentru soluționarea lui.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arada constatat că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Arad la 30 ianuarie 2008, reclamanta - A - a chemat în judecată pârâta - Romania SRL, prin lichidator A, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumelor de 761,24 lei reprezentând contravaloarea facturilor pentru energie termică furnizată conform facturii anexate, pentru perioada septembrie 2005 - februarie 2006,în sumă de 480,53 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 11.2005 - 12.2007 și 108,30 lei cheltuieli de judecată, în conformitate cu prevederile legale existente, 0,1 / zi întârziere până la data plății efective a facturilor neachitate.

Reclamanta arată, în motivarea acțiunii, că în baza contractului nr.5742/08.07.2003, încheiat cu pârâta privind furnizarea serviciilor de apă caldă menajeră și energie termică, în perioada arătată a emis facturi pentru decontarea contravalorii acestora.

Datorită neachitării facturilor, în temeiul Deciziei nr.70/1999, a Legii nr.326/2001 și a clauzei penale înserate la art.18 lit.a și b din Contractul de furnizare s-au calculat în sarcina pârâtei majorări de întârziere. Prin semnarea contractului, pârâta cunoaște aceste împrejurări. Încercările de conciliere cu pârâta, prin trimiterea mai multor somații, au rămas fără rezultat.

Prin Sentința civilă nr.1303/27 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr.- s-a dispus declinarea acțiunii reclamantei A - formulată în contradictoriu cu pârâta - Romania SRL, prin lichidator A, pentru pretenții, în favoarea Tribunalului Arad.

Instanța a reținut că, potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.51/2006, care reglementează cadrul juridic instituțional unitar, privind funcționarea serviciilor comunitare de utilități publice, litigiile izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.

Examinând cu prioritate, în condițiile art.137 Cod procedură civilă, excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ sesizate, s-a constatat că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Prin art.1 alin.2 din Legea nr.51/2006, legea serviciilor comunitare de utilități publice, care a intrat în vigoare la data de 21.03.2007, legiuitorul definește noțiunea de serviciu comunitar de utilitate publică ca fiind totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, sub conducerea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale.

Interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale precitate evidențiază în mod evident scopul pentru care a fost adoptată legea, impunând cu necesitate concluzia că în categoria serviciilor de utilitate publică intră numai acele servicii care deservesc comunitatea fiind activități de utilitate sau de interes public, cum ar fi iluminatul străzilor, canalizarea localităților, epurarea apelor și intervenția în caz de calamități, activitățile care vizează energia termică în sistem centralizat la nivelul unităților administrativ-teritoriale, transportul public, autoritățile pentru întreținerea domeniului public.

Așa fiind, rezultă indubitabil că toate dispozițiile privind operatorii și utilizatorii, așa cum sunt definiți prin lege, se raportează la serviciile de utilitate publică, iar furnizarea unor servicii de apă caldă menajeră și, de gaz, de energie electrică și energie termică către persoane fizice sau juridice se circumscrie dispozițiilor art.36 alin.1 din lege, care prevăd că raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.

În contextul celor evidențiate mai sus, instanța de contencios administrativ a constatat că serviciile prestate de reclamantă pârâtei nu se încadrează în categoria serviciilor de utilitate publică, așa cum au fost definite de legiuitor prin lege, ci se circumscriu dispozițiilor art.51 alin.4 din lege, care dispus în mod imperativ că soluționarea litigiilor civile izvorâte din aplicarea prevederilor prezentei legi se face de instanțele de judecată, în condițiile legii.

Pe cale de consecință, competența de soluționare în primă instanță a cauzelor care au ca obiect pretenții derivând din furnizarea unor astfel de servicii, deci a celor care nu se încadrează în categoria serviciilor de utilitate publică generală în scopul satisfacerii comunității revine, potrivit art.1 și 2 Cod procedură civilă, instanței de drept comun, respectiv Judecătoriei Arad.

Față de considerentele expuse s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad și în baza art.158 alin.3 Cod procedură civilă s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamant, având ca obiect pretenții, în favoarea Judecătoriei Arad, constatându-se ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Arad și Tribunalul Arad, astfel că a fost sesizată Curtea de Apel Timișoara, ca regulator de competență, potrivit art. 20 Cod procedură civilă.

Examinând conflictul de competență ivit între Judecătoria Arad și Tribunalul Arad în baza art. 20 al. 2. pr. civ. Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 51 al. (3) din Legea nr. 51/2006, așa cum a fost modificată prin OUG nr. 13/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 145 din 26 februarie 2008 "soluționarea litigiilor contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanțele competente potrivit legii și se judecă în procedură de urgență. Cererea se introduce la instanțele de judecată în a căror competență teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului."

Este adevărat că acest act normativ, care prevede competența în caz de litigii legate de neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, a intrat în vigoare ulterior sesizării primei instanțe cu acțiunea de față, însă potrivit art. II din Legea 219/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 privind modificarea și completarea Codului d e procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, "procesele în curs de judecată în primă instanță la data schimbării competenței instanțelor legal învestite, precum și căile de atac se judecă de instanțele competente, potrivit legii".

Pe cale de consecință, competența de soluționare în primă instanță a cauzelor care au ca obiect pretenții derivând din furnizarea unor astfel de servicii, revine în prezent, potrivit art.1 Cod procedură civilă, instanței de drept comun, respectiv Judecătoriei Arad.

Așa fiind, în baza art. 22 al. 5. pr. civ. Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, căreia i se va trimite dosarul spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta - A -, cu sediul în A, Calea 6 Vânători FN, județul A în contradictoriu cu pârâta - România SRL prin lichidator judiciar A, cu sediul în A, str.-.-,nr.7, județul A, având ca obiect pretenții, în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 05.05.2008.

Președinte, Grefier,

- - - -

Red./20.05.2008

dact./21.08.2008

4 ex.

Președinte:Florin Moțiu
Judecători:Florin Moțiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 12/2008. Curtea de Apel Timisoara