Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 28/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928

Secția Comercială

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR.28

Camera de Consiliu din 12 august 2009

PREȘEDINTE: Anca Buta

Grefier: - -

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș privind pe reclamanta - Import Export SRL și pe pârâta - Agro SRL, având ca obiect pretenții.

Dată în camera de consiliu, fără citarea părților.

CURTEA

Deliberând supra conflictului de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 21.04.2008 sub nr-, reclamanta - Import Export SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta - Agro SRL, să se constate rezilierea contractului de arendă încheiat la data de 21.07.2006 între reclamantă, în calitate de arendator și pârâtă, în calitate de, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr.13717/4.11.2008 Judecătoria Timișoaraa declinat competența soluționării cererii în favoarea Tribunalului Timiș - Secția Comercială, reținând că litigiul dedus judecății are caracter comercial, comercializarea raportului juridic decurgând din calitatea de comerciant al părților, ca faptă subiectivă de comerț, în sensul dispozițiilor art.4 Cod comercial, precum și din faptul că reclamanta a solicitat doar constatarea rezilierii de drept a contractului de arendă, fără pretenții bănești.

Prin declinare s-a format la Tribunalul Timiș dosarul nr-, iar prin sentința civilă nr.537/PI/02.06.2009 s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș și în consecință s-a declinat competența soluționării cererii formulate de reclamanta - Import Export SRL, în contradictoriu cu pârâta - Agro SRL, în favoarea Judecătoriei Timișoara, constatându-se ivit conflict negativ de competență.

În motivarea sentinței, tribunalul a reținut că potrivit art. 1 alin. 1.proc.civ. judecătoriile judecă, în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit art. 2 alin. 1 lit. a proc.civ. tribunalele judecă procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei (100.000 RON), precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani.

S-a mai reținut de către tribunal că, acțiunea este definită ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care poate fi solicitat și asigurat concursul unui organ jurisdicțional în vederea recunoașterii sau realizării unui drept ori interes - nesocotit, contestat sau încălcat - fie prin afirmarea dreptului subiectiv preexistent sau constituirea unei situații juridice noi, fie prin plata unei despăgubiri sau și prin plata unei asemenea despăgubiri; având ca obiect protecția unui drept sau a unui interes pentru realizarea căruia calea justiției este obligatorie, acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, pe când acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale; dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.

În consecință, ori de câte ori pe calea acțiunii în justiție se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară; a susține că există acțiuni patrimoniale neevaluabile în bani înseamnă a susține o contradicție juridică, a spune de fapt că există drepturi patrimoniale neevaluabile în bani, ceea ce contravine naturii intrinseci a acestor drepturi, cea care le deosebește de drepturile personale nepatrimoniale.

În considerarea celor de mai sus, statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.32/2008 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 2821alin. 1.proc.civ. tribunalul a constatat că cererea reclamantei - de a se constata rezilierea contractului de arendă încheiat la data de 21.07.2006 între reclamantă, în calitate de arendator și pârâtă, în calitate de - are caracter patrimonial, fiind prin urmare o cerere evaluabilă în bani. Totodată, s-a constatat că evaluarea reclamantei privind obiectul litigiului este inferioară valorii de 100.000,00 lei.

Litigiile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la 100.000 RON fiind de competența judecătoriei conform art. 1 alin. 1.proc.civ. în temeiul art. 159 pct. 2.proc.civ. tribunalul a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, Curtea constată că în prezenta cauză competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei Timișoara, pentru următoarele considerente:

Din cuprinsul acțiunii, rezultă că, reclamanta - Import Export SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta - Agro SRL, să se constate rezilierea contractului de arendă încheiat la data de 21.07.2006 între reclamantă, în calitate de arendator și pârâtă, în calitate de, cu cheltuieli de judecată.

Conform deciziei nr. 32/ din 9 iunie 2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIILE UNITE, publicată în monitorul oficial nr. 830 din 10 decembrie 2008: "Dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 282^1 alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare."

Față de cele mai sus expuse, în prezentul litigiu, raportat la valoarea cererii, competența materială de soluționare aparține Judecătoriei, astfel că, în baza disp. art. 22 alin. 5 Cpc, va stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 12 august 2009.

Președinte,

- - Grefier,

- -

red./13.08.09

tehn./ 4 expl./13.08.09; emis 2 com.

Președinte:Anca Buta
Judecători:Anca Buta

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 28/2009. Curtea de Apel Timisoara